Salvati Romania!
 

Probabil multora vi se va parea acest topic, putin deplasat, putin absurd, putin hazardat. Rugamintea mea ar fi doar aceea de a privi in jur pentru a trage concluzii. Daca veti considera ca sta in puterea reprezentantilor puterii sa salveze tara aceasta din haos, sunteti niste oameni fericiti. Si eu sunt dintre cei visatori, dar aici chiar ca nu-mi mai permit sa sper ceva!
Sambata am fost la parastasul celui despre care scriam ca am stat la capataiul lui cand a plecat dintre noi. (Au trecut deja trei luni). Au fost mai multi preoti (pe stil vechi), iar dupa masa, discutia a alunecat putin in politic. Cu toata jena, am indraznit sa spun ca de pe margine cu bratele incrucisate, nu rezolvam nimic si ca biserica nu se implica suficient in acest sens. Vazandu-ma privit cu nedumerire, m-am vazut nevoit sa explic faptul ca , evident, nu in politica se cere implicarea, ci in rugaciuni speciale, asa cum se obisnuieste in astfel de cazuri. Desi au fost in unanimitate de acord, au aratat cu degetul catre Preafericitul Daniel; de-acolo trebuie sa se dea... tonul la cantec. Concluzia era ca, in fapt, noi toti trebuie sa ne rugam si ca e greu de crezut ca lupta se va duce dincolo de peretii bisericilor. Le-am spus ca poporul roman este destul de receptiv in astfel de cazuri si ca daca din 2 milioane se vor ruga 500.000, tot inseamna ceva. Uneori si o singura rugaciune poate face minuni. Si este ciudat: daca intrebi cine crede in minunile Parintelui Arsenie Boca, sunt sigur ca se vor gasi enorm de multi. Daca intrebam cine crede in minunile sfintilor, Mina, Nicolaie, Spiridon, Parascheva, Teodora de la Neamt, Nectarie, Dumitru si nu mai stiu acum cati, vom fi coplesiti de rezultate. Cu toate astea, ne plangem de mila ca suntem condusi de hoti, minciuna si aroganta au ajuns la rang de mare cinste, dar nu suntem capabili sa ne oferim 10 minute din timpul nostru, pentru a-L ruga pe Dumnezeu sa dea intelepciune celor de care depinde tara noastra. Nu ne rugam sa moara sau sa fie pedepsiti pentru ceea ce fac, ci sa le dea Dumnezeu mintea de pe urma si sa-i "trezeasca" asa cum crede El de cuviinta!
Ieri, dupa Sf. Liturghie, am fost uimit sa descopar EXACT aceiasi pozitie a duhovnicului meu, desi va rog sa ma credeti, n-am discutat niciodata pe tema asta si nu-mi cunoaste pozitia si framantarile.
Ce-ar trebui sa facem, oare? Iesitul in strada, nu-i o solutie. Aratatul cu degetul si razvratirea impotriva sistemului, nici atat. Doar Dumnezeu poate face ceva, si sta in puterea noastra sa-L rugam pe El sau pe cei care mijlocesc pentru noi, si nu ma indoiesc de faptul ca Parintii Arsenie Boca, Teofil Paraian, Ilie Cleopa si cine mai vreti voi, nu vor fi buni reprezentanti ai intereselor noastre. Amintiti-va toate astea in rugaciunile voastre, adaugati banutul vostru la Sf Altar, si pomeniti-i pe Sfintii nostri Parinti sa mijloceasca pentru noi!

Viaţa aceasta ni s-a dat numai şi numai pentru a-L slăvi pe Dumnezeu, pentru a face bine aproapelui şi pentru a ne nevoi să dobândim Impărăţia Cerurilor , păşind pe calea cea << STRAMTA >> şi << ÎNGUSTA >> pe care ne-o arată Evanghelia (Mt .7 , 14 ) . Osteneala acestei vieţi este o povară nesuferită pentru cei care nu cred în Dumnezeu. Însă pentru cei care îşi încredinţează viaţa lor Domnului nostru Iisus Hristos şi nădădăjduiesc în purtarea Lui de grijă, viaţa aceasta devine << JUG BUN >> şi << POVARĂ UŞOARÂ >> ( Mt. 11 , 30 ) .

Frate drag, sunt absolut si intru totul de-acord cu ce spui, dar...pentru orice opera misionara ne trebuie si binecuvantare...asa ca, daca ai obtinut-o de la duhovnicul tau si pentru ceilalti rugatori, sunt prima care subscrie la aceste rugaciuni...

