Din "eu" vine prigoana
 

Intai trebuie sa precizez ca de trei ani de zile traiesc in Belgia. Intre timp m-am apucat si de invatatul limbii Flamande. Astazi s-a intamplat sa citesc in unul din ziarele lor despre o lege ce urmeaza a fi supusa aprobarii pe 17 decembrie. Aceasta lege are ca scop interzicerea insemnelor religioase din comunitatea belgiana, inclusiv crucile din cimitire. Pentru cei care vor sa verifice autenticitatea celor spuse de mine o pot face accesand acest link: http://www.standaard.be/artikel/deta...kelid=JA2JEBOD

Cu cateva minute in urma am gasit pe

http://www.eurosceptic.ro/index.php/...ther/#comments

un comentariu legat de aceasta problema. Comentariul cuprinde si traducerea in mare a articolului respectiv. Redau mai jos comentariul cu pricina:

"Cred ca trebuie sa luam aminte cu mare grija la felul in care sarbatorim Sfantul Craciun. Este posibil ca intr-un viitor apropiat sa ne fie interzis a mai impodobi bradul, a mai decora pragul casei, a mai asculta colindatorii.

Joi, 17 decembrie 2009, parlamentul Belgiei va pune in discutie, in cadrul asa zisei “separari Biserica – Stat”, propunerea legislativa a senatorului socialist Philippe Mahoux, ce prevede interzicerea generalizata a afisarii oricarui semn ce face referire la convingeri religioase.
Proiectul se refera cu precadere la crucifixe, icoane, prezenta crucilor in cimitire, manifestarile in zone publice a obiceiurilor legate de venirea lui Mos Nicolae. Se precizeaza deasemeni ca Slujbele Te Deum vor trebui tinute doar in locuri laice, respectiv in piete, stadioane, dar nu in biserici.

Aceasta propunere a fost sustinuta in Parlamentul belgian inca din anul 2007 atat de socialisti, cat si de ecologisti. Partidele de dreapta, ce au renuntat la denumirea de Crestin, au aprobat partial propunerea.

Cardinalul Daneels si-a inaintat cererea de pensionare pe care multi o considera drept un abandon al comunitatii crestine intr-un moment dificil, tinand cont de faptul ca nu a mobilizat in nici un fel corpul preotesc timp de doi ani. Pe de alta parte aceasta hotarare aduce atingere si Bisericii Ortodoxe puternic reprezentata atat etnic cat si prin reprezentantele oficiale pe langa CE, la Bruxelles. Ca si in cazul documentelor cu cip, Bisericile romanesti din Belgia tac. Nu s-a formulat nici un protest.

Este posibil ca Patriarhia Romana sa nu aiba informatii legate de aceasta situatie, caci ar trebui sa dea dovada de vigilenta si sa evalueze perspectivele libertatilor de afirmare a conditiei crestinilor ortodocsi, tinand cont de faptul ca tara noastra face parte din Comunitatea Europeana si ca Beneluxul este o zona pilot de implementatre a legilor ce urmeaza sa anuleze drepturi releigioase, altfel garantate de Constitutiile europene.
Surse: De Standaard si Het Neuwsblad"

Ne asteapta vremuri grele pe care din pacate trebuie sa le infruntam singuri fara ajutorul bisericii noastre care se pare ca nu mai stie care-i sunt atributiile cu exceptiile de rigoare, cum ar fi Parintele Iustin Parvu, Amfilohie Branza, etc.

Dumnezeu sa ne dea putere!

Este absolut ingrozitor, daca se confirma! Sa ne fereasca Dumnezeu! Trebuie sa inmultim cererile noastre catre Domnul!!!

De fapt care este obiectul acestei frici "absolut ingrozitoare" pe care o manifesti. Ce iti lipseste ca in vremuri in care biserica ca institutie va cadea in trivialitate tu sa continui sa fi o buna crestina, ca nu inteleg?
Oare credinta ta se rezuma la a-ti da coate cu multimea duminica, in biserici arhipline?

Sfintii Parinti s-au rugat sa prinda si ei asemenea vremuri grele. Stiati acest lucru?
Stiti de ce?

