Cum raspunde Dumnezeu rugaciunilor?
 

Deschid acest topic deoarece cunostintele mele au spus ca am "cazut in misticism".
Dat fiind ca eu mi-am cautat singura raspunsurile la intrebari, este foarte posibil ca viziunea mea despre credinta crestina sa nu fie corecta.
Eu cer ajutor lui Dumnezeu pentru TOATE problemele mele. Am lovit masina? In primul rand ma rog. (nu radeti!) M-am certat cu cineva? Cel mai important pas: ma rog.
Acum vine lucrul fenomenal: de obicei (nu intotdeauna!) ceva se schimba.. cel suparat uita de suparare (asta aproape intotdeauna!!inca ma minunez de asta), un prieten se ofera sa ma ajute cu masina etc.
Ca urmare am ajuns sa spun f des cate o rugaciune scurta ca sa nu ma trezesc "singura" (fara sprijinul lui Dumnezeu, adica). Am cazut in misticism, cum spun prietenii.

Cum de curand iar mi s-a raspuns rugaciunilor, incep sa ma intreb: este REAL? Sau este doar inchipuirea mea? Adica asa procedeaza orice crestin sau ajung sa dezvolt vreo stare paranoida?
Am cazut in inselare? Se numeste asta ca-l ispitesc pe Dumnezeu?
Cat, cum ne rugam? Tot timpul, desigur.. dar este gresit sa astept tot timpul sa fiu ferita de rele? Este realist sa astept sa fiu protejata?
Ca da, mi-a fost ascultata o rugaciune pe care o repet de muuuuult timp (de un an, de fapt) si ma intreb de ce acum? Chiar am fost ascultata? Dar cine sunt eu sa-mi fie ascultate rugaciunile? Imi imaginez lucruri sau este real?
(Ca nu sunt nici iubitoare, nici smerita, nici rabdatoare etc... sunt chiar f pacatoasa, dar nu mai insist.. )

Nu stiu daca m-am facut inteleasa.. Ce sa asteptam cand ne rugam? (ce sa astepte un pacatos, mai precis, ca unuia drept este sigur ca Dumnezeu ii asculta ruga)

Cred ca e foarte real ce traiesti si ca te asculta, si e minunat!
Cred ca e bine sa ne intrebam in orice situatie, oare ce vrea Domnul sa ma invete? Daca te rogi chiar si in cele mai mici lucruri si evenimente, e foarte bine si nu are cum sa nu te asculte. In plus, "coicidentele" acelea iti arata ca El lucreaza.
Poate te poti verifica intrebandu-te daca accepti si necazurile, si grijile cu bucurie, multumind Domnului.
Domnul ne iubeste asa cum suntem, si e bun cu noi nu pentru ca suntem vrednici.
Si eu m-am mirat cum ma asculta si ma bucura, si ma schimba, fara ca eu sa fac aproape nimic.
:6:

Eu una nu cred defel ca ai "cazut in misticism", ci mai degraba ai pornit catre Iisus ca si Petru. Ai grija sa nu te indoiesti insa - "Cum de curand iar mi s-a raspuns rugaciunilor, incep sa ma intreb: este REAL? Sau este doar inchipuirea mea?" tot ca si Petru, care a inceput sa se scufunde...........

Are dreptate Elisabeta! Tu doar roaga te si nu mai spune la nimeni ca te rogi sau ca rugaciunile ti se indeplinesc, sa nu cazi nici in trufie, dar nici in indoiala!

Eu ti-am mai spus,.... mai ales dupa ce ai enumerat ceea ce citesti si dupa cum raspunzi in mesaje.
...si parerea mea este ca da, ai cazut in misticism nesanatos si in inselare si trebuie sa te ridici si sa te scuturi de el, si mai ales Anno pentru ca totul sa fie bine in familia ta.

Sa stii inca ceva, ca daca prietenii s-au hotarit sa-si ia inima-n dinti si sa ti-o spuna verde-n fata, ceva ce de regula nu prea se face decit cind a ajuns cutitul la os si ESTI IN PERICOL, inseamna ca ei vad cu muult mai mult decit crezi.

...prietenII, ..plural, deci!!! atentie, stii vorba aceea cu betivul caruia i se spune ca este beat de mai multe persoane si ce trebuie sa faca!

