Cum sa ne rugam?
 

"Tu insa,cand te rogi,intra in camara ta si,inchizand usa,roaga-te Tatalui tau...
Cand va rugati,nu spuneti multe ca neamurile,ca ele cred ca in multa lor vorbarie vor fi ascultate.."
Marea mea dilema-intre atatea rugaciuni de dimineata,prinz,seara,de luni,marti,...pentru vii,morti,acatiste...unde este recomandat a le citi de forma regulata cum este mai bine sa ne rugam?

Cred ca ar trebui sa pui aceasta intrebare duhovnicului, care iti va fixa canonul de rugaciune. mie mi-a zis ca rugaciunile se citesc in genunchi sau macar in picioare, de preferinta cu o lumanare aprinsa.

Si mie mi se intampla ca rostind cateva cuvinte, care nu fac parte din canonul de dimineata si de seara, si ramanand doar la ele, sa-L simt mai intens pe Dumnezeu. Dar si aici poate fi o amagire. Sa crezi ca ai o cale mai scurta si mai sigura spre Dumnezeu. Cum imi explic simtirea mai intensa in putine cuvinte? Pai cred ca e vorba ca ele vin din inima, le simt ca imi apartin. Si asta cere Dumnezeu de la noi: sa simtim ca vorbim cu El, nu sa ne rugam mecanic.

Ce sfat as putea da in astfel de situatii? Ca in timp sa adaugam la putinele noastre cuvinte si o rugaciune din canon. Cu timpul, vom ajunge sa-L simtim pe Dumnezeu nu doar in putinele cuvinte ci in toate cuvintele din canon.

Indicat să avem candela aprinsă tot timpul când suntem acasă, să avem locul nostru bine stabilit unde avem icoanele, candela, mirul, anufra, aghiasma , tămâia, cărţile de rugăciuni , etc. Creându-ne un astfel de colţişor al nostru, rugăciunea rostită sau citită devine o adevărată tămăduire pentru suflet, creându-se o adevărată legătură între noi şi Dumnezeu. Acum , referitor la poziţia trupului, ea este importantă, dar mult mai importantă este poziţia sufletului şi a minţii în clipa rugăciunii !

In rugaciune, esentialul consta in atentie si smerenie.

Din atentia mintii asupra fiecarui cuvant va veni si smerenia, asezarea si linistea.

Sa te opresti cu mintea asupra fiecarui cuvant, nu urmarind citirea rapida, datul paginii sau citirea a cat mai multe.

Asupra acestei "poziţii"am insistat şi eu . Mai bine te opreşti când mintea se împrăştie, te aduni, te concentrezi şi continui. Rugăciunea , fie ea citită sau rostită , de e făcută din automatism, sau că aşa trebuie , e pierdere de timp, devine povară. În rugăciune musai să pui un strop de iubire şi atunci totul curge normal şi firesc.

Inteleg ce vrei a spune, insa rugaciunea oricat de prost facuta, tot rugaciune ramane !

Atunci cand omul vrea sa se roage, Dumnezeu priveste spre acea vointa, iar nu spre neputintele ivite.

Se cade insa a ne ruga din ce in ce mai asezat, cu liniste si fara imprastiere, insa aceasta este si un rod al harului Duhului Sfant.
Pana sa'l dobandim pe acesta, rugaciunea va fi un chin si o fortare.
Multi nu'l dobandesc niciodata in chip simtit, din intelepciunea lui Dumnezeu, insa pentru perseverenta lor se mantuiesc si ei.

Sunt întru totul deacord cu tine, dar mai puţin cu ultima ta idee , precum certitudinea mântuirii cuiva . Asta nu o ştie nimeni, decât Bunul Dumnezeu , iar vrednicia în Mântuire nu o are nimeni ! Dumnezeu lucrează în fiecare, iar de răspunsul ce-l dăm fiecare în parte , la dragostea şi milostivirea Lui, stă într un final şederea noastră în veşnicie.