Cristi, sincer nu te prea inteleg. In principiu, prefer un dialog spontan si nu citate. Ceea ce spui tu nu face decat sa intareasca ideea de popor mioritic. Eu unul declin aceasta bunatate prosteasca, aceasta acceptare a ideii "Si de-o fi sa mor!..." De ce "sa mor" si sa las raul sa se scalde in voie, peste generatiile copiilor mei. OK, nu e ortodox sa ma iau cu ei de piept, dar un lucru stiu: Dumnezeu e acolo sus si vede tot. Ce fac eu? Pai dupa tine, ar trebui sa spun "Multumesc, Doamne, pentru banditii pe care i-ai pus in fruntea tarii! Inteleg foarte clar ca e o noua incercare peste care eu trebuie sa trec! Si o sa trec, fiindca Tu ma vei invrednici sa merg in genunchi, sau pe branci, si nu-Ti voi cere ajutorul, Doamne, fiindca ma tem de prea mult bine in viata mea, care ar putea sa-mi ia mintile!"
Si tacerea este un raspuns. Ce faci tu pentru tara? Cum te rogi cand te rogi? Cui foloseste sa-ti fie numai tie si celor dragi tie, bine, in timp ce tara geme de neputinta si de durerea asta muta pe care nimeni nu vrea sa o spuna, decat pe la colturi, si-atunci ca o predestinare... Ce predestinare? La Dumnezeu orice e posibil... Totul este sa-I cerem sa ne ajute. Nu pntru noi personal, ci pentru batranii nostri, pentru copii nostri. Si e atat de simplu. E de-ajuns sa incepem sa gandim in acest sens, iar prima schimbare care se va face va fi in noi insine! Deocamdata avem conducatorii pe care-i meritam!!!

elizabeta, de data asta nu mai e nevoie de binecuvantare. Asta ar fi fost necesara in cazul in care as fi facut intr-adevar acea fapta putin nebuneasca, pentru a "trezi" mai marii bisericii. Daca si numai daca, prin mijloace firesti, nu se sesizeaza nimeni (sunt convins ca "niste ochi" sunt atintiti permanent asupra acestui forum...) atunci probabil s-ar cere binecuvantarea preotului. Deocamdata am vazut fara sa vreau ca impartasim aceleasi ganduri!

Bine, asa cum am spus, ma tin de cuvant si cum ideea a pornit de la tine, spune-mi la ce te-ai gandit (adica la ce rugaciune) si, daca nu este prea mult, la ce ora vrei sa ne rugam toti...
In alta ordine de idei, si eu simt ca e bine, pentru ca am citit asa (te rog mult sa nu fii alergic la citate, pentru ca ori de cate ori nu stiu ce sa fac, alerg la Sfanta Scriptura): "Deci Petru era păzit în temniţă şi se făcea necontenit rugăciune către Dumnezeu pentru el, de către Biserică"

E o idee buna. Mi-au dat lacrimile cand am citit. Si eu m-am gandit la acest lucru si chiar m-am gandit la rugaciuni simple, usor de zis oricand pe langa celelalte din programul personal de rugaciune:
Doamne Iisuse Hristoase, pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare si ale Tuturor Sfintilor, miluieste poporul roman. (de cate ori putem, cu sau fara metanii si inchinaciuni)
Preasfanta Maica si Fecioara Maria, pentru rugaciunile Tuturor Sfintilor, miluieste poporul roman.
Tuturor Sfintilor, rugati-va lui Dumnezeu pentru noi, pacatosii.
Sfintilor romani, rugati-va lui Dumnezeu pentru poporul roman.
La acestea, mai adaug atunci cand imi ajuta Dumnezeu si cate o catisma din Psaltirea Maicii Domnului anume in acest scop. Am incredere ca pentru rugaciunile Maicii Domnului, vom putea fi ocrotiti.

De ce numai Romania?
 

Problema nu este numai in Romania si politicienii ei.
Problema este lumea intreaga, in care noi suntem numai o veriga. Ce sa facem noi singuri, intr-o intreaga lume cazuta.
Peste tot este rau, criza, nu exista politicieni buni, de succes, caci totul este inseriat.
Nu vedeti: pica ceva, sau un stat (ex.USA). pica si restul, ca la domino?
Sa ne rugam la Dumnezeu mai degraba sa salveze lumea asta intreaga, omenirea.
Cum si de ce si din vina cui a ajuns asa? Numai omul e vinovat? Putea fi altfel?
Putea Dunnezeu sa faca altfel, sa impiedice raul? Cine stie?
????????......

Hm! Eu ma cutremur la gandul ca Dumnezeu s-ar indura sa ne ajute pe noi, ca natiune, iar tu vii cu... salvarea lumii. Am impresia ca nici galaxia noastra nu sta pe roze. Dar ce zic eu galaxia... Intreg universul e intr-un haos!...
Inainte de orice, mie mi se pare ca, chiar daca ne rugam pentru intreaga lume, la modul general, asa cum fac buddistii sa zicem, bine-ar fi sa ne vedem mai intai de curatenia sufletelor noastre. Am mai deschis un topic undeva incercand sa va aflu parerea despre pacatul ca lucrare divina. Nu vad nici o miscare, deocamdata.
Noi toti, avem (sau ar trebui sa avem) pe constiinta un mare pacat national. Dar oare cui ii pasa? Cumva Biserica Ortodoxa Romana a facut ceva pentru ca pacatul crimei de ziua nasterii Mantuitorului, sa fie iertat? Daca un criminal merge sa se spovedeasca, i se da un canon pentru a-i constientiza cainta si smerenia. Noi nu prea realizam ca suntem pe acelasi diapazon cu diavolul. Iar cand spun "noi", ma refer la Biserica in primul rand.
Poate ca nenorocitii aia meritau sa moara pentru toate cate le facusera, dar cel mai bine ar fi fost sa fie lasati sa traiasca, si sa moara ca niste oameni normali, uitati de lume si de Dumnezeu, nu ca niste martiri! Am mai spus-o: uneori ni se intuneca judecata atat de rau incat suntem tentati sa ucidem in numele lui Dumnezeu!... De-aia o ducem prost. Pentru ca ni se pare ca am facut o treaba buna, cand de fapt am facut pacatul strigator la cer si nu ni-l asumam ca si pacat, ci ca o justitie a poporului. Care popor? E cineva de pe-aici care-ar fi fost atunci de-acord cu crima? E cineva de pe-aici, care a trait acele vremuri pe viu, si nu a primit vestea ca un shoc, nu i-a lasat un gust extrem de amar? Cu toate astea, conducatorii sunt ai nostri, iar noi ducem povara deciziilor lor. De ce? Ii stimam, ii respectam, ii votam, fac parte din lumea noastra si ii investim sa decida pentru noi.
Deocamdata sa ne gandim, deci la "oile noastre", ca pentru altii, are Dumnezeu grija!...