De fiecare data cand iti citesc postarile, am impresia ca un sarpe ma musca de inima si isi varsa tot veninul...desi incerc din rasputeri, imi este imposibil sa inteleg de unde ai atata intransigenta (vezi bine, n-am zis "ura") pentru ceilalti oameni... sper ca e doar o traire de moment, sau poate doar urmele ranilor din trecut...altfel ...
Hai sa-ti raspund, totusi:
1. nu pot sa-mi imaginez ca la mormantul parintilor mei, al bunicilor mei, al prietenilor mei, al unchilor si matusilor mele, al preotilor si duhovnicilor mei etc, in loc de cruce, o sa ma inchin la un ... bolovan, indiferent cat de artistic...
2. nu pot sa-mi inchipui cum imi va putea interzice cineva sa-mi fac cruce inainte sa mananc
3. nu pot sa-mi imaginez cum mi-ar putea cere cineva sa nu-mi mai port cruciulita...
...s.a.m.d., frate andrei...te rog sa ma ierti ca exist si eu pe-aici...ca inca mai traiesc...se mai intampla si accidente...

[quote=elizabeta;190935]De fiecare data cand iti citesc postarile, am impresia ca un sarpe ma musca de inima si isi varsa tot veninul...



R: Sentimentul asta este unul bun constructiv, ziditor, este spre binele tau ca iesi din rutina discutiilor banale :)..desi cred ca exagerezi voit, aiurea. Era o intrebare foarte concisa si clara


3. "nu pot sa-mi imaginez cum mi-ar putea cere cineva sa nu-mi mai port cruciulita..."

R: Sa zicem ca cineva iti interzice cu forta cum a mai fost in trecut, oare fara cruciulita LA GIT nu mai esti crestin?

..si tot nu ai raspuns la intrebari

Inmorminarile, crucirea si cruciulitele la git sunt stilpii crestinismului?

[quote=andreicozia;190940]Nu, din pacate nu este un sentiment nici bun, nici constructiv, nici spre binele meu...imi provoci rani adanci, care se vindeca greu...si nu exagerez, chiar as vrea sa fii altfel, pentru ca ai o inteligenta sclipitoare, dar o folosesti ca pe o arma, din pacate pentru unii mici, asa, ca mine...
Da, cruciulita (pentru mine) reprezinta un simbol al credintei mele...la biserica nu-mi dau coate, nu ma imbulzesc...la cimitir nu merg doar asa, ca sa ma aflu intreaba, stiind bine ca ai mei nu sunt acolo, si ca e doar haina trupului... toate aceste le stiu... dar fac parte din ceea ce sunt - si anume crestin!

Cred ca este totusi o exagerare maaaare sa spui ca prigoana vine de la EU. Ce treaba are EU in toata treaba asta, cand este logic ca niste partide, deci grupuri de oameni, nu institutii ale Uniounii Europene, au initiat lucrurile astea??

In orasul in care locuiesc in Olanda, la o biserica din apropiere, este o situatie relativ asemanatoare, pe care pe mine ma amuza intr-un fel, mai ales daca o compar cu Romania.

Din cate am citit prin ziare, acum 2-3 ani la una dintre bisericile catolice din oras a fost numit un preot, tanar, care a luat hotararea ca el vrea sa tina slujba in fiecare dimineata de zi lucratoare de la 7:30. Ceea ce inseamna ca bate clopotele in fiecare dimineata la 7:15 punct. O parte din oamenii care locuiesc pe acea strada, am inteles ca nu multi, au fost nemultumiti ca sunt treziti la o ora atat de matinala, incat au facut o petitie impotriva preotului cu clopotul lui si au dus-o la primarie. Primaria a examinat cazul si intr-adevar, zgomotul produs de clopot este mai mare decat limita maxima admisa, si i-au transmis preotului sa nu mai bata clopotul dimineata, decat dupa ora 8 sau 9, sau sa schimbe clopotul cu unul mai putin galagios. Preotul a raspuns ca intelege necazul celor care l-au reclamat, dar, orasul este traditional catolic, si crede ca i se restrictioneaza libertatea religioasa daca ii este interzis sa bata clopotul. simbol al rugaciunii. Apoi, spune ca pentru el liturghia in fiecare zi este deosebit de importanta si nu poate fara, si o face atat de dimineata pentru a da posibilitatea celor care merg la serviciu dimineata sau la scoala sa vina si ei. Mai spune ca a incercat sa gaseasca un clopot mai mic, dar costa prea sump si nu-si permite. Si sa bata clopotele dupa ora 8 nu-i deloc normal daca slujba incepe la 7:30. Apoi clopotul bate doar un minut in fiecare dimineata. Si mai spune ca oricum el si cei prezenti se roaga in timpul slujbei pentru toata lumea, inclusiv si mai ales pentru cei nemultumiti. :21:

Ca urmare, am impresia ca a fost dat in judecata, si primaria a spus ca ii da amenda cate 5000 de euro pentru fiecare dimineata in care bate clopotul, ceea ce a si facut. Preotul nu s-a lasat, a continuat sa tina slujba in fiecare dimineata devreme si sa bata clopotul, si pana la urma, am impresia ca a castigat procesul intentat de organizata de cetateni nemultumiti, iar primaria pana la urma a lasat balta toata afacerea, si pana in ziua de azi, preotul continua sa isi tina slujbele matinale.