Nu sustin ca omul ar putea avea certitudinea mantuirii.

Din ultima fraza trebuie sa se inteleaga cum ca sunt multi care fac tot ce pot si tot nu dobandesc pace sau asezare sufleteasca. Aceia sa nu deznadajduiasca, caci are Domnul grija de tot acela care il cauta neincetat si se nelinisteste de caderile sale, alergand neincetat spre El.

P.S. Parintele Teofil Paraianu se pronunta adesea cu certitudine asupra mantuirii lui.
Zicea ca asa il iubeste pe Dumnezeu si s'a straduit de mic sa nu il supere cu nimic, incat crede ca il va mantui si pe el Domnul.

Corect, dar asta înseamnă a susţine că Dumnezeu este nedrept şi judecăţile Lui nu sunt bune. Pacea şi liniştea sufletească o dobândim în măsura sincerităţii şi umilinţei noastre . Deci de nu o avem, problema e la noi, numai la noi !

Langu,vrei sa reformulezi ca nu se intelege .Adica in ce loc trebuie sa le citim ? Si 'cum e mai bine ' la ce se refera?

Pace si liniste sufleteasca?
 

Nu stiu daca exista vreun suflet de crestin in pace si liniste. Cat timp exista ispita, exista gandul rau si cerinta de a fi responsabil de faptele tale cata pace poti simti? Eu simt mai mult viata ca o perpetua lupta cu pacatul. Tu cum o simti, cristiboss56 sau voi, cei care cititi mesajul acesta, aveti parte de pace sufleteasca?

Va rog !!!!!!!!!!!
 

multumesc frumos p-t. urari si va rog sa va rugati pt sanatatea mea trec printr un moment mai dificil al existentei mele si mi ar fi de mare ajutor ruga voastra doamne ajuta IONEL

Pacea sufleteasca este o "floare de mare pret" caci rasadul ei, nu il avem din lumea acesta, ci de la Hristos. El a semanat-o in fiecare dintre noi. Asemenea unui gradinar, trebuie sa grijim de ea. Hristos ne-a invatat cum sa facem aceasta si, mai mult, ne-a dat si "uneltele". Multa lucrare duhovniceasca trebuie sa avem pentru a ne bucura, macar pentru cateva clipe, de frumusetea ei.

In ceea ce ma priveste, foarte rar am parte de ea. Ma arat un gradinar cam lenes.

Dubiile sunt: tipul de rugaciune si forma.De la rugaciunea data de IIsus s-au complicat atat de mult lucrurirle prin adaugari incat ma intreb:nu ne rugam mai mult la sfinti decat la Dumnezeu?

Lucrurile se " complica " , atunci cand nu facem ascultare de duhovnic , si facem mai mult ascultare de cele ravasite si obosite din mintea noastra . Nu poti naviga in marea tumultoasa a vietii fara carmaci , fara ca cineva sa te indrume , se te cunoasca , sa te sfatuiasca . Nici internetul , nici vecinul din colt , nici eu si nimeni de aici , nu se poate substitui DUHOVNICULUI tau , iar daca nu-l ai , sa-ti ajute bunul Dumnezeu sa-l gasesti . Doamne ajuta !

Mai spunea cineva daca nu cumva intreband "unde se afla moastele sfantului Mina", uitam de Hristos. Ca punem mai presus un om fata de Dumnezeu. Pai nici prin rugaciunea deasa catre ei si nici prin mersul des la moastele unui sfant, nu uitam de Dumnezeu. Caci ajunsi la moaste, ne impartasim de iubirea dumnezeiasca prin ele, iar prin rugaciunea deasa catre ei, primim putere de la Dumnezeu. Trebuie sa retinem ca un sfant nu da nimic de la sine, caci s-a facut pe sine loc de prezenta a lui Dumnezeu.