Exact de-acolo trebuie sa se initieze totul!

Putem sa asteptam mult si bine pana initiaza asa ceva patriarhul. Sa dea Dumnezeu sa ma insel.

Acum, la modul cel mai pasnic vorbind, ce-l poate convinge oare pe Preafericitul, sa initieze o astfel de "campanie"? Dupa umila mea parere am mari rezerve. Nu vreau sa spun mai mult pentru ca nu sunt eu in masura sa judec. Dar uneori, intrebarile fara raspuns pot lasa sa se inteleaga orice, inclusiv ceea ce nu se cade!
Dumnezeu sa aiba mila de noi, si sa-i dea intelepciunea Sa, Preafericitului nostru patriarh!

Nu CE-l poate convinge ci CINE il poate convinge, asa cum Adevarul nu este un ce ci un CINE :)

Pasnic vorbind :), numai SEFUL STATULUI ROMAN ii poate da incredere in SINE si Patriarhului. Dar asa cum presedintele actual nu este exact un model de urmat, atunci si Patriarhul se abtine, insa abtinerea asta a lui ne costa multe suflete.

La rusi Preafericitul Alexei care s-a mutat la Domnul si cel actual Kiril, de exemplu , nu inceteaza sa fie VIZIBIL in popor, FIZIC si VERBAL prin continue indrumari duhovnicesti facute fara EZITARI SI FRICA, asa cum vedem, DIN PACATE la noi in tara.

Simt cu tristete ca PF DANIEL nici nu are curaj sa creeze vre-o punte de legatura, de schimb de experienta duhovniceasca cu alte Patriarhii si Patriarhi MARI SI CURAJOSI din jur MAI VOCALI din teama de a nu fi catalogat de cretinii din politica ca fiind cine stie ce!, fost una, alta, si alte gunoaie care-i pot veni la gura istericului de Vadim sau mai stiu eu cine

Sincer imi pare rau de postura ingradita in care se afla, parca citeodata asemanator celor trei maimute care: NU VAD< NU AUD< NU VORBESC :((

Doamne Ajuta-ne!

Din pacate, oricat entuziasm am avea, trebuie sa avem grija mai intai de sufletul nostru si sa-i influentam din aproape in aproape pe ceilalti prin exemplul nostru. Alta cale pentru noi cei mici si neinsemnati nu vad. La Sfanta Liturghie se fac si rugaciuni pentru tara. Si n-ar fi rau sa se faca mai multe. Dumnezeu sa ne ajute sa ne rugam cum se cuvine mai intai pentru noi. Cam asa ne sfatuieste parintele Paisie Aghioritul. Acum mi-am amintit.

Iar parintele Adrian Fageteanu spunea de asemenea ca traim vremurile lui ,,Scapa cine poate.'' Parintelui Arsenie Boca de asemenea i s-a spus intr-un vis ori intr-o vedenie ( nu stiu precis) sa nu se mai roage pentru oameni sa le dea pace, ci sa se roage de oameni sa-si schimbe purtarile. Asa ca, nici cel mai sfant patriarh nu ne poate salva daca nu renuntam la pacate si nu ne rugam in primul rand pentru noi.


Doamne, miluieste-ma pe mine, pacatoasa!

Cred ca te-ai exprimati un pic gresit, sa ma ierti ca intervin. Ai zis "renuntam la pacate". Eu nu cred ca renuntam propriu-zis la ceva ci dimpotriva ne eliberam de pacate. Renuntarea implica o pierdere, iar prin renuntarea la pacat castigam, ne eliberam, urcam, nicidecum pierdem. Ca "sacrificam placerile relative ' care de fapt au un final dureros e altceva.
In concluzie as spune ca renuntare nu e un cuvant chiar potrivit in contextul de aici, ci "eliberare". Pun foarte mult accent pe asta pentru ca, uneori oamenii inteleg ca pentru a ajunge la Dumnezeu trebuie sa renunte la ceva, sa piarda ceva. Renuntand la pacat de fapt nu renuntam la nimic, doar castiga. Sper ca am facut bine-inteleasca aceasta idee imprumutata din carte "In sfarsit nefumator" scrisa de Allen Carr in care se foloseste acest rationament pentru a explica fumatorului ca nu renunta la nimic atunci cand vor sa se lase de fumat.
Slava Domnului si va rog sa ma iertati.

Preoti!
 

Unde sunt initiativele comunitare de anvergura nationala? in lupta cu problemele sociale, dincolo de rugaciune, care este si ea buna, insa plugul nu ti-l misca din loc.

Unde sunt posterele BISERICESTI cu diversele initiative prin care atacam problema:
Prostitutiei
Avorturilor
Betiei/Alcolismului
Saraciei patologice
Ajutorul celor pe asistenta sociala, care nu pot iesi din ea din cauza lipsei de ajutor financiar
Unde sunt comitetele bisericesti si centrele de ajutor?
samd

Cum aratati ca va pasa? in afara de solutia cea mai ieftina "Rugati-va!, Sa ne rugam!" Da, ne rugam dar Dumnezeu ne ASTEAPTA sa LUAM BOUL DE COARNE! 40 de ani a ratacit poporul lui Izrael prin pustie, daca DOAR stateau si se rugau, Dumnezeu ar fi ris de ei si-i lasa sa piara, insa ei S-AU MISCAT de colo-n colo. Doar asa Dumnezeu le-a ascultat RUGA!

Ce faceti cu fondurile mari pe care le primiti?

De ce oare nu se folosesc pentru salvarea tarii?

Orice corectura care aduce folos duhovnicesc este binevenita.

Sa ne amintim de puterea rugaciunii
 

Nu cred ca Dumnezeu a uitat Romania, tara cu atatea manastiri, care se roaga zilnic. Cred mai degraba, ca Romania trece printr-o perioada de impartire a oilor de capre; si printr-o perioada de smerire, pentru vremile ce vin, care in alte parti nu vor gasi decat apostazie sau chiar necredinta declarata, iar aici inca vor mai fi credinciosi, putini, dar de valoare.

S-au initiat grupuri de rugaciune pentru bolnavi si oameni cu tot felul de probleme; si pe forum ne-am rugat pentru oameni, care pluteau intre viata si moarte, si vestile bune nu au intarziat. Totul s-a facut cu binecuvantare.

Avem preoti printre noi, deci putem obtine binecuvantare. Ce ne mai opreste sa ne organizam? Cineva sa preia comanda si sa spuna ce avem de facut. Oare daca se roaga mai putini Dumnezeu nu ne va asculta? Ba, cred ca va asculta si rugaciunile noastre neegoiste, pe care le vom ridica pentru binele Romaniei.

Eu nu sunt preot, dar ma alatur cu bucurie celor, care doresc sa se roage zilnic pentru rezolvarea cu ajutorul lui Dumnezeu a problemelor, deja prea mari, cu care se confrunta Romania. Si asa, nu noi ci Dumnezeu le rezolva pe toate!

Asa cum zicea si andreicozia mai devreme, daca stam si contemplam, putem astepta mult si bine "impartirea" asta. Acceptarea tacita a atator nelegiuiri, atrage consimtirea pacatului comun pe care, vrem - nu vrem, il suportam. Niciodata nu se stie de unde rasare "scanteia". Poate ca deja a aparut, iar acum are nevoie de vant prielnic pentru a se transforma in valvataia de purificare a pacatului.
Ce-i de facut?! Pai la capitolul "imaginatie" cred ca romanul nu sta prea rau. Doar ca arareori si-o foloseste in sens pozitiv. Sa zicem ca are fiecare o lista de prieteni, cu care face de obicei schimb de idei si de mail-uri. Dintre acestia, poate ca nu toti merg la biserica (in mod ciudat, o astfel de initiativa, i-ar "trezi" si pe cei mai... ne-dusi des la biserica!... pentru ca in fiecare dintre noi exista acel sambure de speranta dar si de neputinta de a te lupta cu un sistem imbolnavit total). Daca pregatim un mesaj scurt dar care sa atinga coarda sensibila si a celui mai indiferent cetatean al Romaniei, deja curentul se porneste. Ce-ar trebui sa facem de fapt? Iata o idee: fiecare dintre noi are incredere mai mare in ceva sau cineva care a mijlocit pentru el in rezolvarea unor situatii fara iesire. Acestia pot fi sfinti parinti si maicute, plecati demult la Dumnezeu, dar care nu contenesc a ne ajuta: in acest sens, Parintele Arsenie Boca, Cuvioasa Parascheva, dar si Sf. Mina, Sf Nicolaie si atatia altii, sunt sigur ca vor face ceva daca vom indrazni sa le cerem. Evident ca cea mai de pret mijlocitoare a fost si va ramane Sfanta Fecioara. La fel de benefice sunt si icoanele recunoscute ca "facatoare de minuni", la care avem acces intr-un fel sau altul. Daca fiecare dintre noi (iar pe langa noi, atatia altii din listele noastre de prieteni) ar merge la o biserica (orice biserica) si ar aprinde o lumanare si ar da un banut la Sf Altar, iar pe un petec de hartie ar scrie "Sf. <<CUTARE>>, roaga-te pentru tara aceasta, greu incercata de puterile raului!", nici nu e nevoie de mai mult. Dar cu cat mai multe biserici, cu cat mai multe lumanari, cu cat mai multi doritori de schimbare in bine, cu atat mai mari sperantele ca Dumnezeu ne va arata cum sa ne indreptam noi insine!!!
Si stati linistiti, deocamdata, in privinta PF Daniel! Nu suntem noi in masura sa-l judecam si nici sa-i impunem o anumita tema. Dumnezeu va face cum crede El de cuviinta sa-i dea gandul cel bun. Dar initiativa trebuie sa vina de jos in sus, si in nici un caz de sus in jos. Am observat ca, in general, cam tot ce vine de sus in jos, indiferent din partea cui, ii apare omului de rand ca o impunere si ca un ordin, ceea ce nu poate fi primit cu prea multa tragere de inima!
Deci, iata, se implinesc 20 de ani de cand destinul tarii asteia s-a schimbat in bine si in rau in acelasi timp. Pana si un criminal, dupa 20 de ani de intemnitare, este eliberat, considerandu-se ca si-a ispasit pedeapsa! Haideti sa ne eliberam de robia gandurilor negre si sa facem acum, in ultima saptamana a postului, care ne rascoleste si altfel de amintiri legarte de 17-22 Decembrie, sa facem deci, front comun, oferind un banut, un gand luminat, o rugaciune catre Sfantul cel mai apropiat sufletului nostru, si o lumanare la Sf Altar. Si veti fi uimiti de efectul acestor gesturi. Si-apoi, oricum nu avem ce pierde. Iar la biserica, oare cand mai intram, multi dintre noi? Macar in post sa ne-amintim ca suntem bieti muritori si singuri in lumea asta!
Poate chiar gandurile astea ale noastre de fapt nu sunt ale noastre, ci sunt transmise de bietii nostri soldati care au murit nevinovati aparand tara de noi insine!!!