Preotul este intr-adevar de factura mai traditionalista, slujba o tine cu fata spre rasarit, nu spre oameni cum se obisnuieste in multe biserici catolice, nu demult a cumparat niste icoane bizantine pentru altar care s-ar potrivi dupa stil in orice biserica ortodoxa, iar azi a tinut liturghie pe stil tridentin.

Ideea este ca lucrurile prapastioase care sunt in prima postare se pot intampla doar cand acele simboluri nu mai sunt vii nici macar in inima celor care ar trebui sa creada in ele. Trebuie doar cu indrazneala, curaj, politete, si zambetul pe buze sa sustinem ceea ce credem si sa nu lasam secularizarea sa patrunda in sufletul nostru. Daca simbolurile publice cat intr-adevar in trivialitate -- cum s-a intamplat si cu crucifixele italiene, atunci sigur, vor veni vremuri, si deja au venit in unele locuri, in care ele vor fi contestate. UE nu are nici o treaba cu lucrurile astea, nu iti impune sa uiti sa iti faci cruce, sau sa uiti ce inseamna un clopot care bate, ci doar constata ca unele lucruri si-au pierdut insemnatatea si valoare, sau chiar au castigat insemnatate in sens opus, asa ca e bine sa se renunte la ele. Dar din nou, asta depinde de noi, cei care credem si de puterea cu care ne putem face vizibila, in mod discret, bineinteles, credinta. Daca stam in barlogul nostru, nu se ajunge decat la extremism de un fel sau de altul.

Eu zic ca avem cu totul alte motive sa ne temem de UE, in sensul ca ne vor "baga pe gat" multe produse din alimentatia pe care de altfel n-o intalnesti in galantarele tarilor civilizate. Despre cruce, ca simbol, mi se pare o prostie sa luam in serios ce se discuta in Parlamentul Belgiei. Ei n-au decat sa faca ce vor la ei acasa, dar probabil chiar si acolo, unde credinta si mersul la biserica nu mai e demult o prioritate a lumii, traditia nu poate fi stramutata atat de usor. Si ma refer la incapatanarea traditionalistilor, nu neaparat a credinciosilor.
Cat despre simbolul crucii la noi, nu ma tem ca va disparea vreodata. Romanul accepta orice, tolereaza orice, dar in momentul in care "ii interzici" credinta, in numele credintei, iese in strada si nu il deranjeaza sa te condamne la moarte pentru ca ai indraznit deja prea mult! Faptul ca ne-am impuscat conducatorul (care ura institutia bisericii) in ziua nasterii Mantuitorului, poate ca va spune ceva despre razbunarea omului indelung rabdator, care din cauza urii, uita regula de baza: sa nu ucizi!

De ma va scoate pe usa voi intra pe geam
 

Daca va veni vremea sa scoatem cruciulita de la gat sora Elizabeta o sa o scoatem. Dar! sa ne pregatim inca de acum ( cultivand Credinta in sufletele noastre) sa o ascundem in INIMA. Pentru ca de acolo nimic si nimeni nu o va putea lua.
Asa cum bine spune Andrei (e drept mai putin "poetic":4: decat mine..) prigoana a umplut calendarele de sfinti.

Si tu ai dreptate, suntem slabi.. avem nevoie arme. De Cruce. De pravila. De duhovnic. De Liturghie.
Daca acestea vor fi interzise? "Ma va scoate pe usa si voi intra pe geam". Adica iL voi scoate pe Hristos din inima asa cum odinioara iL cautam in Liturghie. Voi lupta sa fac Liturghie dupa Liturghie in inima mea. Alta cale nu e!

Asta-i lupta cea MARE. Vine acum adevarata problema.. IL voi putea avea pe Hristos in inima in vreme de razboi??? Voi face acestea sau voi fugi ca un caine raios schelalaind?? Sincer...nu stiu ce voi face atunci. Stiu doar ca NU am credinta martirica a sfintilor... Sunt perfect constienta da pacatele si slabiciunile mele si totusi refuz sa depun armele de pe acum.