Daca Domnul Iisus ne-a invatat cum sa ne rugam,mai este necesar sa apelam,sa spun asa,la toate aceste rugaciuni catre sfantul din ziua respectiva,dimineata,...?

Diferenţa dintre : ADORARE - VENERARE ( PREACINSTIRE )
 

Sfinţii se bucură de cinstire din partea Bisericii. Această cinstire , însă , nu trebuie confundată cu aceea pe care o dăm lui Dumnezeu. Cinstirea cuvenită Dumnezeului nostru se numeşte ADORARE , cea adresată sfinţilor poartă denumirea de VENERARE , iar în cazul Maicii Domnului se cheamă SUPRAVENERARE sau PREACINSTIRE, aşa ne învaţă Biserica noastră Ortodoxă, care arată că ADORAREA se cuvine numai lui Dumnezeu , în calitate de izvor al existenţei , prin care ne exprimăm sentimentul dependenţei şi al supunerii totale. VENERAŢIA este o cinstire relativb , în care accentul cade în mod indirect tot pe cinstirea lui Dumnezeu, care a dat sfinţilor HARUL său cu ajutorul căruia , dar şi prin osteneala lor, au ajuns în starea de nepătimire.

Nu vreau sa ma intelegeti gresit,dar sunt acatiste pentru diverse probleme,situatii pana si zile,ceea ce da impresia ca se alearga mai degraba la sfant decat la Dumnezeu.Oare a impartit Dumnezeu accesul pe sectoare?De ce nu este suficienta rugaciunea Tatal nostru,dupa cum spune insusi Mantuitorul?

Aici e Marea lacună a ta , pe care singur a-i mărturisit-o pe alt topic, neânţelegerea şi necitirea Sfinţilor Părinţi , ce formează Sfânta noastră Tradiţie , tradiţie pe ai confundat-o pe alt topic cu tradiţia populară. Sfânta Tradiţie completează, explică Sfânta Scriptură, şi ignorând-o , ajungem să punem întrebări precum sectarii, ce vin doar cu extrase, pagrafe din Biblie şi atât . Limitarea asta e găunoasă şi foarte vătămătoare unui ortodox , fie el şi de rând !

Iertai-ma, mi-am deschis inima... PRIMITI ACESTE FIRIMTURI DIN CREDINTA MEA:
 

Doamne invata-ne sa ne rugam! este deja o rugaciune!

Ce este rugaciunea?
Masura dragostei noastre fata de Dumnezeu! Atat cat Il iubim, atat comunicam cu El! Ca cine iti este drag, simti ca vrei sa comunici mai des cu El!

Rugaciunea nu poate fi mai primita ca atunci cand ai inima infranta si smerita, caci Dumnezeu nu o va urgisi, dupa cum spune Psalmistul!

De ce avem nevoie de rugaciune?
Eu inteleg rugaciunea ca fiind comunicare cu Dumnezeu! El ne-a spus sa cerem orice de la Tatal dar cu CREDINTA in numele Sau, adica al Domnului Hristos, si ni se va da noua! De ce mereu sa CEREM? Pt ca noi nu avem nimic al nostru! Tot ce avem avem de la El, de la Creator! Tot ce ne trebuieste cerem de la Tatal si ne va da! Cum? Pur si simplu doar cerand?
Sa privim relatia dintre doi prieteni: cu cat se viziteaza mai mult si cu cat comunica mai mult, prietenia intre ei CRESTE, se INTARESTE si devine INDISOLUBILA, pt ca apare INCREDEREA, RECIPROCITATEA si IUBIREA lui Hristos! Cu cat comunica mai mult cu atat isi deschid sufletele unul altuia si se ajuta reciproc!
Asa e cu Hristos! Cu cat intarim mai mult COMUNIUNEA cu El, cu atat mai mult ne deschidem Lui si El ne va arata din tainele Sale! Asa cum ajungeau sfintii sa primeasca de la Dumnezeu despre unele Taine neintelese de ei si de omenire pana sa li se descopere lor de la Dumnezeu, asta numai din intensa comunicare/rugaciune cu El!

