Casnicie pe cale de destramare
 

Buna,
Incep cu o scurta descriere :
Am 40 ani si sint casatorit de 14 ani , am o fetita de 9 ani , sotia mea e mai tanara ca si mine are 33 ani , casatoria noastra a fost ok , pina anul trecut cind au inceput problemele.
Nu mai este femeia care a fost nu o mai interesa casa si familia a inceput sa imi ocoleasca si familia mea ( aveam obiceiul sa iesim toti la plimbari si cumparaturi luam masa cu familia etc) mia spus ca sa saturat de batrani.Este mai tot timpul ocupata servici si scoala nu prea are timp de noi.Eu am intrebato ce sa intimplat de ce este asa.Am inceput sa ne certam ....respectul dinainte nu mai exista .Foarte mult negativism in ea doar de lucrurile mai putin frumoase imi aminteste de ele , tot ce era frumos intre noi nici nus mai aminteste.Din aceste certuri nu a iesit nimic bun acum imi spune ca este goala si nu mai simte nimic pentru mine.Imi mai spunea ca ma iubit enorm dar nu am apreciat asta.Eu imi iubesc sotia si copilul foarte mult si casatorie pentru mine e ceva sfint ( ce a unit Dumnezeu omul sa nu desparta).Am avut discutii de despartire si divort, recunosc ca si eu am gresit mult in comportamentul cu ea (SINT RAU DE GURA) in rest nu beau nu fumez, citesc biblia merg mai rar la biserica etc, imi vad de servici familie, am putini prieteni ( am o familie si asta e cel mai bun lucru din viata mea).
Daca as putea as da timpul inapoi si sa repar tot ce sa stricat intre noi.
M-am rugat mult pentru aceasta problema am tinut si postu .....parca ar fi o vraja mare ea este foarte rece parca are inima inghetata.Era o scumpa inainte femeie de casa, vesela,draguta.
Acum imi spune ca nu merit o femeie ca si ea ,ce imi place la ea , ca eu sint prea bun pentru ea.
M-am rugat mult dar nu sa intamplat nimic bun ....au fost 2 tentative de impacare dar dupa 2 zile isi amintea de certuri si era gata.
Sint un pacatos si recunosc din plin asta , imi doresc sa devin un baiat mai bun decit eram inainte.
Va rog sa ma ajutati cu sfaturi rugaciuni etc.

Ed... da cum tu vrei asa peste noapte Dumnezeu sa ne implineasca cererile? Daca s-a racit are ea un motivul ei, or sa saturat de comportamentul tau or a gasit un alt barbat cu "calitati" si poate il vede ca pe Fat Frumos. Tu veziti de casa ca pina acum incearca sa-ti corectezi greselile care le-ai scris mai sus. Si nu uita Dumnezeu nu este obligat sa ne dea ce cerem noi, numai daca vrea si daca meritam tu roaga-te incontinu mergi la spovedanie si participa la slujbe si ai sa vezi ca atunci Doamne Doamne te aude si te vede.Vad ca esti in Rom acolo aveti biserici la tot pasul.
Doamne ajuta

Spui ca problemele au inceput de 1 an...ce s-a intamplat mai exact atunci de a determinat-o sa isi schimbe atitudinea?
In certurile voastre ce anume iti reproseaza?

Daca esti cununat religios, crede in ce a unit HRISTOS!!!! Nu te lasa..... roaga-te si mai ales da acatiste .....odata la 3 manastiri ( cel putin 3 - dar odata toate). Si lupta cu pacatele tale - schimba-ti comportamentul - e fff. greu, dar daca iti iubesti cu adevarat familia....
Dumnezeu sa va apropie si sa va Binecuvinteze, iar Maica Domnului sa va fie grabnic ajutatoare!!!

Ai devenit cumva de un an de zile mai rivnitor decit inainte, mai dedicat bisericii in detrimentul "pacatosilor" din familie care din cauza "pacatelor" nu pot tine pasul cu tine?

Nu sint eu in masura sa jutec pe altii, dar intradevar am inceput sa aprofundez ce scrie in Biblie si incercam sa imi invat si familia (ce e bine si ce e rau, doar exemple si citate din Biblie , acolo exista tot adevarul )

problemele in familie sunt frecvente in ziua de azi.Adevarul este in Biblie,dar primul lucru care trebuie sa-l faci este sa frecventezi Biserica.Sa participi la liturghie,chiar daca la inceput singur,sa te spovedesti ,sa citesti in afara de Noul Testament si carti folositoare scrise de Sfintii Parinti.Pe scurt ,cred ca trebuie sa te apropii mai mult de Hristos,si astfel ,cu rabdare lucrurile se vor rezolva

Doamne ajuta!

Casnica,cazna=greutate.O casnicie se tine greu dar asta ne e crucea familiei.Poate trebuie sa schimbi si tu ceva din tine,poate e o incercare ce vi-o da Dumnezeu lasand vrajmasul sa va ispiteasca.Citeste acatistul''BUCURIE NEASTEPTATA'' A MAICII DOMNULUI unde e scris si despre problemele dintre soti[il gasesti si pe net],post,litii pt intelegere in casa,milostenii si RABDARE si o sa fie bine.O sa scriu si o pilda despre rabdare:un calugar se imbolnavise si se duse la un preot batran cu harisma sa ceara un sfat ,cum sa se mai roage.Acesta ii spuse sa zica rugaciunea lui IISUS f.des.Trecea timpul ,dar el mai bolnav era.S-a dus iar la preotul vazator sa-l intrebe ce sa mai faca .Acesta ,dupa ce intreba pe Domnul Iisus,Mantuitorul ii spuse sa-i zica ca inca nu s-a implinit numarul rugaciunilor,postului si milosteniilor ce le are de facut pt implinire.Deci,fa si tu in continuare ,caci nu ti s-a implinit nr rugaciunilor,....tale.Si oricum,Dumnezeu nu pune mana pe telecomanda sa ne implineasca pe loc.Probabil mai avem de tras si pacate de intarzaie ajutorul,dar asta nu e motiv de descurajare.Totul consta sa facem ce trebuie.Mie mi s-a intamplat sa nu mi se implineasca unele rugaciuni atunci cand lelaiam vorbe de rugaciune si am invatat de la un preot sa ma rog tare si de atunci nu mai am probleme chiar de mai am de trecut hopuri pana se implineste,nu ma descurajez .Rugaciunea cu plans ,post ,litii ,milostenii da roade.Roaga-te si la ingerul casniciei tale,caci la casatorie,Dumnezeu da ingeri pt familia[ingeri ai casatoriei].Nu trebuie sa faca nimeni pacatul a destrama o familie,caci ce Dumnezeu a unit,omul nu are voie sa desparta.Toata lumea are probleme in casnicie,vrajmasul isi baga coada ,mai ales cand vede ca e bine,dar astea sunt incercari pe care le avem de dus in crucea noastra.Dumnezeu sa va lumineze,sa va intelepteasca ,sa alunge pe vrajmasii mantuirii noaste si sa va aduca linistea.Apeleaza si la preotul duhovnic sa stea de vorba cu ea.