Lamurire
 

MISTICÍSM s.n. Credință în existența unor forțe supranaturale și în posibilitatea omului de a comunica direct cu aceste forțe (prin revelație, intuiție, extaz); misticitate. ♦ Stare de spirit specifică misticului (2). – Din fr. mysticisme.

Unde vedeti sensul peiorativ? Toti marii sfinti au fost mistici, au avut revelatii. Tu, Anna, esti doar o persoana credincioasa, si bine faci ca te rogi la Dumnezeu! Nu mai asculta de altii si vezi-ti de viata ta si de Dumnezeul tau! E clar ca unii vor sa te faca sa nu te mai rogi, sa cazi in deznadejde sau in trufie sau, si mai grav, in starea de nestiinta si indiferenta!

Bine spus! Eu cred ca este un mare privilegiu situatia in care esti, de oaza spirituala. Eu una am incercat de multe ori pustiul... Nu renunta, arunca-te in bratele lui Dumnezeu cu increderea unui copil care alearga la parintele sau. Ca doar vezi ca nu-ti da sarpe in loc de peste...

Anna21, 'problema' asta poate fi cu doua taisuri, depinde doar de atitudinea ta: poate fi una de multumire sau una de trufie.
Daca tu esti cu adevarat recunoscatoare pentru aceasta rasplata de la Dumnezeu (cu siguranta e de la Dumnezeu) si te simti cu adevarat pacatoasa si nevrednica de aceasta, este bine, nu cred ca ai de ce sa iti faci griji. Dar daca tu te indreptatesti, considerand ca prin credinta si smerenie ai fost rasplatita (esti mai dreapta decat ceilalti) risti sa cazi in extrema cealalta si astfel rasplata se poate transforma in osanda.
Diavolul e foarte viclean, acolo unde omul ar putea avea folos ii sadeste in inima samanta trufiei si astfel toata truda se zadarniceste. Daca omul accepta cu smerenie ajutorul Domnului, fara a se simti mai presus decat ceilalti, Dumnezeu il va rasplati dublu.
Asta e parerea mea.. imi cer scuze daca am fost putin confuza :">
Doamne ajuta!

Nu Floare.. nu sunt smerita, sunt cu nasul pe sus etc. Nu-mi arog calitati care nu le am, (cred eu, dar cine stie).
Problema e mai simpla.. m-am rugat mai mult timp pt ceva..De pe data de 8 Noiembrie ceva s-a schimbat (m-am gandit ca o fi legat de sarbatoarea Sf. Mihail si Gavriil, nu stiu. Poate cineva mi-a facut mult bine si s-a rugat pentru mine, foarte posibil, ca stiu persoane cu totul extraordinare).
Dar pe de alta parte, ma obisnuisem cu problema, ma gandeam ca mi-a fost data tot spre binele meu. De aceea cand ma trezesc si vad ca problema a disparut (cel putin temporar) ma gandesc: inainte eram incercata, iar acum nu. Chiar sunt "rasplatita", cum spui tu? Sau s-a retras acel drac ca sa faca loc unuia mai mare? (Sper ca nu hulesc, dar ma gandesc la multe...)

In fine, eu am copii.. Ma induiosa enorm dependenta lor de mine cand erau foarte mici. Si increderea absoluta pe care o aveau in mine. Ma gandeam ca asa ar trebui sa fie un crestin: sa aiba incredere absoluta in Dumnezeu. Atunci ar avea sens sa astepti in permanenta ajutor, nu?
Vreau sa stiu cum traiesc alti crestini. Asteapta cu incredere sa fie ajutati?

Da! Da! Da! Nu doar ca asteapta, dar cer "cu staruinta" ca biata vaduva din Evanghelie. Nu te mai ingrijora, ci bucura-te de delicatetea cu care te trateaza Dumnezeu!!!!

Detalii, te rog.
In ce consta "inselarea"? (Te rog sa observi ca atunci cand sfintii vorbesc despre inselare descriu niste scheme ale vrasmasului si arata IN CE FEL ne pierdem mantuirea.. deci ce? cum?) Care este pericolul? concret.

Cum poti sa dai un asemenea sfat unei femei casatorite si cu copii! Tu chiar desconsideri orice sfat primit de la prieteni?. Uiti ca aceasta femeie are o familie, copii si trebuie sa se sfatuiasca si sa dea socoteala pentru ce intreprinde barbatului ei!
La acest aspect te-ai gindit. De ce o incurajezi spre gesturi de habotnicie si extremism. ...cu alte cuvinte " rupe legaturile cu viata ta sociala si vezi-ti de Dumnezeul Tau!"... ca doar nu pleaca (sper) la minastire lasind familia in urma ca alti visatori la stele!