Cum trebuie facuta rugaciunea?
Simplu! Iti desschizi sufletul lui Hristos ca Celui mai Bun Prieten!!! El este SINGURUL prieten Care nu te va trada niciodata! Hristos te va ajuta mereu, numai sa fim SINCERI cu El in rugaciune, sa nu fim vicleni, ca nu Il putem minti! Sa nu cerem lucruri ce nu ni se cuvin: avere multa, popularitate, respect de la oameni, grade inalte in societate, bani din greu, slava desarta! NICIODATA nu ne va da Dumnezeu! Nu trebuie sa fortam mana lui Dumnezeu cand nu ne indeplineste o rugaciune! Pt ca in Dumnezeirea Sa, stie ca nu ne este de folos, iar daca ne da pt ca in nesimtirea noastra am insistat, Dumnezeu ne da.... dar nu ne mai folosim... si ajungem si suferim... si cartim... Doamne cu ce am gresit?

Desi El stie de ce avem nevoie fiecare in parte, de ce nu ne da fara sa Ii mai cerem? Pt ca Dumnezeu ne-a dat LIBERTATEA, El ne lasa sa Ii cerem! Daca noi nu vrem ce avem nevoie, El nu ne va da!

De ce avem nevoie de carti de rugaciune?
Omul fiind preocupat mai mult de grijile lumii, fiind cu firea slaba si inclinata spre pacat, Dumnezeu a luminat pe anumiti sfinti sa scrie si sa ne lase noua rugaciuni pe care sa le rostim, pt ca nu stim sa ne rugam! Sa privim in Psalmul 142 cata simplitate foloseste Sf.David in exprimarea sa, in deschiderea sa lui Dumnezeu! cartile de rugaciuni de la Sfintii Parinti si in special Psaltirea ne sunt MODELE de rugaciune, cum ar trebui noi sa ne rugam si ne invata ce anume sa cerem lui Dumnezeu!

Daca privim in vietile Sfintilor, ei in afara sa Sf.Scriptura nu aveau nimic, nicio carte de rugaciuni! Cum se rugau? SIMPLU! Cu inima lor! Cu sufletul! Cu sinceritate! Cu smerenie! Cu dor de unire cu Dumnezeu! Cu IUBIRE fata de Dumnezeu! IL IUBEAU PE DUMNEZEU si SIMTEAU CUM IN RUGACIUNE IL AU ATAT DE APROAPE PE DUMNEZEU INCAT NU LE MAI TREBUIA NIMIC!

Un parinte athonit s-a retras in pustie ca sa nu mai vorbeasca... numai cu Dumnezeu! iar daca se intmpla sa il intrebe vreun parinte ceva, raspundea foarte scurt! Si intrebat fiind de ce vorbeste atat de putin a raspuns: In vorbirea cu oamenii ajung la risipirea mintii sau la mandrie, ca lupta vrajmasului este mare! De aceea vorbesc cu Dumnezeu prin rugaciune! Iar daca intrerup rugaciunea cu El, nu vreau sa il las deoparte! Cum S-ar simti dat la o parte? Nu ne vine sa credem dar acest parinte a ajuns la o masura Duhovniceasca foarte inalta! Pt el era mai importanta convorbirea neintrerupta cu Hristos, decat cu oamenii!

Mai bine cinci cuvinte si spuse cu credinta decat mii de cuvinte fara de folos ne spune Sf.Pavel... uite asa a aparut rugaciune inimii! Doamne Iisuse Hristoase miluieste-ma!