Om bun, iarta-ma, dar putin m-ai dezamagit. Ma asteptam ca vei pune un scurt mesaj prin care sa ne soliciti pe noi, personal, si pe cunostintele noastre ale fiecaruia, sa ne unim in rugaciune pentru binele Tarii. Dar ca sa dam bani ca altii sa se roage in locul nostru, stiu ca se practica... sigur, putem face si asta, dar sa adaugam si fapta noastra, nu pasivitatea noastra, la aceasta actiune. Asta e parerea mea.

Nu am decat stirileTV prin internet la indemana, pentru a vedea ce se mai petrece prin tara. Nimeni, dar nimeni, nu vrea sa ingroape lancea, pentru a pune umarul la indreptarea lucrurilor, ajunse acum intr-o situatie grava. Cutitul e la os si tot mai avem de purtat razboaie, in loc sa ne unim fortele spre binele tarii, spre binele romanilor.
Oricat de bun ar fi Basescu, oricat de bun ar fi Boc, daca intamplina numai ura si dispret, daca nu sunt ajutati, se duce totul de râpa. Alegerile au trecut! Acum exista un Presedinte, un Prim Ministru. Sa-i ajutam, ca sa ne ajutam!

Pentru potolirea urii si pentru unirea fortelor sa ne rugam cu totii, ca sa urnim ceea ce ura a oprit in loc, iar dragosea poate pune in miscare. Sa incepem sa ne gandim la binele general, nu numai la binele meu si la capra vecinului. Dumnezeu are destule bogatii pentru toti! Ma uit la mica samanta pe care o pun in pamant si din ea nu numai ca primesc inzecit, insutit, dar Dumnezeu inmulteste si pamantul, in care rodeste acea samanta. Ne plangem ca altul are si noi nu! Dar de ce suntem pasivi si nu punem mana si muncim, de ce nu transpunem idei in practica? De ce, daca stim ca trebuie sa ne iubim aproapele, il uram pentru initiativa lui?!?

Inainte de a ne aseza la rugaciune pentru binele Tarii, sa ne luam pe noi insine sub lupa si sa vedem ce avem de indreptat si cu ce ne punem singuri piedica.

Asa ca, draga Om bun, propune daca vrei o ora cand sa ne adunam cu totii in rugaciune si nu se poate ca Dumnezeu sa nu ne auda. Propune o rugaciune, sau lasa la alegerea noastra, dar sa nu mai lasam timpul sa treaca fara sa ne gandim si la binele Romaniei.
Si nu uita sa ceri binecuvantare pentru toti care se alatura actiunii tale!

Eu cred ca in masura in care ne facem fiecare dintre noi placuti lui Dumnezeu putem sa fim de folos atat celor din jurul nostru cat si tarii. Chiar aseara am ascultat o predica a unui parinte in care se punea mare accent pe eliberarea din robia pacatului, adica pe lupta permanenta cu pacatele mari si mici. Daca biruim pacatele noastre, putem birui si in alte lupte duhovnicesti pe care ni le propunem, iar rugaciunile noaste devin mai eficiente. Nu cred ca ar trebui sa stabilim o ora de rugaciune. Desi un program de rugaciune e binevenit. Dar un sfant spunea ,,Cine se roaga cand se roaga acela nu se roaga.'' Cred ca se gandea se ne rugam cat mai des sau permanent.

De aceea, cred ca in ritm propriu, in taina chiar, rugaciunea pentru aproapele si pentru tara sa se impleteasca cu rugaciunea personala. Fara mandrie si fara sentimentul ca am facut vreo isprava. Doar cu nadejde. Ne rugam lui Dumnezeu mai intai sa ne ierte greselile noastre ca sa putem fi ascultati, apoi formulam cereri.

Nu uitam cele trei tipuri de rugaciune: de lauda, de multumire si de cerere. Caci avem motive sa-i aducem si multumiri lui Dumnezeu. Iar faptul ca exista oameni care se gandesc la astfel de rugaciuni este tot un dar al lui Dumnezeu. Caci trebuie sa pretuim si valorile spirituale, nu numai cele materiale. Un parinte spunea de asemenea sa nu tanjim asa de tare dupa cele materiale, ,,caci unde este comoara ta acolo este si inima ta.'' Spor la rugaciune, fratilor.

Cred ca ideea de start a acestui thread era sa ne rugam. Atat...

Exista la sfarsitul Psaltirei un,,POMELNIC Pe care este dator atat monahul, cat si mireanul sa-l citeasca in fiecare zi, cu umilinta, cu osardie si cu evlavie´´.
Aceste pomelnic cuprinde: Rugaciune pentru sfanta Biserica, Rugaciune pentru cei vii, rugaciune pentru cei raposati´´. Sunt rugaciuni pentru tot neamul, tara, Biserica. Eu zic ca sunt rugaciuni potrivite, dar e doar o parere.

Doamne, lumineaza-ne mintea ca sa nu complicam lucrurile!

Eu am sperat ca se va intelege mesajul in sine. E drept ca nu m-am gandit la cei care sunt departe de tara si poate nu au o biserica romaneasca in preajma. Dar indiferent cum, ideea este aceeasi; din moment ce ne-am gandit "sa facem ceva", acest "ceva" este exact cum il concepe fiecare dintre noi. Pana si acelasi gand daca-l avem fiecare dintre noi in minte, ca o nazuinta, Dumnezeu ne vede si lucreaza! Doar ca nu-i de-ajuns doi-trei si aia sporadic, ci o miscare de anvergura care sa dea rezultate. Noi, cei de-aici, oricat am vrea sa credem in naivitatea noastra ca mutam muntii din loc, nu facem decat sa ne "umflam in pene"! Nu am nimic cu nimeni personal, dar eu ma raportez la propriile limite: desi merg regulat la biserica, desi m-am spovedit de curand si m-a invrednicit Dumnezeu sa iau Sf. impartasanie, nu cred ca Dumnezeu ma ia in seama pe mine, un amarat care-si zice "Omu'bun", sa schimbe soarta acestei tari. Nu ca n-as fi optimist ci doar realist (daca in credinta acest cuvant poate avea un sens!)
Eu am mult mai mare incredere in puterea Bisericii, in Sf. Altar, decat in ceea ce pot face eu singur. DA!! Ma alatur cu drag rugaciunilor facute acolo, dar mai intai trebuie sa intervin pentru ca acest lucru sa se petreaca.
Pe mine nu ma deranjeaza daca, pe langa pomelnicile de vii si adormiti, mai adaug ceva special pentru tara, cu lumanarea si banutul aferent! Ce-ar trebui sa contina biletelul? Nu stiu; ma gandeam la ceva simplu:

Pentru conducatorii acestei tari,
Cu Puterea si Dreptatea Ta,
Intelepteste-i, Doamne,
Si vindeca-i de minciuna si hotie!
Amin!"
Acelasi lucru si acasa, dupa ce ne facem propriile noastre canoane. Dar in mod special, de un lucru trebuie sa fim constienti: gandul acesta al schimbarii sa nu ne paraseasca niciodata si sa avem incredere ca Dumnezeu chiar face ceva in acest sens.
Nu cred ca e necesar sa ne rugam toti odata. Bine-ar fi de s-ar putea, dar nu obligatoriu. Oricum, gandim la fel, iar asta... ne ocupa tot timpul!...
De dorit ar fi ca, in urma mai multor astfel de "biletele" trimise la Sf Altar, PF Daniel sa se autosesizeze si sa porneasca el insusi o astfel de campanie, cu program bine stabilit in cadrul bisericii si in timpul Sf. Liturghii. Deocamdata noi nu facem decat sa incercam prin propriile puteri sa ajungem in audienta la Dumnezeu, ocolindu-l pe cel care-a fost "uns" sa mijloceasca pentru noi! Ne trebuie rabdare. Dar, daca suntem aici, o mana de oameni dornici sa faca ceva, poate ca nu-i intamplator.
Dumnezeu sa ne ajute!

Îmi place ideia aceasta de a da un acatist la Sfântul Altar cu textul scris de frăţia ta.Ar fi bine după părerea mea să fixăm o duminică şi să fie cât mai multe astfel de acatiste din toate oraşele şi de la cei din străinătate.Mi-aş permite să adug la textul de mai sus şi " înţelepţeşte-i Doamne şi-i luminează să te cunoască pe Tine,vindecă-i de minciună şi de hoţie"

Este aici pe forum un grup de rugăciune.Aş vrea să-i rog pe acei care au mai organizat să facem din nou 4o de zile psaltirea (câte o psaltire pe zi,20 de persoane câte o catismă-nu contează ora),pentru România.

Atat timp cat este spre binele nostru, orice initiativa este extrem de bine-venita!
Iti multumesc si tie si oricui ni se alatura. Mai vreau sa va rog sa incercati sa alungati din suflet orice nuanta de ura si rautate. Nu facem asta sa ne razbunam pe cineva, ci sa ne ridicam spre lumina. Si cum am putea-o face, daca nu prin ganduri bune?!?

E absurd ca cineva sa aiba gand rau sau rautate pentru o astfel de actiune foarte bine venita . Ideea de a trece pe pomelnicul ce se da la Sf. Altar , numele Patriarhului , a Romaniei , pentru trezirea tuturor din amorteala si nepasarea fata de destinul acestui popor , este extrem de benefica !

E o idee buna. Cand incepem?

CUVIOSUL IOSIF ISIHASTUL: “Daca rugatorii pentru lume vor lipsi, atunci va fi sfarsitul”

Aceste cuvinte ziditoare de suflet merita citite pentru a ca rugaciunile noastre sa fie cat mai placute lui Dumnezeu.

Să rugăm preoţi de pe forum să ne dea binecuvântare(avem câţiva).
Cine vrea să ia câte o catismă să se ofere şi începem cu prima.Când vom avea douăzeci de persoane serioase care au luat catismă putem începe.

După ce m-am rugat puţin în gândul meu a încolţit o nelinişte legată de cuvintele "minciună şi hoţie".Poate sunt doar neputincioşi timpurilor sau unor presiuni necunoscute nouă.Nu putem noi ca şi creştini-ortodoxi să spunem despte alţi oameni aceste cuvinte atâta timp cât ei sunt liberi şi ne conduc.Este păcat să acuzi pe cineva .Cred că este bine să fim cu luare aminte la cuvinte!

Si eu cred la fel. Mai ales dupa ce am citit cuvintele Sfantului Iosif Sihastrul. Putem sa ne rugam ca Dumnezeu sa daruiasca mai marilor nostri si noua intelepciune, duhul chibzuintei, duhul curatiei si al adevarului si sa ne apere pe toti de ispite peste puterile noastre, iar pastorilor nostri intelepciune si ravna spre paza sufletelor noastre. (M-am inspirat dintr-o rugaciune.)

Omule bun,
asa cum spune parintele meu duhovnic..dormim de sare patul de sub noi si vrem sa ne mantuim... Nu mai suntem nici macar caldicei..suntem RECI. De aceea, avem ceea ce meritam!

Adesea am auzit, Patriarhul este de vina, Biserica este de vina. Dar oare Biserica nu suntem noi? (si noi) Merg prin manastiri si vad multa bunastare. Ma intorc in lume si vad multa rautate si nepasare. Am ajuns unde am ajuns pentru ca nu mai stim sa ne rugam. Am lepadat obiceurile strabunilor si le-am inlocuit cu "aer occidental". Am schimbat multumesc in "tanks" si casele cu acoperis de paie in palate din otel si termopan.
Am inlocuit batrana "Dacia" cu ultimul model de BMW.

Am parasit 'simpla simplitate" fratilor. Ne-a luat inainte "progresul" si acum ne plangem ca ne-am pierdut demintatea de a fi Om.
Imi amintesc de cuvantul parintelui Porfirie care spunea ca frigiderul este o piedica in calea milosteniei. pe vremuri oamneii erau mai milostivi..dadeau de pomana ceea ce le ramanea. Acum pun la congelator..pentru maine. Iar maine arunca la cos ptr ca "e deja vechi". Avem criza morala fratilor nu mondiala...MORALA..


Sa ne rugam omule bun, sa ne rugam! Bun gand!!
Dar inainte de a porni la rugaciune sa ne intoarcem la sfanta simplitate si sa incepem cu rugaciunile incepatoare.
Sa ne rugam..Poate pentru rugaciunile unora dintre voi va indrepta Domnul lumea asta impietrita...:2::2:

Incep sa am emotii cand vad ca va pasa! Poate nu e totul in van. Poate reusim sa ne punem la un moment dat cu totii de acord, intr-un singur gand. Deocamdata nu trebuie sa ne pripim, desi am sentimentul ca acum, in timpul postului, suntem mult mai uniti decat dupa aceea. Din pacate, fiecare dintre noi mai are si alte treburi. Dar daca mai revenim din cand in cand sa ne punem la curent, e minunat.
antoniap si dorinastoica14, desi va dau dreptate, personal inclin sa cred ca minciuna la nivel inalt in aceasta tara nu mai are nevoie de detector. Averile lor, de cele mai multe ori le putem afla de pe internet desi "grosul" sta ascuns pe numele altora. In umbra lui Hrebenciuc si a altora ca el sunt cei ca Umbrarescu si Casuneanu (fiind din zona mea, cunosc afacerile inca de la inceput) cu care nimeni nu poate concura. Un exemplu banal am in familie. Un cumnat (a carui cinste si corectitudine intrece orice imaginatie) a avut sansa odata sa cumpere pe bani nu foarte multi o casa la tara cu ceva pamant. Si cum nu avea bani prea multi, a indraznit sa-l roage pe un fost coleg de facultate, acum ajuns sus- sus de tot. Fara nici o ezitare, colegul l-a imprumutat cu 15.000 de euro, iar dupa cateva luni, i-a cerut sa-l rezolve cu un apartament in Brasov, adica sa-l treaca pe numele cuiva de... incredere! Oare-ar fi putut refuza? Au trecut de-atunci ceva ani. Cumnatul i-a restituit banii imprumutati, ce-i drept, fara dobanda. Dar a ramas cu un apartament pe numele cuiva din familie, pe care nu l-a vazut niciodata si care nu-i apartine!
Nu vreau razbunare, dar tare bine ar fi de nu s-ar mai fura si nu s-ar mai minti! De ce ne este teama? Oare nu le-a dat Dumnezeu cu prisosinta din "duhul chibzuintei"? Doar ca fiecare s-a gandit la el si la familia lui. N-au decat sa pastreze ce au agonisit, dar sa le puna Dumnezeu stavila, ca deja suntem de mult in rosu la capitolul datorii. Nu va cer sa priviti cu ura, dar nici cu naivitate.

Exact pentru asemenea situatii exista notarul. Sper ca nu a trebuit sa plateasca impozit pentru acel apartament... Il poate totusi contacta pe proprietarul de drept sa-si treaca apartamentul pe numele sau, acum ca cumnatul si-a achitat datoria la el. Dar nu prea vad in ce consta furtul aici, si nici cauza unei eventuale dorinte de razbunare. Prea ne preocupa "gaina babei, care face oua".
Avem cu totii resentimente, cu care sa ne luptam, ca sa ne curatim de pacate si patimi. Daca ne-am despatimi, ne-ar lasa rece bogatiile altora.

Cand ne punem problema sa ne rugam pentru natiune, trebuie sa ne concentram la rugaciune, nu la toate toate persoanele care au facut rele, caci tocmai pentru acestia vrem sa ne rugam.

Propun sa incepem rugaciunea comuna dupa Anul Nou, caci e o perioada incarcata pana atunci si nu stiu cat timp are fiecare.

Anca: Catisma 1. Va rog mai intai binecuvantarea; si sa stabilim de comun acord data inceperii.

Antonia - Catisma a doua

Cand ne rugam, trebuie sa iertam tot: ,,Si ne iarta noua greselile noastre precum si noi iertam gresitilor nostri.'' Si trebuie sa fim atenti la pacatele noastre mari si mici, indiferent cate pacate am vazut la cei din jur, ca sa ne fie ascultata rugaciunea. Deci trebuie sa avem grija sa ne facem cat mai placuti lui Dumnezeu. Sa fim ,,intelepti ca serpii si blanzi ca porumbeii.'' N-o spun eu.

As propune sa incepem cu Psaltirea lui David (primelele 20 de zile) si sa continuam in urmatoarele 20 de zile cu Psaltirea Maicii Domnului. Preasfanta Nascatoare ne ocroteste mult daca o rugam. Doamne ajuta.

Dorina-catisma a treia.

Vă aşteptăm alături de noi "cine are inima bună să cânte psalmi" fără resentimente faţă de cineva cu inima plină de dragoste pentru toţi oamenii şi cu nădejde că Dumnezeu ne va auzi rugăciunea.

Georgeta -catisma a patra

Ma alatur voua, cu toata dragostea.Doamne ajuta!

Romania the land of choice!
 

Deci haideti sa va spun ce se intampla la nivelul meu sunt elev in cls a 11 a cunosc destule persoane foarte inteligente,olimpice care sunt sigur o sa se realizeze in viata fara doar si poate.Da tinta lor este in strainatate isi concentreaza toate resursele sa plece cumva din tara asta sa junga macar un an la facultate in strainatate si sa ramane acolo,caci aici nu-i de trait...Au ajuns si profesori care militau pentru binele tari,care tineau la elevi sa se realizeze si ajute la dezvoltare tari sa puna un brat in constructia unei societatii moderne,dar si ei sfatuiesc (totii nu cred ca e unul care sa spuna altfel) pe cei mai buni din clase sa plece cu prima ocazie din tara si sa nu se uite inapoi ,ca in tara niciodata nu o sa ajungi sa fi respectat si tratat corect cu bun simt pentru ceea ce esti,se fura pana in maduva oaselor si daca nu intri in jocul nenorocit poilitic si fara pile nu o sa ajungi niciodata acolo unde poate iti este locul.
Eu as vrea sa i-au bursa la facultate sa fac macar un semestrul in strainatate(nici o facultate in Romania nu e in primele 500 din lume) si apoi sa ma mut in Grecia fiind o tara ortodoxa nefiind problema sa nu gasesc un loc unde sa fiu aproape de Biserica Lui Hristos sa ma ajute Dumnezeu sa ajung acolo si fie ca Domnul sa pazeasca tara asta ca e vai de ea.

Ma bate gandul sa ma inscriu si eu, dar mi-e teama sa nu va incurc - eu nu stiu sa cant psalmii, abia daca inteleg cum se citeste Psaltirea (poate imi explica si mie cineva cu ocazia asta, sau ma directioneaza unde sa citesc)

elisabeta, cine oare nu intelege ce suflet mare ai? Eu cred ca o sa ne cam incurci daca n-o sa ni te alaturi... :) Deocamdata suntem inca in formare; fiecare vine cu gandurile lui, dupa o perioada de meditatie in liniste. La sfarsit, vom trage linie si vom... delibera cum vom proceda!
pacatosul, nu stiu cum sa iau mesajul tau ca sa nu te mahnesc. Faptul ca esti in cl. 11-a iti da cele mai putine scuze pentru greselile de limba romana si visele la care te raportezi! Omul in viata este liber sa aleaga absolut orice drum crede ca i se potriveste. As vrea sa obtii tot ce-ti doresti in "tara fagaduintei", dar te asigur ca vei fi cu mult mai sarac sufleteste si foarte nefericit! Iti spune cineva care a stat intr-o tara civilizata 9 ani! Tu poti sa spui ca esti tanar si adaptarea este cu totul altfel, nu te vei simti legat fata de aceasta tara, dar eu nu la tara fac referire, ci la... Dumnezeu! Cu cat esti subjugat de mirajul banului, cu atat scapi din vedere esentialul acestei vieti. Sa speram ca pana ajungi la anii cei desavarsiti, Dumnezeu iti va da sansa inteleptirii. Acum, s-ar putea sa primesc o injuratura printre dinti din partea ta, dar peste ani iti vei aminti de toate astea si vei zambi trist!!