Ma faci sa rad, Andrei.
Pai am sot si copii.. dar cu un cuvintel Dumnezeu poate sa ia tot!
Despre asa ceva stii? Hmmm?

Anna draga, uita animozitatile din trecut dintre noi, si iarta-ma, dar ce spui aici in fraza asta ma sperie si mai tare si imi confirma ca te-am citit CORECT!
Mamico revino-ti!..cu toata seriozitatea iti spun!

Esti un dragut.
Postarea aceea nu este deloc scary... era doar o rautate. Faceam aluzie la divortul tau (esti divortat, nu?).. atat de subtil ca nici tu nu ai inteles.
Apreciez grija ta. Chiar m-ai imbunat (temporar, nu te relaxa).

pe asta de unde ai mai scos-o, iar iti imaginezi deiverse scenarii?...ALT SEMN!
eu ramin la concluzia anterioara ca nu ne cunoastem de ieri de azi

Cred ca fiecare trecem prin perioade ,,dulci´´, in care Dumnezeu ne implineste mai repede rugamintile si perioade mai,,amarui´´ in care Dumnezeu ne mai lasa sa ne mai zbatem in probleme. Daca aceste perioade nu alteneaza , atunci nu e de bine. In sensul ca daca ne e mereu,,bine´´ asta ne duce la mandrie, care e arma cea mai subtila cu care ne raneste diavolul.
Un semn de atentionare e atunci cand ni se pare ca Dumnezeu ne asculta rapid toate rugaciunile ( un fel de duh din lampa lui Aladin), cand ni se pare ca am avut vise care s-au indeplinit, cand ni se pare ca vedem noi lucruri pe care altii nu le vad, ca simtim la rugaciune stari pe care nu le simtim...
Ana, eu zic ca ai facut f bine ca ai dezvaluit aceste lucruri cuiva( ideal e sa le spui duhovnicului) pt ca inselarea vine din tainuirea acestor lucruri.
Dar acum depinde si cine iti mai atrage atentia. Pt ca si mie mi -au spus unii ca sunt habotnica pt ca merg aproape in fiecare duminica la biserica , ca tin cateva zile de post si ma rog cateva zile pe saptamana. Dar daca ti-au spus ca ai cazut in misticism persoane traitoare, ar fi bine sa tii cont si de parerea lor.
Pe de alta parte, nu cred ca e un pacat sa te rogi si pt lucruri marunte pt ca pana la urma viata e alcatuita si din lucrurile de zi cu zi.

parerea mea este ca atata timp cat te rogi din inima si curat te poti ruga oricat si oriunde si sunt sigur ca bunul DUMNEZEU ne raspunde la rugaciuni dar problema este ca noi nu cerem intodeauna ceva de folos noua si cerem lucruri care ni se pare noua bune iar bunul DUMNEZEU ca un tata iubitor sa purtator de grije cum esta ne da doar ce ne este de folos! laudat si slavit sa fie DUMNEZEU!

Caliyo ,Dumnezeu e parintele nostru si e firesc sa aiba grija de noi.
"Ceea ce cereti cu credinta , veti primi "spune Mantuitorul ,deci sa nu ne indoim.
Nu vreau sa dau amanunte despre ajutorul primit ,de multe ori am primit fara sa cer ,caci Dumnezeu stie ce avem nevoie.
Au fost ani multi in care am fost ajutata dar nu am vazut acel ajutor ,traiam in bezna.
Multi spun ca au realizari pentru ca muncesc ,sunt destepti ,nu au nevoie de Dumnezeu. Dar sanatatea ,lipsa de necazuri ,de piedici ,cui le datoreaza?
Domnul a spus "Rugati-va neincetat"
Deci daca Ana se roaga este mistica ?
Iar Andrei ,pot sa spun ca au venit vremurile in care dreptii sunt catalogati de ceilalti drept nebuni ,iar normalitate este pacatul.
Tu traind in strainatate esti furat de stralucirea si bunastarea vietii de acolo ,astia sunt spinii care nu ne lasa sa dezvoltam credinta.
Mai putin ai nevoie de Dumnezeu cand ai de toate si nu vezi saracie si necaz in jurul tau.
Deci sa nu tinem cont de parerea celor din jur ,daca acestia nu sunt credinciosi practicanti.
Ana ,tu roaga-te chiar daca nu ai primit ,dar sa ceri cele de folos.
Roadele rugaciunii le vei culege in cele din urma .
Doamne ajuta!