Azi toata lumea spune ca nu mai are timp de rugaciune! De ce?
Ne luam cel mai mult cu serviciul! Asta este motivul cel mai intemeiat! Vin acasa obosit si nu ma mai pot ruga! Dar ce facem dupa ce venim de la servici? deschidem TV!!! Bim Bam! Asta este fratilor! Aici pierdem cel mai mult timp din comuninea cu Hristos! Ia sa vedem ce se mai intampla prin lume! Ia sa vedem ce film mai vedem! Ce show mai este?
Asa Il dam deoparte pe Hristos! Asa ajungem sa nu ne mai rugam! Stam ORE in sir la Tv si pierdem ORE de RUgaciune, ORE de COMUNINE cu Hristos!

Rugaciune nu se face numai stand in genunchi si citind din Psaltire Ceaslov sau Acatistier! Rugaciune este cand citim o carte forlositoare sufletului! Rugaciune este cand cantam cantece duhovnicesti! Rugaciune este cand te ocupi de copii si ii inveti cele de folos lor si sufletelor lor, invatandu-i sa se freasca de placerile lumii desarte! Rugaciune este cand iti vezi de familia ta si pastrezi armonia ei intru cele sfinte! Intru cele spre Bucuria lui Hristos! Caci Bucuria lui Hristos este si Bucuria impartasita de El NOUA! Asa suntem UNA in El!

Nu mai avem timp de rugaciune? Ce facem pe drum cand mergem la servici? ce facem cand suntem in autobuz? ce facem cand lucram? Ori vorbim si barfim si judecam pe aproapele ori radem si vorbim numai prostii! Si nu avem timp de rugaciune?
Rugaciune este si cand il inveti pe cel nestiutor de la Servici sa valorifice timpul in favoarea sufletului lui, spre castigarea lui Hristos in inima sa!
Decat sa vorbim si sa barfim vrute si nevrute, de ce sa nu ne rugam?
Mintea ne-a mai ramas pt a ne mai putea ruga! o umplem de griji decat sa i-o daruim lui Hristos, si sa ii spunem Lui ce ne doare ce avem nevoie! De ce sa nu ii dam lui Hristos grijile noastre? Ce putem face fara El? NIMC!!!
Am mai amintit si cu alte ocazii ca in Sf.Munte la unele manastiri nu mai au timp nici calugarii sa isi puna genunchii in chilie sa se roage, in cuda faptului ca ei sunt atat de LUMINATI si plini de SFINTENIE, si chiar iti vad cele mai ascunse ale inimii! Cum? Ei comunica in mintea lor cu Dumnezeu! Asa ajung la ILUMINARE! Asa ajunge in EI Hristos si Isi face inima lor Salasul Lui Dumnezeiesc! Chiar printre mireni sunt asemeni persoane! Cum? SUNT SERIOSI CU EI CU MANTUIREA LOR! Nu ii intereseaza cele lumesti decat in masura nevoii trupesti! ATAT!

Dumnezeu sa ne miluiasca si sa Il rugam sa nu plece de la noi asa cum au facut gadarenii... ci sa spunem ca samarinenii sa mai ramana la ei! Sa ramana in inimile noastre si sa nu mai plece! Asa sa ne ajute bunul Dumnezeu AMIN!

Draga, sfantul nu mai este asemeni mie. Este o persoana care nu se mai poate descoperi oamenilor separat de Dumnezeu, ci numai impreuna cu Dumnezeu, caci a facut din voia sa, o voie dupa placul Domnului. De aceea are in jurul capului un nimb - semn al prezentei neincetate a lui Dumnezeu in el.

Asa ca tu sa te rogi lor fara a mai avea astfel de ganduri. Vei vedea ca daca te vei ruga lor, va veni si ziua cand iti vei schimba modul de gandire. Pana atunci, sporeste rugaciunea.

Nu confund traditia populara,o apar, consider ca face parte din esenta noastra ca popor,ne aminteste de un de venim.Cred ca nu ma explic bine.Sa mai incerc odata.Nedumerirea mea consta intre a alege Tatal nostru ca fiind suficient,Domnul stiind dinainte totul,sau rugindu-ma(sa luam ca ex.o zi)spunand rugaciunea de dimineata,prinz,seara,pomelnic,cea din ziua respectiva,a sfintului respectiv...nu ajungem la vorbire multa?Mai putem fi atat de concentrati in rugaciune?

Va multumesc pentru raspuns!Rugati-va si pentru mine!

@Langu
Inteleg ca de fapt intrebarea ta este :de ce trebuie sa ne rugam cu atat de multe rugaciuni,cand Domnul a spus ca " sa nu folositi cuvinte multe ca neamurile." dar si ca "Tatal vostru stie dinainte ce aveti trebuinta"
Negresit ca daca a zis-o Domnul asa este .
Tatal stie ce e in sufletul fiecaruia,si de ce are cu adevarat nevoie. Ramane doar ca noi sa preluam cumva ,fie si prin gand,nevoia cea buna din sufletul nostru (nu nevoi inselatoare) ,si sa il rugam pe Dumnezeu sa o indeplineasca .
Caci daca observi,Dumnezeu stie ce e in sufletul fiecaruia,si ce nevoi are,si cel bun si cel rau,si cel care se roaga si cel care nu se roaga. Dar numai celui care I se roaga Lui ,doar aceluia ii sunt indeplinite nevoile.
Si in primul rand trebuie sa stim care sunt cu adevarat nevoile noastre (cele bune)
Ori aceasta,desi pare simplu,nu e asa simplu .Aici cred eu ca intervin rugaciunile citite ,cele ce vin din Traditie .
Problema mea nu este neaparat ca raman fara servici,ca m-a suparat cineva,sau altele care imi trec prin minte.Am nevoie atunci de oameni mule mai experimentati,de sfinti,ca sa ma ajute sa stiu care imi sunt cu adevarat problemele .
Si problemele adevarate imi sunt :Doamne in dura-te de pacatele mele .Apoi care sunt aceste pacate .Apoi care imi sunt neputintele in a-l sluji pe Dumnezeu.Apoi cerem indurare la Judecata .Cerem binele celor apropiati(care e acelasi ca al nostru)
In concluzie,desi ajunge doar gandul nostru sincer de cerere catre Dumnezeu,noi nu stim sa il formulam,si de aceea avem nevoie de ajutorul Traditiei

de ce este interzisa rugaciunea cu ochii inchisi?(din cate stiu,doar sectantii se roaga asa,dar as vrea sa stiu care e argumentul pentru care trebuie sa ne rugam cu ochii deschisi)

Aoleo,si eu mereu tin ochi inchisi,pentru a ma concentra si a trai mai bine
Cate lucruri nu stim,in naivitatea noastra .
Si se si zice "Tu cand te rogi intra in camara ta si incuie-te " Camara reprezinta simturile ,asa ca a te rupe de simturi e chiar recomanda. Dar bineinteles ca sunt simple pareri ale mele...

Draga Langu rugaciunea Doamneasca isi are locul ei iar rugaciunile sau Acatistele adresate sfintilor sunt rugaciuni adresate indirect lui Dumnezeu fiindca tu,eu si toti ceilalti nu avem destula indrazneala catre Dumnezeu ,si ii cerem sfantului caruia ne rugam sa induplece ,sa inmoaie mania luii Iisus ,fiindca noi nu avem destula indrazneala catre Dumnezeu.Iar cinstindu-l pe sfant implicit il cinstim pe Hristos caruia si-a dedicat viata.