Casnicia e mare lucru in ziua de azi...sunt tentatii multe si e greu, dar daca te-ai luat, te-ai luat....mergi la biserica, te ajuti, dar ce sa mai facem, ca de cate ori auzim de casnicii, apare si un divort....e o loterie si asta, iar greutatile vietii te ating....e o societate dificila in care ne zbatem sa reusim......cred ca multi traim in singuratate, e trist dar adevarat.....si poate mai sigur...

Mai Eduard, inteleg ce spui, insa in acelasi timp sunt ingrijorat ca ai devenit implicat in preoblemele de religie mai mult decit ar trebui ca mirean.

Parerea mea, si sper sa nu-mi sara din nou UTC-istii astia in cap, este sa nu uiti ca LUCRAREA TA PRIORITARA a lui Dumnezeu data tie de EL este sa ai grija de familie si in mod special de sotia ta, nu de studiul Biblic.
Daca observi ca acest lucru o irita pina-n punctul deosebit de grav in care iti cere divortul, trebuie sa reevaluezi TOT CE FACI! si sa nu uiti, repet ca ea si copilul tau este LUCRAREA TA! si pentru ei trebuie sa lasi totul!

FAMILIA este Darul tau de la Dumnezeu!

Fii ponderat in tot ce faci inclusiv cititul scrierilor si a manifestarilor religioase in cadrul familiei mai ales daca ele produc o stare naplacuta sotiei tale.

Daca lucrurile stau asa cum spui tu si nu s-a inamplat nimic special din partea ta care sa o faca sa-si schimbe atitudinea, cred ca lucrurile sunt destul de evidente..

A mai fost un caz asemanator povestit pe aici, doar ca invers, dupa multi ani de casnicie el a inceput sa se comporte ciudat si sa spuna tot felul de lucruri aiurea.

Adevarul este ca isi gasise pe cineva si cauta pretexte pentru despartire.
S-ar putea sa fie (destul de sigur) ceva de genul asta.

Nimeni nu se "plictiseste" peste noapte, doar daca nu gaseste altceva care sa i se para mai "interesant".

Mi sa jurat pe Biblie ca nu are pe nimeni.Am fost vineri la manastirea Dumbrava la sfintul Maslu si m-am rugat acolo impreuna cu sora ei si sotul ei .Motivele ei mi lea enumerat : nu am ajutato cu copilul cant era mic si prin casa cu treburile( eu veneam rupt de la servici si nu eram in stare todeauna de acestea ,dar de o perioada buna de timp o ajut si eu miam dat seama ca trebuie ajutata ca ai este grei si ei,dar primesc raspunsul ca e prea tirziu ).Mi sa pus iarasi in vedere divortul si ca este forte hotarita( in genunchi m-am rugat de ea sa ma ierte si sa mai incercam, dar nu vrea).Ma rog la bunul Dumnezeu sa ma ajute .

Daca stii ca de obicei vorbesti prea mult, incearca o schimbare. Vorbeste mai putin si fii mai tandru. ,,Vorba dulce mult aduce.''- spune un proverb.

In caz ca nu are pe altcineva, se poate sa fie cu nervii la pamant din cauza stresului cotidian, din cauza stresului pe care i-l provoci prin vorbe sau din cauza altor neajunsuri...

Mergi si la un sexolog pentru a vedea daca pe acest plan nu faceti niste greseli sau daca nu a aparut vreo problema la tine sau la ea care s-ar putea corecta.

Nu vorbi mult cu ea, ci vorbeste-i lui Dumnezeu despre ea. Roaga-te Mantuitorului si Maicii Domnului sa-i spuna sotiei tale un cuvant bun pentru tine. In fata icoanelor LOR sa cazi in genunchi, nu in fata sotiei tale. Rugati-va impreuna, daca se poate. Nu uita ca nu avem voie sa-l idolatrizam pe niciun muritor.

Asai am tot insistat in impacarea mea, mi-a spus ca am terminato pshic , e satula rau si vrea divortul , iam zis sa mai aiba rabdare sa mai incercam 1 luna macar ,ca avem un copil impreauna .Am incercat sa mergem la un preot iam explicat ca Dumnezeu nu vrea despartirea ci vrajmasul, sincer nu mai stiu ce sa fac (eu vreau sa fie fericita)nu mia mai ramas decit un singur lucru sa accept divortul sau despartirea. Ma rog neincetat.Am incercat cu frumosul vorbe dulci mam schimbat mult , dar cand ma apropiu de ea mi se spune acelasi lucru (nu vreau ce vrei tu ......si daca insist ajungem la (nu te mai iubesc )....imi este foarte greu eu o iubesc.

Deci asta este problema, ai devenit muuuult prea bisericos si ei i s-a facut lehamite...du-te si citeste din nou ce ti-am scris pe prima pagina jos!