Anita, stiu ca mesajul ii este direct adresat lui Andrei, dar te-ai gandit oare ca prin aceste vorbe ne indurerezi si pe noi, ceilalti, care traim departe de tara???:2:

Un zambet plin de amaraciune starneste pe chipul meu replica "stralucirea strainatatii". Care stralucire Anita??? Cea a unei bucati ieftine de poleiala(stralucitoare, ce-i drept!) in care stau ambalate destule lipsuri, stres si probleme?

Din pacate, nu numai tu ti-ai format parerea ca strainatatea presupune doar bunastare, ce curge sub forma de lapte si miere pe cate 3 jgheaburi.
Sa stii Anita ca si tarile asa zis "dezvoltate" au oamenii lor nevoiasi, care nu sunt nici ei feriti de necazuri si durere, caderi si rastigniri.Eu traiesc printre astfel de oameni.
Si cei din strainatate cunosc ce e lacrima, si ei au nevoie de Dumnezeu si de rugaciune, poate mai mult decat cei care sunt"rasfatati" de a avea biserica la fiecare 100 m.

Vorbesti de spinii care nu ne lasa sa ne dezvoltam credinta?? Dar te-ai gandit ca poate, pe unii dintre noi, ne-a trimis Dumnezeu, "in mijlocul lupilor",tocmai ptr a ne ne intari credinta??
Sunt atatea marturii de oameni care, in Romania fiind, mergeau la biserica cand apucau, se rugau tot la fel, martea si primavara.... iar o data ajunsi departe de tara, fara biserici la tot pasul, cu atatea si atatea ispite in drumul lor, au renascut in credinta.

Fratilor, va rog din suflet, va implor, nu va mai impungeti.
Toata lumea are intentii bune si e bine sa ne spunem parerile, chiar daca par gresite.
Nu uitati, pentru fiecare dintre noi a murit Hristos!!!

Draga mea ,
Nu inteleg de ce te-ai simtit vizata . Sper ca ceilalti care traiesc in afara si au citit mesajul sa nu gandeasca asa cum gandesti tu si sa nu se supere.
Eu mesajul nu l-am trimis lui Andrei ,ci Anei care este indemnata de unii dintre noi sa traiasca conform cu inselarea acestei lumi ,care devine tot mai desarta.
Ce am avut de spus lui Andrei am mentionat in acele doua ,trei propozitii.
Eu stiu de ce i-am scris lui ,deoarece am vazut ca are un fel superficial de a aborda anumite situatii ,printre care si cea a cipurilor biometrice.
Eu am cautat sa caut o explicatie pentru felul lui de a gandi ,nu de a-l
ataca.
Ii spun Anei si celor care au probleme din partea celor din jur asemanatoare cu ale ei ,la Judecata acestia nu ne vor ajuta nicicum.

Doamne ajuta !

Tocmai citisem evanghelia de azi 'cautati si veti afla..' si mi-am pus si eu o intrebare asemanatoare cu a Annei.
Dumnezeu raspunde rugaciunilor care sunt spre binele nostru profund. Nu ne protejeaza magic prin rugaciuni. Si bineinteles respecta si libertatea omului. Daca noi ne rugam ca cineva sa uite dusmania fata de noi, depinde si de acea persoana, chiar daca Dumnezeu vine cu asalt sa ii inmoaie inima, ea poate sa refuze. De exemplu. Sau daca ne rugam pentru vindecarea cuiva, poate Dumnezeu stie mai bine daca pentru acea persoana este mai bine sa suporte boala si chiar sa moara.
Si greutatile si necazurile sunt tot pentru binele nostru.
Nu pretind ca am spus ceva original...

OFF TOPIC(ptr Anita)
Nu m-am simtit personal vizata.Oricine va citi mesajul tau va intelege acelasi lucru.Tu te-ai adresat lui Andrei, dar vorbeai despre bunastarea si stralucirea lipsita de griji a strainatatii, la modul general, nu numai despre tara in care locuieste Andrei.
Poate ca tu ai vrut sa exprimi altceva, dar asta este ceea ce am inteles.
NU M-AM SUPARAT, CI M-AM INTRISTAT VAZAND CUM PUI PROBLEMA.
Dumnezeu sa ne ocroteasca!