As avea o intrebare dar va rog sa nu radeti. In incercarea mea de a -mi schimba modul de viata si dorind sa ma apropii cat mai mult de viata crestina am cautat solutii (ortodoxe, desigur). Asa am descoperit cat de multi Sfinti sunt si cat de mult te pot ajuta. Astfel incat, am adunat aproape 10 acatiste pe care ar trebui sa le citesc zilnic, fiecare din ele raspunzand unei anume nevoi. Si cum nevoile sunt multe (servici, copii, liniste in casa, etc) si din pacate rabdarea e putina (cat e credinta probabil atat e si rabdarea, ca sa fiu foarte dura cu mine) ajung sa pun accentul pe cantitate si nu pe calitate. Si daca m-as stradui cred ca as mai gasi inca multe acatiste sau canoane de citt.Trebuie sa recunosc ca e destul de greu sa stai concentrat 2 ore asa incat intrebarea mea era: cum e mai bine sa facem, sa citim cate un acatist 40 de zile si apoi altul sau dupa cum ne tin puterile si credinta? Sa nu credeti ca ma fofilez,din pacate (pare ciudat dar asa e) fiind somera am timp pentru rugaciuni mai mult decat altii desi as prefera sa am servici . Sper ca m-am facut inteleasa si sa nu fiu taxata prea dur.

Of, of, of, de trei ori of ! Păi de ce frica asta de a nu fi "taxat"? Cine crezi că-i atât de rău şi atât de pornit , mai ales când se simte de la o poştă sinceritatea ta ! Taxările sau judecăţile nu sunt bune, dar se fac , dar nu în răutate , pentru că ar fi extrem de grav ! Eu însumi taxez şi judec, dar nici gând de răutate. O fac când simt viclenîa , minciuna şi putregaiul urât mirositor al unora , şi de foarte puţine ori m-am înşelat , dar nici atunci n-ar trebui s-o fac, dar o fac cu bună stinţă pentru a stopa anumite atitudini dăunătoare . Revenind, citind cele scrise de tine , mă regăsesc pe mine în urmă cu ceva timp . Eu la rându mi am pornit cu un sfânt, doi , dar iată că familia mea s-a înmulţit spre bucuria mea . Am cam 12 - 13 Sfinţi şi pe atâtea Acatiste , plus Psaltirea lui David , Psaltirea Maicii Domnului , plus Acatistele şi Paraclisele Macii Domnului , plus Rugăciunile obligatorii de Dimineaţă şi de Seară , plus câteva Acatiste la nevoi speciale ca să spun astfel. Îţi dai seama ce "blocaj" apare, plus că stau şi pe forum , plus serviciu şi alte treburi cotidiene . Cum am rezolvat problema ? În primul rând dorm extrem de puţin ( max. 4 ore pe noapte ) , lucru nerecomandat, dar aşa trăiesc de mult timp. În al doilea rând , port după mine multe rugăciuni , inclusiv la serviciu . În al treilea rând, dacă înainte citeam zilnic din Acatistele Sfinţilor, acest lucru este dedicat zilei de Duminică , şi nu un Acatist întreg , ci un icos , două sau trei cu condacele respective . Tot programul a fost "avizat" favorabil de Duhovnic ! Deci , trebuie să iei legătura cu Duhovnicul tău neapărat . Eu spre exemplu îmi organizez anumite treburi duhovniceşti pe care le expun duhovnicului ! Dacă mi se spune NU , apăi NU va fi ! ! ! La Psaltiră , spre exemplu, am primit dezlegare pentru max. o Catismă pe zi , dar nu mai mult ! M-am conformat . Deci neapărat legătura cu Duhovnicul , pentru că ce pot eu , nu este valabil pentru altcineva şi invers . Toate bune ţie şi : Doamne ajută ! +

Lidia, in timp ce Dumnezeu se bucura sa ne gaseasca ravnitori intru cele ale credintei, vrasmajul isi face lucrarea, cautand sa ne puna piedici. O astfel de piedica, mai degraba o inselare, este incercarea noastra, ca "prunci in cele duhovnicesti", de a savarsi lucruri peste puterile noastre. De aceea, trebuie sa avem buna masura, sa fim cumpatati pana si in rugaciune, pentru a nu cadea extreme, care sunt automatismul si renuntarea cu totul la rugaciune.

Nu sunt in masura sa-ti dau sfaturi cu privire la rugaciunea particulara. Trebuie sa vorbesti cu parintele duhovnic.

Incearca totusi sa imbini, rugaciunea obsteasca cu cea particulara. Participa, zilnic, daca gasesti timp si ai unde, la Sfanta Liturghie, sau la celelalte slujbe (Acatist, Maslu, Paraclis, Vecernie). Apoi acasa, incearca dupa putere, sa-ti faci canonul de rugaciune.

va multumesc
 

de la dvs speram sa primesc un sfat si va multumesc din suflet pentru asta. Am crezut ca mi-am gasit duhovnicul (parintele de la biserica unde merg duminica) dar cand i-am expus dorinta mea nu a dat nici un "semn" ca m-ar accepta asa ca ma rog in continuare sa -mi gasesc un doctor de suflet.
Voi tine seama de cele spuse de dvs si voi incerca tot timpul sa-mi perfectionez tehnica adica rugaciunea (scrisa, citita, rostita) sa treaca mai intai prin inima si apoi prin minte. Sunt cu ochii pe dvs!! (adica va citesc mereu, nu sunt de la SRI)

Scuzati-mi interventia "off topic" (in afara temei). Eu am cunoscut un excelent Cristi Boss prin anii '70. Absolvise Filologia la Universitatea Bucuresti. Apoi, cred c-a plecat din Romania. Eu sint Horia Ivan, prieten si mare amic (pe atunci) a celebrului Sorin Trifon (Tzumpi) si el fost student la filologie.

totusi,chiar nu stie nimeni?

Sa nu va fie sminteala (ca nu trebuie sa fie) ce urmeaza sa spun. Unul din mentorii mei in medicina a fost medicul parintelui Staniloaie pana acesta a trecut la vesnice, si spunea "rugaciunea de toata vremea se face si cand te impreuni cu nevasta, ca doar n-ai sa lasi fara rugaciune exercitarea sacramentului din care-ti nasti copiii". Care ochi inchisi, deschisi, alte despartiri. Nu stiu daca confratele meu mai mare spunea asta de la parintele Staniloaie, dar stiu sigur ca nu le spunea de capul lui. De altfel apostolul spune "rugati-va neincetat". Nu mai e nevoie de nici o despartire sau precizare. Daca n-ar fi voie sa ne rugam cu ochii inchisi, apoi de cand ne asezam in pat pana adormim ar trebui sa nu ne rugam. Valeu. Pai atunci vin mai tare ispitele.

Când comunici cu cineva , nu prin telefon, nu prin corespondenţă , ci în mod direct , şi acel cineva , nu este doar un cineva oarecare , ci este un El , cum crezi că-i bine a-I vorbi ? În mahmureală, în lehamite, dispreţ , indiferenţă , horcăind ca porcul în coteţ . . . ? Priveşte-L în faţă , precum L-ai vedea ! La o icoană cum te uiţi , cu spatele ? Sunt totuşi , iertare , chestiuni ce ţin de bunul simţ, de starea noastră de a fi, de a exista şi nu cred că se pune problema astfel precum a-i pus-o tu , raportând firescul, normalul , la păcat , şi pe deasupra cerând o explicaţie fără sens. Te rog mult să nu te superi ! Doamne ajută !+

nici vorba de suprare,dar de exemplu daca sunt in tren si n-am nicio icoana prin preajma,ce fac?sa ma uit pe geam?

Da,foarte bună alegere ! Decât la cineva ce te poate ispiti, sminti, da, pe geam e perfect . Omniprezenţa Lui te va ajuta mult şi nu numai ! Doamne ajută!

Mare atenţie la gânduri, ele vin mai cu seamă în starea de veghe, când toate informaţile acumulate într un anumit interval de timp dau buzna în tot felul de fantezii şi năluciri . Puterea de concentrare mai ales la rugăciune, stă în SINCERITATEA şi nu în ultimul rând în Credinţa noastră. Un simplu gând trufaş, poate dărâma tot ce am reuşit bun şi folositor în luni sau ani în lupta noastră cu păcatele sau patimile noastre.