Daca nu este altceva/altcineva, se poate sa o iubesti intr-un mod egoist, sa o iubesti pentru tine, sa o iubesti prea mult - eventual, o fi adorare, ceea ce se cuvine numai lui Dumnezeu (postul anterior si caderea in genunchi). O mai poti iubi si pentru ca nu vrei sa suferi, insa fara putin suferinta iarasi nu se poate spre mantuire. Si iubirea, are un firesc al ei si 'ierarhiile' ei, presupune smerenie si libertate pentru celalalt; o forma de mandrie/egoism este si aceea in care unul vrea sa iubeasca el tot, eventual si pentru celalalt. In general, orice este 'prea mult' nu-i bun.

Sfantul Antonie (daca nu gresesc), spunea de cea mai mare virtute ca fiind 'dreapta socoteala/discernamantul'. Discernamantul ne ajuta sa-l vedem pe celalalt, altfel am ramanea centrati pe noi insine, pe egoismul nostru, din care vin toate relele. Iar daca 'nu-l odihnesc pe aproapele', cum spunea parintele Teofil Paraianu, nu sunt cum trebuie. Deci, se poate si sa fie o deviere a fratiei tale in sensul celor duhovnicesti, iar ea sa fie mai echilibrata si sa sanctioneze aceasta. Doar, daca nu este altceva. Si sfaturile anterioare au fost foarte bune si pot fi puse in practica, probabil venind din experienta, insa oricum, duhovnicul este cel mai in masura sa dea sfaturi aici, ale caruia, urmate, dau cele mai multe roade.

Sa ma ierti ca poate te-ai simtit mustrat. Doamne ajuta!

MC si altii care au drept solutie continua "indoctrinare" duhovniceasca drept solutie la cererea de divort:
Oare nu vedeti ca aceasta femeie, sotia lui, s-a saturat sa fie privita ca o icoana?
Femeia doreste sa fie vazuta drept femeie; care traieste, respira, are trasaturi frumoase, care are dorinte lumesti, care doreste sa fie plimbata in parc fara sa i se citeasca Psaltirea in timp ce o face sau sa i se aminteasca de Dumnezeu la fiecare pas.
Toate se fac cu masura si mai ales CIND trebuie.

Acest gen de necazuri poate surveni si din cauza unor farmece. Prin urmare, n-ar fi rau sa participi si la Sfinte Masluri, sa stropesti cu Agheasma prin casa si sa vezi ce se mai intampla. Accepta pana la urma si voia lui Dumnezeu, pentru ca in tot raul exista si un bine: lumesc sau duhovnicesc.

Daca ai vreo chemare aparte spre cele duhovnicesti, atunci Dumnezeu te ajuta sa-ti urmezi aceasta chemare, spunea parintele Arsenie Boca. Spune doar rugaciunea ,,Tatal nostru" de cate ori poti si Dumnezeu iti va arata care este voia Sa.

eduard40 eu stiu ca iti vine greu sa o vezi pe femeia ta schimbata...dar sa stii draga frate ca in viata omul se mai schimba de aceea spune Dumnezeu sa nu iubim pe nimeni mai mult decat pe El...ca sa nu ne imbolnavim, de dorul celor care ne lasa,ptr ca totul e neprevazut iar noi dealulgul timpului al casniciei, nu ne vedem greselile sau nu realizam ca le facem,noi credem ca suntem iubiti la nesfarsit ...iubirea adevarata intre un barbat si o femeie e ca o sudura daca apar fisuri...nemultumiri,din partea amandorura , prea dese nu e bine...si asta se vede din primi ani de casnicie...acum ce e de facut? ...eu zic asa: sa fii linistit, daca o iubesti vei fi multumit si doar daca o vezi in casa...vei sta dupa ea, o vei ajuta in treburile casei...ai grija de ea la modul cel mai linistit, fara ai mai spune ca vrei ceva de la ea...ea nu mai poate ,o sa fie foarte dureros pentru tine,sper sa rezisti...privirea ta trebuie sa fie blanda fata de ea, caci ea simte ca o urmaresti,are nevoie de liniste...cu timpul o sa prinda incredere ca vrei sa ii fii prieten...ea nu mai gaseste iubirea ,prietenia ,ocrotirea sa destabilizat....mai incearca sa fii bun, fara sa ceri nimic...in schimb sa dai totul....si credema ca nu esti tu de vina si nici ea ptr schimbarea ei, sa nu o urasti...doar ca asa sa intamplat.
Dumnezeu sa ajute!

http://www.SiteVacuum.com/publisher/...IconShadow.gifhttp://www.SiteVacuum.com/publisher/...IconShadow.gif
http://www.SiteVacuum.com/publisher/...IconShadow.gifhttp://www.SiteVacuum.com/publisher/...IconShadow.gif

Nu pot sa-ti zic decat sa ai rabdare. Probabil un duhovnic te poate ajuta foarte mult cu sfaturi si rugaciune. Ai grija la tot ceea ce faci si lupta pentru familia ta.
Ca sugestie pot sa-ti dau cateva sfaturi pe care ti le-as da dar totul depinde de tine.
Sa taci atunci cand vrei sa te certi. E greu, dar un repros face sa puna paie pe foc, si ceea ce e important nu-i reprosa nimic, nu o face sa se simta inferioara, acordai importanta cuvenita, incearca sa fi romantic. Chiar daca ea are chef de cearta, tu fi bland, vorbeste-i normal, si chiar zambeste, glumeste. Fa-o sa descopere ceea ce ia placut la tine. O alta sugestie ar fi sa va petreceti mult timp impreuna doar voi singuri, plimbari etc. Putei sa va luati o mica vacanta de relaxare. Si inca ceva. Ar fi bine ca rugaciunea sa o faceti in comun,sa mergeti impreuna la aceeasi biserica, sa va spovediti la acelasi preot, postul sa-l tineti impreuna.
Sper ca te-am ajutat si astept un raspuns sa vad cum iti mai merge.

Multumesc tuturor celor care miau raspuns si ma sustin .Azi sa intamplat un lucru trist dar poate fi un semn ( sotia a lovit o masina ea fiind devina, asigurarea ei expirase de 1 zi si reparatia costa in jur de 1000 euro pe care noi trebuie sa-i platim).Nu am certato am ajutato si am sustinuto moral .De biserica nici nu poate fi vorba fuge rau imi spune sa ma duc eu .Eu am sa incerc sa fiu tandru si sa nu ne mai certam .......poate se va trezi .
Doamne ajuta.