ON TOPIC:
Parerea mea este ca nu exista rugaciune fara raspuns.
Spre exemplu, in timpul celui de-al doilea razboi mondial, crestinii din Germania si Marea Britanie se rugau pentru victorie.
Rugaciunile fara raspuns ale germanilor au fost un raspuns la rugaciunile englezilor.
Traim intr-o lume impartita in natiuni, rase, clase, partide, religii si interese individuale contradictorii.
De ce oare trebuie sa prevaleze inaintea lui Dumnezeu tocmai interesul tau???
Daca dupa ce te-ai rugat pentru o victorie esti infrant, bucura-te! Inseamna ca rugaciunile adversarilor tai au fost primite de Dumnezeu.

Dumnezeu raspunde rugaciunilor cu iubire. Bun lucru este rugaciunea, caci ea este vorbirea omului cu Dumnezeu. Din aceasta vorbire omul nu poate lua nimic rau, se umple doar de bunatatea si iubirea lui Dumnezeu.

A sta de vorba cu Dumnezeu nu inseamna a lua de la El niste informatii si a pleca in lume, ci inseamna a deschide mai larg inima spre a iubi si mintea spre a intelege nepatimas lucrurile. Asa trebuie sa iasa in lume omul dupa rugaciune. Numai rugandu-ne vom ajunge sa ne rugam cum trebuie.

Fani, sigur, Dumnezeu respecta libertatea celuilalt. Dar stau si ma gandesc, daca Dumnezeu nu a mai distrus cetatea Ninive pentru ca oamenii s-au rugat, desi spusese ca o va distruge, oare nu il va lumina pe cel ce ne-a facut rau sau caruia i-am facut rau ca sa primeasca iubirea? Eu cred ca va lovi in el asa cum a lovit Moise cu toiagul in stanca. Si stim, stanca a dat apa. Poate asa se va intampla si cu inima celui cuprins de dusmanie.

Indiferent in ce stare suntem, sa nu uitam de Dumnezeu.

Mai intai din nou mici lamuriri privitoare la lexic:
EXTREMÍSM s.n. Atitudine, doctrină a unor curente politice care, pe baza unor opinii, idei, păreri exagerate, unilaterale, extreme, urmăresc prin măsuri violente sau radicale să impună programul lor.
HABOTNICÍE, habotnicii, s.f. Faptul de a fi habotnic; purtare sau deprindere de habotnic; zel exagerat pentru respectarea ritualurilor religiei; bigotism.

De cand oare rugaciunea e gest de habotnicie?! De cand oare rugaciunea e gest de extremism? De cand rugaciunea rupe legaturile cu viata sociala? Daca ai barbat si copii oare nu trebuie sa te mai gandesti la Dumnezeu? Ba cu atat mai mult! Daca i-as fi zis sa se duca la manastire, in conditiile in care are barbat si copii, da, ar fi fost un gest de habotnicie! Dar, din pacate, cum spunea cineva mai sus, ce este firesc este considerat anormal si viceversa.

Anna 21, sa stii ca Dumnezeu ne asculta toate rugaciunile. Acum, tu te-ai gandit si la faptul ca ar mai putea fi si alte persoane care se roaga pentru tine (duhovnic, parinti poate, prieteni), iar rugaciunile acestora sa fie de fapt cele ascultate, si nu ale tale? Sau mai bine zis rugaciunile comune, care sunt cele mai puternice! :3:

Draga mea ,
Eu nu am fost in strainatate dupa '90 ,dar sotul meu a fost in Europa de vest si mi-a spus ca cei de acolo ,cel putin unde a fost el ,in Italia si Germania au un trai decent si lipsit de griji.
Poate ca el nu a vazut partea cea rea ,dar protectia sociala e mai mult prezenta acolo si stiu si de la alte persoane ,prieteni ,rude.
In incercari si necazuri ne apropiem de Dumnezeu .
Doamne ajuta !

Am mare rugaminte sa nu ne mai abatem de la tema topicului propus. Pentru alte nevoi exista mesageria privata.