Asa cum frumos spunea pr Arsenie Papacioc. Sa nu ne tulburam inainte de razboi dragilor, pentru ca atunci cand va incepe cu adevarat vom fi deja obositi.. Nu spun sa dormim ci sa ne facem "provizii duhovnicesti" ptr vremuri grele nu sa le rispim si pe acestea putine si slabe pe care le avem.. Stiu de la sotul meu care este ofiter ca tactica razboiului este sa intimidezi dusmanul cand stii ca NU il poti dobora in lupta dreapta... Vrasmasul Nu are puteri este un tolerat! Drepturi ii dam noi..nu "EU", nu Occidentul, nu prigoana in sine.. Sunt covinsa ca voi stiti bine acestea deja.

Sa luptam dar fratilor, sa luptam ca in toata clipa sa dobandim pe Hristos si pe Maica Sa in inima. E singurul loc de unde nu-L poate lua nimeni, niciodata. Numai noi insine iL putem alunga..sa ne rugam unii ptr altii sa nu o facem niciodata.
Iertati-ma!

Ba cruciulita sa n-o scoatem, caci cu gesturi mici, cu concesii aparent insignifiante ne pierdem, cedand incet-incet...
...iar de vrajmas trebuie sa ne temem (Sfanta Evanghelie dupa Luca, cap.12:5 "Vă voi arăta însă de cine să vă temeţi: Temeţi-vă de acela care, după ce a ucis, are putere să arunce în gheena; da, vă zic vouă, de acela să vă temeţi"), dar nu sa capitulam in fata lui!
In ceea ce priveste razboiul, a inceput demult, doar ca inca nu ni se cere sa murim pentru credinta noastra...

Imi spunea parintele: "Nu mai e vremea pentru ziduri si poleiri cu aur, ci pentru interiorizare."
Se referea in primul rand la o inmultire a rugaciunii celei tainice, nestiute de nimeni, iar nu la formele vazute.
Avem suficiente biserici si manastiri ca sa ne mai chinui sa zidim altele. Grija noastra sa fie umplerea lor cu duh.

Cat despre ascunderea Crucii de la gat in inima, nu stiu ce sa zic. Si mie imi place sa poetizez ideile si faptele, insa simt ca asta nu e bine. Nu trebuie interiorizata crucea de la gat. Daca am face asta, treptat, am interioriza si icoanele in inima, si bisericile, si slujbele, iar atunci, "lumea" va fi bucuroasa, nimic crestinesc nemaiaducandu'i aminte de Hristos.

Sa nu ascundem nimic inca. Cine a ascuns, a cazut.
Tind si eu spre a interioriza, insa lucrul trebuie facut cu mult discernamant, pe care, nu cred ca-l avem inca bine dobandit.

Si eu simt la fel...

Cum fierbem o broasca ?
 

Adevarat si bine spus. Asa gandeam si eu, mai sus.

Zicea un parinte, legat de aceste "mici" concesii !

"Daca vrei sa fierbi o broasca, nu o arunca intr'un vas cu apa fiarta, caci va sari indata de acolo. Ci ia broasca si pune'o intr'un vas cu apa rece, pune sub vas foc si apoi asteapta. Apa se va incalzi foarte usor, iar spre sfarsit va fierbe. Broasca nu va simti diferenta decat mult prea tarziu, cand nu va mai avea putere sa sara afara."

Un fir de nisip nu poate face nimic, insa mai multe firisoare de nisip adunate la un loc pot scufunda o corabie.

Frate Windorin, broasca cu pricina...sunt eu...se uita lumea ciudat la mine cand invart in mana metanierul...se incrunta lumea la mine si la sotul meu cand ne facem cruce inainte sa mancam...se uita lumea si zambeste ironic daca ne inclinam in fata unei biserici si ne facem cruce...

Desi multi citesc si se informeaza, desi se umbla pe la duhovnici troienind timpul marturisirea dreapta a lui Hristos in fiecare cipa a zilei este destul de rara... a ajuns floare rara ! Asemenea amenintari exista de cind exista biserica , chiar Mintuitorul ne spune ca ,, daca m-au prigonit pe mine si pe voi va vor prigoni asemenea", iar lapsi (cazutii de la credinta)au fost destul de numerosi tot timpul ! Mucenicii nu au ezitat chiar in fata imparatilor sa marturiseasca drept pe Hristos... si au ajuns mucenici , netinind cont decit de legea Mintuitorului . Multi dintre ei spuneau : ,,...se cade mai intii sa tinem cont de legea lui D.zeu si mai apoi de cea a rinduielilor omenesti . Sa placem mai intii lui D.zeu si mai apoi oamenilor ". Lucrurile mari se fac incet incet din cele mici; nu ai cum sa ajungi un crestin adevarat daca nu faci lucrurile mici ale credintei ... si exemplul oricarei profesii sau deprinderi practice este clar si explicit. Parintele Cleopa spunea clar si pe intelesul tuturor: ,,... insemnati-va cit mai des cu semnul sf. cruci, postiti si va aratati ca postiti ca si altii vazind exemplul vostru sa isi doreasca sa faca ca si voi, rugati-va neincetat ca aceasta este vorbirea voastra cu D.zeu,fiti la toate slujbele bisericii ca sa va innoiti mereu in duhul si pt. ca rugaciunea obstii este mult mai puternica decit a izolatilor ..."
Cel care a ajuns sa creada ca nu este nevoie sa te inchini decit cu limba in cerul gurii, ca nu este neaparata nevoie altfel, ca nu este musai sa porti cruce la git (de aur, de argint, de lemn, de plastic, de agat,de chihlimbar, de onix- mai putin conteaza) , cel care crede ca nu sunt neaparat necesare crucile la capatiiul mortilor (vai, cita stiinta , constiinta, duh si interes are fata de credinta sa !) s.a.m.d. spunind ca el il are pe D.zeu in inima sa atunci ar trebui sa stie (dupa invatatura multor parinti contemporani si a celor consacrati ai bisericii)ca acolo, in inima sa de mult nu mai este Hristos ci altcineva, cel care il invata si il sfatuieste sa renuinte usor, usor la armele razboiului duhovnicesc si la biserica insasi. Desigur , dintre acestia au fost in toate timpurile multi , fara ca ei sa-si dea seama ce fac in adevar si sa-si accepte pozitia, dar stim f. bine ca omul se judeca dupa faptele sale si nu dupa vorbe...caci din vorbe multi mor de dorul lui Hristos dar din fapte ... nici pe departe. Cine se ia dupa vorbe de vorbe ajunge pe cita vreme cel ce face fapte duhovnicesti acestea vor ramine in urma lui. Faca fiecare cum o crede de cuviinta dar stim cu totii ca imparatia cerurilor cu multa truda se cistiga . Sa nu fim dar ca feceroarele neintelepte fara candele impodobite si fara ulei pt. ca nu stim Mirele cind va veni si in starea in care ne va gasi in aceea ne va judeca !

Foarte bine.
Si eu cu sotia ducem o lupta asemanatoare. Insa este tare placuta. Doar ca la mine este putin mai grea.

Uneori, din lene sau impietrire, mai trec peste cate unele de folos. Spre exemplu, am avut momente in care, din pricina ca nu imi dadeam caciula jos din cap, nu ma mai inchinam in dreptul unei biserici. Ziceam in sinea mea ca decat sa mai imi dau jos caciula si sa imi stea parul in toate directiile, spre a ma inchina, mai bine zic o rugaciune in gand. Parintele insa mi'a zis ca mai bine ma inchin cu capul acoperit decat sa nu o fac. Si am luat aminte. Cand nu pot sa imi descopar capul, ma inchin asa.

Fratilor, de rusine si comoditate m-au vindecat parintii mei, Dumnezeu sa-i ierte...cand eram mai mica, am trecut prin fata unei biserici (catolice, ce-i drept) si nu m-am inchinat...si m-am trezit cu o palma rasunatoare peste obraz...care imi mai tiuie si acuma in urechi...

Dragii mei,
eu nu am spus sa scoatem crucea ( la propriu) ci sa luptam inca de pe acum pentru a o dobandi in INIMA.
Daca ati fi citit toata postarea mea si nu ati fi scos din context acest cuvant ati fi inteles ceea ce am vrut sa spun.

Sau poate m-am exprimat gresit..de aceea reiau ideea ptr a nu lasa loc interpretarilor.
Daca unui crestin ce are rugaciunea inimii (spre exemplu) un ateu ii smulge crucea de la gat inseamna ca Hristos NU mai este cu el?

Imi amintesc de un exemplu din Pateric cand a fost dezgropat un batran sporit si i s-a gasit scris in INIMA cu litere de aur Iisus Hristos...
E drept...noi nu suntem sporiti..de aceea am indemnat sa lucram cele dinlauntru..

Eu nu am indemnat la un "trai caldicel" ci din contra am indemnat sa lucram la cel mai de pret Dar. Sufletul nostru!
Acolo , in adanc sa luptam sa-L dobandim pe Hristos pentru ca de acolo nimeni niciodata nu-L va putea lua.

Da, Elizabeta, dar nici asta nu-i o treaba buna, ca copil sa te prefaci ca devii credincios de frica palmelor :((