Chestia cu juratul pe Biblie functioneaza doar la crestini.

Ai o fetita de 9 ani, care va sa zica de 9 ani te uraste pentru ca nu ai ajutat-o, si abia acum a reusit sa ti-o spuna?

Pana acum nu ti-a facut reprosuri majore din cauza asta, iar acum cand fata e destul de mare si nu mai e chiar asa rau (cred), vrea chiar despartirea pe motivul asta?

Un crestin stie si poate sa-si poarte crucea, deci chiar daca ar fi fost atat de traumatizata din motivul asta ar sti sa ierte cu atat mai mult cu cat in prezent lucrurile nu mai stau atat de rau.

Nu vreau sa-ti pun cuvantul la indoiala, dar poate sunt si alte motive despre care nu ne vorbesti? Poate ai facut ceva rau de care ea a aflat si nu vrea sa-ti zica?

Altfel, asa cum am mai spus, singurul motiv posibil si asta cu o certitudine de 99% este ca are o aventura.

Asculta-ma bine, este natura umana, nimeni nu da siguranta unui camin si sacrifica fericirea copiluli pentru NIMIC. Mai ales o femeie care prin natura ei tinde spre o dependenta afectiva. Daca n-ar fi gasit ceva de care sa se lipeasca, n-ar indrazni spre nebunia unui divort.

Hai sa te mai intreb o chestie..daca va despartiti cu cine ramane copilul? Adica v-ati pus problema asa?
Tu cum te intelegi cu fata? Ai vrea sa ramai cu ea daca va despartiti?

Se prea poate ca ea sa vrea copilul dar are de pierdut la capitolul asta daca se ajunge la divort pe motiv de infidelitate conjugala din partea ei.

Si inca ceva..cum si-a petrecut timpul cu cateva luni inainte de povestea asta? A stat mai mult pe acasa sau era plecata, intarzia, etc.?
Sta mult timp pe Internet? Acceseaza des site -uri gen hi5, foloseste messenger, irc?
Suficiente casnicii s-au destramat fara ca doua persoane sa se vada fata in fatza mai mult de 2-3 ori prin relatii la distanta care aprind imaginatia.

Gandeste-te bine, daca asta este probleme si afli despre lucrul asta, i-l pui in fata, ai un atu de partea ta si cine stie, s-ar putea sa o faci sa se razgandeasca la un moment dat, stiind ca nu ii vor merge toate asa cum si le-a calculat.
Spune-i ca n-ar trebui sa aiba incredere in promisiunile unor straini, pentru ca Dumnezeu este drept iar cel care minte si inseala are parte de minciuna si inselare, si tot raul care il face celui care i-a jurat candva fidelitate indiferent ce, se va intoarce impotriva ei.

Nu vezi omule, este absurd!! Ce promisiuni mari se fac la casatorie, cum altii trec prin momente mult mai grele si raman impreuna si ea vrea sa renunte nu cu motiv, practic cu un pretext.


Mda..destul de clar, daca nici pe la biserica nu mai da, se prea poate sa aiba probleme de constiinta, in cazul asta nu stiu ce sens mai are sa pui baza pe afirmatiile ei, fie si cu mana pe Biblie..

E bine sa fii si tandru dar daca are alta relatie, una mai ..pasionala, putin probabil ca va asculta de tandrete sau chiar ratiune, bun simt, morala, etc.

Gresit am o fetita de 9 ani care ma iubeste si de care ma ocup zilnic ne jucam impreuna facem teme etc.Si eu tind sa cred ca are pe cineva din toamana 2009 ca de atunci a inceput racirea relatiei si certurile.Fetita se da la mama din cite stiu in caz de divort,ca se dovedeste infidelitatea ei chiar nu stiu ce se intampla cu fetita noastra....Eu imi doresc din tot sufletul sa stea fata langa mine o iubesc este sange din sangele meu.A inceput cu internetul dar am urmarit in History pe ce pagini de internet se dadea ( youtube, muzica,horoscope zilnic)Am reusit si sai deschid adresa de mes , dar nimic interesant ,mesaje pe tel citite nimic interesant.Sa va zic si motivul primei certuri iam gasit in geanta un nr. de tel fara nume scris pe 2 biletele am sunat era un tip, am gasit adresa de mesenger noua :)si dela acele nr a inceput totul am devenit gelos , merge si la facultate dar foarte rar nu are timp si cica acolo a acostato acel tip (doar a promis ca o ajuta cu cursuri atit).Mai tarziu radea ca nu e nimic si ca a fost o prostie spontana.
Problema ca nu prea are timp de o inca o relatie ca e la servici si acasa mai mult de 1 ora nu a intarziat.

Da, legea la noi e destul de proasta in sensul ca mama are un soi de prioritate, dar poate ai auzit de Bogdan Draghici, si alianta T.A.T.A http://www.t-a-t-a.ro/.
El este f. implicat in acest sens, lupta pentru dreptul taticilor si impotriva acestui soi de discriminari.
Vorbeste cu el (iti pot da adresa de messenger) atat preventiv sa afli cum stau lucrurile cat si daca Doamne fereste se ajune la divort.

Este posibil sa fie o relatie cu un coleg de servici/facultate si fiind inca la inceput sa fie fara intalniri prea dese desi si o intarziere de o ora + 1 ora sau doua plecat mai devreme de la servici e suficient pentru ca lucrurile sa o ia razna.

Daca te intelegi bine cu fata ta inseamna ca reprosurile ei sunt pure inventii, un tata cu adevarat absent din viata copilului nu se intelege bine cu copiii.

In loc sa-i ceri scuze pentru o vina inventata de ea, spune-i ca stii de relatia ei (chiar daca nu stii exact despre ce e vorba, nici nu e nevoie sa-i dai detalii) ca ai sa aduci dovezi la divort si ai sa faci tot ce este posibil sa pastrezi copilul.

Iar daca ea stie ca fiind mama o sa-i revina automat copilul, se inseala, pentru ca lucrurile se schimba in directia (spune-i despre T.A.T.A) si mai ales ca ea este cea care a gresit in relatia asta si nu tu.

Daca la 33 ani crede ca o poate lua de la zero cu familia la varsta ei (subliniaza ideea, foarte importanta mai ales pentru o femeie, s-ar putea sa nu fie constienta de asta momentan pentru ca nu gandeste cu capul ci..) atunci nu are decat, spune-i ca o iubesti si ii respecti decizia doar sa nu te mai minta si sa caute tot felul de pretexte aiurea, macar farama asta de decenta sa o pastreze pentru ca indiferent ce zice, nu e vina ta ci a ei.

Iar intre timp, incearca sa afli ce si cum, vorbeste cu niste colegi/colege ale ei de servici (femeile au limba mai dezlegata), eventual de facultate.

Pe Internet s-ar putea sa intre cu un ID pe care nu-l stii si doar de la lucru, deci mai greu sa afli ce si cum, dar poti sa monitorizezi si calculatorul de acasa, s-ar putea sa aiba o scapare la un moment dat.

Inca ceva, daca are telefon, afla lista cu toate apelurile trimise, eventual primite, daca se poate fara sa stie ea.
Uita-te si in agenda, cauta nr. necunoscute, apeluri frecvente, vezi costul sms -urilor (nu stiu daca se poate obtine lista celor trimise/primite).

E putin probabil sa umble cu doua telefoane/cartele dar este posibil si sa nu fie nevoie de telefon daca e un coleg de servici desi un apel poate sa scape.

Asa, si vorbeste-i calm ca asta o sa o convinga mai mult decat daca ai sa fii agresiv prin ton sau gesturi. Inceteaza cu scuzele si da-i de inteles ca stii mai multe deca spui, iar daca vrea sa stie detalii spui ca ai sa vii cu ele la divort, dar inca mai are o sansa sa indrepte lucrurile si sa nu dea cu piciorul la 14 ani de casatorie pentru o iluzie de moment, pentru ca lucrurile nu vor merge cum crede ea si tu stii mai bine decat ea lucrul asta, ca stii chestii pe care ea nu le stie, sau daca le stie nu e suficient de lucida sa le inteleaga..etc.
Asta o sa o faca poate sa se gandeasca inca o data chiar daca i se pare ca a luat deja decizia corecta.

Nimic nu ti se intampla degeaba sau din pura intamplare.Le meriti.SI la fel ca tine merita toti barbatii care se poarta asa.
Am 'n" exemple (similare cu al tau), in familia mea, intre prieteni.
Dupa ce martirizati biata fiinta, vlaguind-o fizic si psihic, dupa ani de egoism feroce, in care barbatul sta ca un pasa si asteapta sa fie servit... cand intr-un final amarata de ea nu mai poate suporta si isi gaseste curajul si taria de a isi inghiti lacrimile si amarul umilintei ... acum va apuca si pe voi regretele... prea tarziu Eduard, prea tarziu... unde iti era credinta si iubirea in cei 9 ani??? Atunci nu mai gandeai la fel , ca ce a unit Dumnezeu, omul sa nu desparta???? sau ai crezut ca i-ai pus saiba pe deget si ai capatat drept divin asupra ei... sluga la darloaga???? Trebuia sa te gandesti ca va veni o zi cand satula de atatea mizerii isi va lua zborul. O felicit din toata inima!!! E o luptatoare.Doamne ajuta, cat mai multe femei sa isi ia inima in dinti ptr o viata mai buna,in demnitate si respect, chiar daca aceasta presupune riscul de a ramane fara barbat pana la sfarsitul zilelor ei.

de la o femeie divortata
 

Draga Alin si Eduard,
Cand o femeie de 33 de ani cu un copil ii spune sotului ei ca s-a saturat inseamna ca asa este S-A SATURAT!!! NU ARE NEVOIE SA-SI GASEASCA PE ALTCINEVA!
S-a saturat sa fie pretuita doar cand MARIA SA SOTUL ARE CHEF. Dee, el este obosit munceste n-are timp...
S-a saturat sa vada ca acum mai nou e cu religia ( desi erau vremuri in care nu trecea cu lunile pe la biserica ).
S-a saturat sa fie cautata in geanta si prin agende de telefon si verificari de mail...( Doamne cum puteti sa scrieti si sa aveti pretentia sa fiti respectati cand voi nu respectati! )
Cum poti avea tu Eduard pretentia ca aceasta femeie sa te inteleaga atat timp cat tu 9 ani de zile ( ma refer aici la varsta fetitei tale) nu ai putut sa fii alaturi de ea? Gandeste-te ca timp de 9 ani de zile si ea ca si tine a avut serviciu, casa. copil, parinti, socri si un sot care din cand in cand isi aducea aminte ca are nevasta frumoasa, harnica si iubitoare. In 9 ani de zile cand i-ai oferit o floare asa pur si simplu cand ai mers cu ea la o plimbare, cand i-ai cumparat ceva ce stii ca ei ii placea foarte mult? Cand? Sunt intrebari la care ar trebui sa raspunzi singur. S-a SATURAT sa fie vazuta doar ca o sotie buna la casa omului laudata doar cand EL MARIA SA BARBATUL isi aduce aminte. Sunt sigura ca ti-a fost rau si a fost langa tine si mai sunt sigura ca si ei i-a fost rau si ca Tu nu ai stiut. Ca pana acum ai fost "ocupat" cu foarte multe lucruri si ai uitat de ea e dureros.
O femeie cu un copil nu vrea sa puna capat unei casnicii de bine nuuuu NICIODATA, o femeie vrea sa puna capat unei casnicii ca nu mai poate. E tanara are 33 de ani s-a maritat la 23 /24 de ani cand colegele ei faceau facultate. S-a maritat ca te-a iubit si a zis ca va fi bine...ca nu mai e asa..e vina voastra si mai ales a ta.
Daca ati fi avut o viata crestina impreuna nu ati fi ajuns aici...daca ati fi tinut posturile impreuna si ati fi mers duminica de duminica la biserica viata voastra era fireasca nu exista lipsa de incredere, suspiciune, tradare, lipsa de comunicare si toate celelalte.
Ca vrei TU sa salvezi acum ce a mai ramas din casnicie intorcandu-te la religie si culmea tinand posturi si rugandu-te si tot CULMEA DUMNEZEU neimplinindu-ti-le dovedeste cat de mult vrei tu sa faci asta.
Ai lasat preocuparile de odinioara si ai luat ale preocupari in brate..pai ce sa mai inteleaga biata femeie?
Incearca sa fii alaturi de ea, sa o ajuti sa faci lucruri bune si utile, frumoase si folositoare pentru tine si ea...nu sta acum cu biblia in mana si-i tine prelegeri ca nu de asta are nevoie...are nevoie de un sot, un barbat care pe langa drepturi are si indatoriri si daca vrei si iti este draga religia DUMNEZEU, IISUS, .MAICA DOMNULUI SI TOTI SFINTII apropiete de ei cand ti-ai terminat treburile gospodaresti cand EA SOTIA TA s-a linistit si culcat si in multa liniste noaptea te apropii de DUMNEZEU .Nu fi ca fariseul care spune Doamne eu asta fac, si asta si asta deci sunt tare bun....NUUUUUUUUU fii smerit in fapte mai ales...si incetul cu incetul descoperiti-va familia, descoperiti-l pe Dumnezeu impreuna....SF. Parinti se rugau unul in pustie si unul in casa si se rugau zecideani de zile la rand si nu spuneau Doamne eu m-am rugat si am tinut post iar tu nu mi-ai dat.NUUUU ei s-au rugat in continuare implinind cele ce se cuvenau a face impreuna.
Mergeti la biserica impreuna, mergeti si in parc, mergeti sa va plimbati , sa va ascultati tacerile la un moment dat iar ceea ce nu ai facut TU in 9 ani de ce vrei ca DUMNEZEU sa-ti realizeze in cateva luni? si fara prea mare efort daca se poate..
Gandeste-te ca poate e doar o palme pe care ai primit-o de la Dumnezeu ca sa te trezesti si sa realizezi ca ai o sotie buna, frumoasa, gospodina si nu in ultimul rand ca are si ea SUFLET pe care trebuie sa i-l ocrotesti si sa-l aperi cu dragoste, ingaduinta si mai ales respect pentru TOT ceea ce face.
Doamne ajuta!

Aurelia draga, in mod clar ai suparari mari si probleme nerezolvate care iti intuneca ratiunea.

Dincolo de subiectul topicului, vrei sa spui ca femeia credincioasa care ani de zile s-a rugat ca sotul ei sa dea pe la biserica, se plictiseste si se infurie tocmai cand rugaciunile ei incep a fi ascultate?

Nici macar nu te-ai obosit sa citesti ce ti-a scris omul, tu nu vezi ca problemele n-au aparut acum 9 ani ci de abia cateva luni?

Cum adica timp de 9 ani omul nu are nimic de reprosat si pe urma brusc, gata..s-a saturat de tot si de toate si da cu piciorul la 14 ani de casnicie si fericirea unui copil?

Da, poate e greseala lui ca atunci cand s-a casatorit n-a vrut si n-au vrut sa stie amandoi de Dumnezeu si poate e bine ca s-a ajuns aici ca sa isi aminteasca cat de nestatornic este omul, dar acum ce vrei sa faca?

Sa se roage? E bine..dar nu e suficient, mai ales atunci cand cursul lucrurilor este destul de clar, ca sa nu mai vorbim de cauze care momentan nu cu nimic de a face cu religia.

Ca de ispite, inselari si despartiri nu sunt feriti cu totul nici pe cei care merg la biserica dupa cum s-a mai vazut pe aici iar femeile inseala la fel ca si barbatii.

Femeia are nevoie sa constientizeze rodul actiunilor ei si daca razbunarea ii este mai dulce decat iertarea si impacarea, atunci merita sa stea singura, desi ma indoiesc ca asta are in cap.

Insa pana la urma acolo o sa ajunga, pentru ca nu se pot cladi relatii pe minciuni fata de cel care i-ai jurat fidelitate si suport pentru tot restul vietii.

De unde stii ca sunt similare?
Il cunosti?
Eu nu, dar iau de bun ceea ce spune el iar din ceea ce spune nu cred ca sotia lui are dreptul sa se comporte asa cum se comporta.

Daca ar fi prietena, concubina, amanta, etc. ar avea tot dreptul, in definitiv nu i-ar lega mare lucru, dar promisiunile casatoriei, cei 14 ani impreuna si fetita de 9 ani, lucrurile astea tie nu-ti spun nimic?

"Martirizat"? De unde stii ca este cazul?
Daca ar fi fost 5 copii, da. Omul muncea, eu personal nu cred ca venea acasa si statea la meci in timp ce sotia se ruga de el cu lacrimi sa o ajute prin casa.
Sau asa este, Eduard?

In orice caz, tocmai cand omul afla de Dumnezeu si incepe sa-si indrepte greselile, taman atunci prinde si ea curaj sa o ia in directia opusa binelui, iertarii si mai ales ..lui Dumnezeu?
Ce minte sucita ar putea binecuvanta asa ceva?

Eu cred ca nu curaj i-a trebuit ci altceva.
Ramane de vazut.

Nu am de gand sa ma rafuiesc cu tine pe acest site si pe niciunele...ceea ce am spus, am spus! Ca gandurile mele nu sunt in deplin acord cu gandurile tale nu e vina si nici problema mea iar asta nu iti da tie nici un drept de a-mi pune ratiunea la indoiala!...
Daca tu crezi ca in casnicia acestor oameni totul a fost lapte si miere timp de 14 ani, iar de o luna de zile lucrurile au luat razna te inseli pentru ca nu exista asa ceva...lucrurile au mers, au functionat...atat!
Frumos si interesant ar fi sa aflam si parerea doamnei ca pe a domnului am citit-o!
Doamne ajuta!

Problema ca am muncit foarte mult ca sa avem banii necesari si nu nea lipsit nimic, lucram la o firma particulara , am fost la munca in strainatate de mai multe ori , aveam si clienti care veneau acasa si mai faceam un ban , ce sa zic am ajuns la o stare materiala foarte buna , iam luat masina ,tot ce sia dorit , excursii in Creta la 4 stele , mobila schimbata de mai multe ori etc .Am fost si genul de om casa ,munca , fara baute cu colegi sau iesiri nopti pierdute .Doar cu ea mergeam la petreceri ,onomastici ,etc.

Mai ce-mi place... fiecare cu tabara lui! FEMEILE vs BARBATII!
Toti aveti dreptate, fiecare in oarecare masura. Nu stiu daca FEMEILE au observat ca aici unul din barbati a cerut ajutor: sotul si nu sotia, si daca putem atunci sa-l ajutam. Nu contest ca merita si putin scuturat, si sunt de acord cu "merita ceea ce se intampla", e clar ca treburile nu au fost in ordine mai demult, dar trebuie sa fim mai blanzi putin, si daca certam certam cu dragoste nu cu cu tonul "toti barbatii sunt la fel - niste ratati".
Nu m-am bagat in seama doar ca sa observ "barna din ochiul celuilalt". Voiam doar sa-i spun lui eduard sa faca putin "soricul gros" si sa citeasca chiar si posturile agresive, dar asa printre randuri, ca are destule de invatat.
Daca toti dintre noi am privi lucrurile cu ochi buni, in final toate ar fi bune. Toate situatiile de care povestiti: ala nu-i da atentie lu ala, alalalt ascunde ce are pe suflet, etc etc... este evident ca puteau fi evitate, este evident ca sunt obsolut nocive; dar acum problema este cum se poate repara? si nu vreau sa aud - NU SE POATE!!! noi ne numim crestini si dupa X ani gata - nu putem ierta nimic; nu sa iertam, dar macar sa mai acordam o sansa. Si multe asemenea....
Vina nu se poate atribui unuia sau celuilalt! Amandoi sunt la feld e vinovati! Daca stam sa cautam vina.... tot arucam "matza" dintr-o parte in alta.... acum se cauta solutii! Problema aici este ca numai unul cauta - Eduard (sau asa vedem noi)! Deci totusi Eduard incepe sa se trezeasca. Divort nu este cazul!!! Si asta nu pentru ca "o casnicie e pe viata" ci pur si simplu nu inteleg de ce se sare direct la solutia extrema? De asta tind sa-i atribui si ei egala vina.
Nu sunt in masura de a da sfaturi (prea tanar cu putina eperienta casnica), dar dragilor nici la concluzii nu putem sari.
Doamne ajuta!

Pai nu cu mine ar trebui sa te rafuesti si cu Eduard nici atat, pentru ca asta faci, nici macar nu-l cunosti, nici nu l-ai intrebat nimic ca sa vezi daca suspiciunile tale sunt justificate si probabil nici nu i-ai citit toate postarile dar in schimb ai turnat ce te doare pe tine din ce ai vazut si auzit prin alte parti, iar experienta ta care are un anumit subiectivism (de familii a caror probleme au aparut de la femei, n-ai auzit?) iti face si gandirea la fel.

Nu, poate n-a fost lapte si miere (unde este asa???) dar reprosurile au inceput in urma cu cateva luni si asta face lucrurile destul de clare.

Eduard, tu cand munceai sotia ce facea? Lucra si ea si avea grija si de copil sau copil era singura ei grija de fapt?
A crescut copilul singura sau a ajutat-o si mama/soacra?

Cat de des in cei 14 ani ti-a facut reprosuri de genul celor pe care ti le-a facut in ultima vreme? A mai pus problema despartirii?

Parintii vostri ce spun despre lucrul asta (cu despartirea, etc.)?

Cand eram plecat se muta soacra la noi si o ajuta.
Neam mai certat dar foarte rar pot sa numar pe degete (nu am fost violent fara sa o ating , doar verbal), dar ne impacam si era totul bine si frumos.
Parintii nu sant de acord cu divortul nici mama ei nici parintii mei si sufera alaturi de noi
De despartire nu a fost vorba niciodata.

Eduard, nu te supara, am impresia ca nu spui tot.
Nu pot crede ca tu nu stii ce anume v-a indepartat unul de altul.
Asta cu ajutatul.. da, este neplacut sa nu ai nici un sprijin (dar ma refer la sprijin moral, mai ales, cum a observat Aurelia Popescu. Ingrijitul copiilor nu te rupe in doua, este ok, dar lipsa sprijinului moral este groaznica).
Dar de la lipsa de sprijin, la divort este cale f lunga.
Poate ar trebui sa te gandesti ce ai facut tu, nu ce face ea.

Si citeste si ce a spus Andrei Cozia.. nu cumva tu pozezi in victima inocenta, iar restul sunt "pacatosi"?
Poate ca ea considera prelegerile tale biblice ca o culme a ipocriziei.
Nu sunt cea mai in masura sa dau sfaturi, poate ar trebui sa gasesti un duhovnic sa te indrume.
Eu cred ca de la acest punct ar trebui sa-ti examinezi propria viata si constiinta (nu poseta sotiei).
Si sprijinul tot la Dumnezeu il vei gasi, dar cum va vrea El, nu cum vrem noi.

Am scris prea multe si se pierde ideea esentiala: cauta-ti duhovnic.
(cititul Bibliei nu mantuieste. Reia legatura cu biserica, incearca sa duci o viata crestina.. duhovnicul te va invata!)

Pai nu cred ca a avut o viata atat de grea ca sa-ti reproseze acum.
Daca ar fi alergat intre 2 joburi si 5 copii singura si fara nici un ajutor, ar mai fi fost ceva dar asa..

Din cate mi-ai spus o duceti destul de bine dpdv financiar.

Intreab-o si daca doreste asa mult sa se desparta de tine incat ar putea pleca fara copil si fara tot ce ai realizat tu dpdv financiar in cei 14 ani de casatorie.

Pentru ca din cate se pare, doar tu te gandesti la binele copilului si daca munca ta din ultimii 14 ani a ajuns sa fie pentru ea motiv de divort si vrea sa te lase fara lucrurile in care ai investit acesti ani din viata ta (familie, copil, situatie materiala), poate ar fi mai bine sa isi imagineze cum s-ar descurca ea fara toate astea.

O casatorie nu este un parteneriat in care fiecare isi ia jucariile si pleca cand i se pune pata. Credinta, nadejdea si dragostea trebuie practicate pana la moarte care este si termenul de valabilitate a casatoriei. Nici o secunda mai putin.

Biblia spune clar, singurul motiv de divort valabil in fata lui Dumnezeu este curvia.

Biserica nu binecuvinteaza divortul, nici a doua casatorie ci doar o ingaduie pentru a nu se face loc unui rau si mai mare (desfranarea).

Eduard, sa ne spui si noua daca ai ridicat problema cum ti-am zis (in postarea asta si cele dinainte) in fata sotiei si ce ti-a raspuns.

Dar poate ca se gandeste acum mai mult ca inainte la binele copilului spre binele lui...ca un mijloc de santaj pentru sotie.

Santaj? De ce ar fi santaj?

Nu poti sa dai cu piciorul la munca celuilalt pe motiv ca a ta a fost mult mai importanta si sa pleci si cu sacul plin.

Alegerile au consecinte si daca sunt proaste, consecintele sunt proaste, numai ca omul care se crede smecher vrea sa faca si prostia si sa ia si bucuria..

Tu sti foarte bine ca e total aiurea sa pui in gura noastra vorbe pe care nu le-am rostit sau insinuat!
Eu personal nu am afirmat ca toti barbatii sunt la fel, Doamne fereste, cum ar putea fi? am cunoscut si unii barbati de exceptie, ca tati, ca soti.
Noi aici discutam derspre cazul de fata si altele asemenea lui.
Si nici macar in acest caz nu am folosit cuvantul ratat... si nici nu a fost insinuat!

Fiule(risipitor) mi-au trebuit ceva ani de viata si de intamplari mai mult sau mai putin placute, ca sa renunt la naivitatea de a crede ca oamenii se schimba!!! Poate pentru o perioada, poate fortat, poate ca sa isi atinga scopurile, insa niciodata definitiv.Intelegi????
Asa ca ceea ce spui tu despre sotul care si-a vazut greseala si de acum inainte se va schimba, bla,bla, bla e praf in ochi... acest lucru nu il cred cu putinta... poate o vreme, ca sa o recastige, apoi, cand va fi ceva mai sigur pe el, va reveni la starea lui normala. Asta e viata,cred ca toti reactionam mai mult sau mai putin asa.....

Nu stau deloc prost la capitolul autocritica .... inainte de a face postarea, am analizat si barna din ochiul meu, de asta sa nu te indoiesti! Iar ceea ce ai citit, nu e duritate ci a spune lucrurilor pe nume, asa cum o fac si fata de propria-mi persoana... lui nu-i trebuiesc lingai si catelusi acum! Nu cred ca a venit pe acest forum ptr ca noi sa ii spunem ceea ce urechile lui ar fi mangaiate sa auda...
Tu crezi ca viata nu m-a taxat de fiecare data cand am gresit??? ohohohoh.. si inca cum!!!De multe ori m-a taxat poate inzecit, fata de greseala facuta. Si pentru ca nu imi invatasem lectia, am persistat in ignoranta, de fiecare data stiind ca "rasplata" nu se va lasa asteptata...Insa n-am stat sa imi plang in poala... E mult mai importanta atitudinea pe care o avem in fata unor astfel de intamplari... suntem capabili sa ne asumam responsabilitatea propriilor greseli??? propriilor ganduri si fapte??? Multumesc lui Dumnezeu ca m-a lasat sa privesc cu obiectivism si sa inteleg ca nu sunt victima, ci ca fiecare pana la urma suntem vinovati...vinovatii tristetii si singuratatii noastre.

Se pare ca toti trec cu vederea ca victima principala este copilul :((.
Apoi chiar si Eduard si sotia lui sunt in suferinta.. eu nu cred ca divortul este o solutie.

Nu sunt cea mai in masura sa dau sfaturi despre casnicie, nu le dau din prea multa stiinta, ci pentru ca poate Eduard va folosi ceva din ele.
Eu cred cu tarie ca orice apropiere de cineva incepe cu iertarea. Cred ca ar trebui sa-si ierte sotia din toata inima (chiar daca ea, foarte posibil, il inseala) si sa o iubeasca asa cum este.
Cred ca oamenii sunt sensibili la iubire si sunt capabili sa discearna iubirea de pretentii egoiste/egocentriste.

Eu am ajuns in punctul in care orice comunicare cu cineva era imposibila si am gasit cuvintele Par. Rafail Noica: Toate se leaga si se dezleaga in Duh si in nevazut
Le-am incercat de multe ori.. Cheama-L pe Hristos mijlocitor intre voi.

http://www.razbointrucuvant.ro/2008/...si-in-nevazut/

Eduard, trebuie sa ai incredere in Dumnezeu. Tu vii aici pe forum.. cat putem sa te ajutam noi?
Vorbeste-I lui Dumnezeu despre problemele tale, du-I Lui grijile tale. Vorbeste-I despre sotia ta, despre copilul tau. (Dar cred ca inainte de asta trebuie sa ierti sotia din tot sufletul.)

Poate ca o sa fiu considerata foarte ciudata, dar daca banuiesti ca sotia are legatura cu un coleg.. si pe acela ar trebui sa-l ierti.
(Aveam pe cineva care-mi pricinuia neplaceri, aveam ganduri de razbunare etc.. Imi dadeam seama ca nu ar trebui sa simt dusmanie, dar asta simteam. Nu stiam cum sa rezolv situatia si in disperare de cauza, am zis hai sa ma rog pentru omul acela. Si la inceput m-am rugat in sila.. dar si asa fortata, cu incetul toata dusmania si supararea s-au risipit. Imi era dusman, nu-mi mai este.. Ai si tu incredere in Dumnezeu).