Toate rugăciunile sunt ascultate, dar nu toate ne sunt îndeplinite şi asta este Judecata Lui ! Răspunsul primit din partea Lui , va ţine cont cu siguranţă de SUFLETUL fiecăruia şi de nevoile reale ale fiecăruia . Vorba "după suflet să-ţi dea Dumnezeu", pentru unii aceasta este considerată un blestem mascat, dar are o bază reală şi trebuie să avem în vedere şi acest aspect , deloc de neglijat ! ! !

Sigur e rasplata de la Dumnezeu, dracii doar se folosesc de naivitatea omului :) Dumnezeu il rasplateste pe om si cu bine si cu rau, depinde cum le primeste acesta. Daca le primeste cu ingamfare sau cu revolta, darul i se ia, iar daca primeste cu multumire, i se va da si mai mult.
Eu zic sa te rogi in continuare draga Anna21, ca doar nu te rogi pentru raul cuiva :) Dar evita sa te rogi pentru nimicuri, roaga-te mai mult cand esti ispitita peste masura si simti ca nu mai poti face fata, nu degeaba zicem in Rugaciunea Imparateasca: "si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau"
Doamne ajuta!

Cel putin din afara, gestul de a te ruga si de a astepta ca Dzeu sa-ti implineasca si cea mai marunta si meschina dorinta este, dupa mintuire, cel de-al doilea tip de egoism de care poate da dovada un credincios. Este, oricum, unul dintre motivele pentru care un necredincios ar respinge din start aceasta religie.

Atenţie la exprimare şi la nuanţă ! Mare atenţie ! Dumnezeu NU RASPLATEŞTE NICIODATA CU RAU , EL RASPLATESTE CU DREPTATE ! Răul nu vine niciodată de la Dumnezeu , dar Dreptatea da, iar Mânia Lui , face parte din DREPTATEA LUI .

Da asa e, nu m-am exprimat eu bine! Imi cer iertare! Ma gandeam la Iov :)
Rau in viziunea omului, desigur! La Dumnezeu nimic nu e nedrept.

Topcat, exista mai multe feluri de rugaciune, nu sunt doar rugaciuni de cerere (desi noi pe astea le folosim de cele mai multe ori: Doamne, ajuta-ma, Doamne, sa iau examenul, Doamne...), mai sunt si rugaciuni de slava (in care nu ii ceri nimic lui Dumnezeu, ci doar ii aduci laude: Slava Tie, Doamne), de multumire (Multumesc, Doamne, ca am luat examenul), de pocainta (Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatosul). Rugaciunea e dialog cu Dumnezeu, e o legatura, o deschidere!

Da, cam asa este.

Stiu.
Pentru mine sint la fel

Sa nu uitam ca Dumnezeu ne raspunde la rugaciunile noastre prin faptele sau minunile care se petrec. "Dumnezeu vorbeste lucrand" ne spun majoritatea Sfintilor Parinti. Daca un anumit lucru pe care-l cer nu mi se indeplineste este o dovada ca nu am cerut dupa voia lui Dumnezeu.
Ca sa ajungi la mistica este nevoie de asceza. La "vederea celor nevazute"-mistica ajunge cel care s-a lepadat de patimi prin asceza- o nevointa indelungata.

Nu, nu trebuie să-ţi ceri iertare ! Pentru că veni vorba de iertare, fac o mică paranteză cu scuzele de rigoare : fraţilor prea des folosim cuvântul iertare unul faţă de celălalt ! Să nu-l mai folosim decât atunci cand simţim nevoia , dar mai ales când porneşte efectiv din inimă , pentru că altfel nu suntem deloc plăcuţi Lui . Sinceritatea noastră Îl va copleşi pe Dumnezeu ! ! ! , dar viclenia , falsitatea îl va Mânia . Să nu devenim mecanici sau dulci şi mieroşi în grai şi acri şi indiferenţi înlăuntrul nostru. Scuze pt. intervenţie !

Aha, deci daca eu ma rog sa nu mai moara copiii mici inseamna ca nu am cerut dupa voia lui Dzeu?
Si daca era dupa voia lui Dzeu, nu mai mureau copiii mici? Sau nu mai exista raul in lume?
Nu, cred ca nu ma rog eu in pozitia corecta. Sa-mi pun picioarele pe dupa cap. Mai incerc.

Nu m-am putut abtine, dar mare dreptate ai....:48: