Cat de mult ne-am schimbat!
 

Oamenii au inceput sa culeaga roadele pamantului inainte de coacerea deplina. Daca ii vom intreba de ce, ne vor raspunde: „Daca le mai las sa se coaca nu mai am ce culege, ca mi le fura".

La serviciu avem un frigider comun. Sunt cativa care au inceput sa fure din mancarea celorlalti. La intrebarea "ce mancam astazi?", unii raspund "ce avem in frigider".

Ce minunat spunea un om imbunatatit: "Ca sa fie cu putinta asa ceva, a trebuit mai intai sa se produca o degradare a sentimentului ca Dumnezeu i-a dat fiecaruia cele ale lui si, ca atare, daca ravnesti la ce nu-i al tau, Dumnezeu stie si pedepseste, caci te-ai facut stricator de cele divine, de randuiala lui Dumnezeu."

Traim multe pe dos, caci se admite ca cel care n-are sa ia de la cel care are, ba chiar este indrumat sa-si insuseasca ceea ce nu-i al lui.

Sa nu furi!
 

Un hot a furat ceva de la Demostene. Fiind prins, i-a zis:
- Nu stiam ca este lucrul tau.
- Dar stiai ca nu este al tau, ii raspunse Demostene.

Cred ca exista un fel de "sindrom al lui Robin Hood", dar gresit inteles.

Lozinca celor molipsiti de acest sindrom este: "Daca nu aveti, luati de la cei care au!"

P.S. Costel, pentru cei carora le dispare mancarea, recomanda'le o lada frigorifica. Prize exista in fiecare birou.
.

Ai dreptate Costel,societatea romaneasca a schimbat valorile cu nonvalori.Eu sunt baiat de la tara.Prin anii "70,in satul natal,cand se afla ca X a furat ceva de la fabrica tot satul il condamna.Prin anii "85 tot cel ce lucra la fabrica fura justificand:de unde muncesti,trebuie sa traiesti.Acum,cand in vara merg acasa si lucrez ca disperatul sa termin casa de construit,aud comentarii de genul:nu-i mai satura Dumnezeu...muncesti ca esti prost...
Cum nu schimbam atitudinea aceasta si nu reinventam valorile,nu vad eu un salt in societatea romaneasca...atata timp cand mergand la cumparaturi trebuie sa strangem bine poseta...

nu le poti impune oamenilor ce sa faca oricat ai incerca sa discuti cu ei si daca stai sa te gandesti la fiecare in parte cu ce greseste iti vei face rau singur fara ca sa rezolvi nimic...dar in schimb te poti feri de cei care fac astfel de fapte si sa te separi de ei bineinteles ca intr-un mod politicos..tu poti sa-ti iei la serviciu mancare ce nu trebuie pusa la frigider si astfel nu mai ia nimeni nimic...

Daca iti strangi bine poseta, ramai fara cosul de cumparaturi (e mai "usor" sa il iei direct din magazin, decat de afara)
daca strangi bine telefonul mobil, ramai fara portofel,
daca ai grija de portofel, ramai fara caciula de blana agatate de manerul cosului.

Cred ca oricum ai face, tot nu scapi. Cei care "se joaca de'a hotii" sunt din ce in ce mai buni.

Bolnavi de "schimbare"
 

Am fost la clinica Domnului pentru un control de rutină şi am constatat că sunt bolnav:
Când Domnul mi-a măsurat tensiunea, am remarcat că tandreţea mea era foarte scăzută.
Când mi-a verificat temperatura, termometrul indica 40 de grade de anxietate.
Am făcut şi o electrocardiogramă, iar diagnosticul a fost acela că am nevoie de câteva transfuzii de iubire, deoarece arterele mele erau astupate de solitudine şi amărăciune. Ele nu mai puteau iriga inima mea goală.
Am fost la ortoped deoarece nu mai puteam să merg alături de fratele meu.
Nu puteam să îi acord o îmbrăţişare fraternă, pentru că îmi făcusem o fractură când m-am împiedicat de gelozie.
Domnul mi-a mai descoperit o miopie datorită faptului că nu puteam să văd dincolo de aspectele negative ale aproapelui meu.
Când i-am spus Domnului că urechile mele au asurzit, El a constatat că am neglijat să ascult zilnic vocea sa.
În marea sa milostivire, Domnul mi-a oferit o consultaţie gratuită. Astfel eu mă angajez, părăsind această clinică, să nu iau decât remediile naturale pe care Domnul mi le-a prescris în acest moment de adevăr cu mine:
Când mă ridic din pat să beau un pahar de recunoştinţă;
Înainte de a merge la muncă să iau o lingură de pace.
La fiecare oră să aplic o compresă de răbdare şi să înghit o ceasca de smerenie.
Spre casă să îmi fac o injecţie cu o bună doză de iubire.
Şi, înainte de a merge la culcare, să iau două capsule de conştiinţă împăcată.

Însănătoşire grabnică!

Doamne, binecuvinteaza reteta aceasta!

Pai
 

Problema trebuie discutata, facand o sedinta sau ceva.
Si in fiecare zi, cineva din birou trebuie sa aduca mancare pentru toti ... dupa posibilitati... si astfel nu se mai fura. Ba chiar se poate stabili un meniu de comun acord, fiecare specificand de ce are nevoie.
Sau se pot pune bani in comun de la toti, si astfel se rezolva problema.
Solutii sunt... trebuie doar comunicare si bunavointa... si evident intelegere (cine refuza sa se implice, sigur are ceva probleme acasa si nu are posibilitati materiale... sau e avar= asa macar va aflati hotii si macar ii puteti ajuta cu dragoste si rabdare sa se schimbe, sau sa nu se mai simta naspa ca trebuie sa fure de foame)

Asta nu inseamna ca oamenii s-au vindecat. Daca nu vor fura de aici, vor fura din alta parte. Nu e grav ca eu am ramas fara mancare, nu aici vad gravitatea, ci in faptul ca omul se invoieste sa ia ceea ce nu-i al lui.

Incerc sa inteleg de la costel la ce raporteaza schimbarea omului. Se refera la romanul de dinainte de revolutie si cel de acum, sau oamenii din diverse tari in aceeasi epoca, sau la exact. Pentru ca este o diferenta.
Daca ne referim la romani in diverse locuri si ipostaze atunci da, este o mare schimbare, dar este fortata de imprejurari, de conditiile de viata. Putini sunt cei care nu au motiv sa fie intr-un fel sau altul.
Daca inainte de 1989 eram toti cam la fel din punct de vedere material, aveam serviciu, casa, masina etc., era o intrebare de ce unii furau, sau omorau, intr-adevar.
Acum este insa foarte explicabil. Diferenta intre oameni este f.mare, chiar si la aceeasi munca prestata.
Cand spun aceeasi munca prestata, ma refer cand doua persoane au serviciu cat de cat similar (dar la stat, respectiv privat).
Este aceasta nebunie,scuzati termenul, a banului si a consumului.
Ca sa termin ideea de mai sus, exista urmatoarele situatii:
- unul lucreaza, altul n-are serviciu, deci nu are posibilitati si din lipsuri ajunge la disperare si ia de la altul sub diverse forme, de la furtul de care spune Costel din frigider, la cel de software sau muzica de pe internet (pe care eu nici nu-l numesc furt)
- lucreaza si unul si altul, dar sunt platiti f.diferit si atunci: "eu sa muncesc pe degeaba, sa ma spetesc?" De ce? Si daca nu o fac tot acolo e.
- unii au de nu se mai poate, de multe ori in mod nedrept si ilicit, altul n-are si atunci i-a de la celalalt, ca o normala compensare
Pentru fiecare gest marunt trebuie la ora asta sa platesti, chiar pentru lucruri vitale.
Si nu te apuca disperarea?
Ca sa ai serviciu ori trebuie sa lupti ani de zile in disperare, umilinta si nedreptati, ori tii cu dintii si dai pe altul la o parte in modul cel mai crunt.
Este o lupta de supravietuire, pur si simplu.
Si atunci nu este normal sa se schimbe omul? Sa se adpateze.
Si ce este mai trist este ca toata credinta din lume nu te ajuta, nu-ti da nici serviciu, nici casa.
Da, Dumnezeu te ajuta si face si minuni. Stiu, dar asta nu te scuteste de a lupta, de a face renuntari si de a suferi.
Si inca voi in tara nu le stiti toate astea, putini sunt inca cei care cunosc somajul/concedierea.
Sigur ca nu este de acceptat o fapta rea facuta fara un motiv bine intemeiat, numai din lene sau rautate (iei de la altul numai pentru ca sa nu cheltui tu, desi ai, sau ca ti-e lene sa aduci/cumperi tu, etc.)
Dar trebuie sa avem putin discernamant inainte sa criticam.

Si saraci si necajiti sunt peste tot in lume, si in Africa si in SUA. Si e bine sa ne gandim sa si daruim.

Mi s-a intamplat recent ceva care m-a impresionat profund.
Intr-o dimineata mergeam la treaba mea si o fetita s-a apropiat de mine cerandu-mi 1 Euro (9-10 ani).
Era o fetita nemtoaica, deci nu cersetoare notorie, nici de alte nationalitati.
Era curata, draguta, imbracata normal, ca un copil.
M-am mirat tare ca cere si nu prea vroiam sa-i dau, mai ales ca nici eu nu prea am.
Am observat ca avea o punguta in mana cu ceva ce semanau a cutii de medicamente.
Nu aveam marunt. Fetita s-a retras jenata.
Pe urma am gasit o moneda de 2 Euro in geanta si i-am dat-o. S-a bucurat enorm si mi-a multumit
Pana a venit autobuzul am urmarit sa vad ce face cu banii.
Eram langa o benzinarie, unde exista un magazin cu de toate (alimente, reviste, etc.)
Am vazut ca a intrat acolo si cand a iesit am vazut ca avea pungi cu mancare in mana (de brutarie) si a fugit la scoala (in apropiere este o scoala).
M-am bucurat ca i-am dat pana la urma (cred ca era tot ceea ce avusesem in geanta), pentru ca poate era din familie de oameni saraci, someri, poate ca erau bolnavi in familie, sau a uitat/pierdut banii de pachet, sau n-au avut sa-i dea.
Si in Germania sunt multi oameni necajiti.
Deci e gresit sa judecm omul din prima.

Si chestia asta cu Robin Hood-ul modern mie mi se pare corecta. Daca cei are au nu se gandesc si cei care nu au si nu dau, sau nu gasesc solutii si pentru ei, merita sa le fie luat de acestia din urma.

Deci, sa vedem...
 

In anii `91-92 eram elev de liceu si colegii ne furau sandwichurile pe are ni le puneau parintii la scoala. Asta findca parintii unora dintre ei erau complet nepasatori cu privire la hrana odraslelor pe timpul orelor de scoala. Dupa ce am incercat de cateva ori cu frumosul sa le spun macar sa-mi lase jumatate si mie daca tot se servesc singuri din geanta mea si am fost intampinat cu zambete si rasete, am gandit putin problema...
Am facut un pachet "surpriza" in care am adaugat din belsug laxativ... colegul care a mancat pachetul dar si ceilalti s-au lecuit de asemnea practici dupa aceea...
Am uitat sa adaug ca in mod normal imparteam mancarea cu colegul meu de banca, ai carui parinti nici nu stiau exact la ce scoala invata copilul lor, lasand-ul pe mana bunicului care era veteran din WW2...

Costel, sunt foarte de acord cu ce zice Adriana-Simona: acest lucru trebuie vorbit, discutat, expus in fata sefilor, sau ma rog, a grupului, si mai ales sa fie intr-un mod rusinos. Astfel, multora le va fi rusine sa mai fure. Asta ar face cat toate amenintarile, injuraturile, blestemele si rugaciunile la un loc. :1: Eu am un coleg, la care saracu i-a fost lene sa mearga pana la baie si s-a urinat in rampa pentru masini. Seful l-a vazut si, in mod inteligent, in loc sa il mustre sau sa il pedepseasca, l-a scos afara in fata a circa 80 de oameni si a spus: stimabilul crede ca se poate urina peste tot locul. Iti dai seama ce efect de rasunet a produs in cei 80 de oameni. Saracu are si porecla acum: Pipi-man, pe care o folosim cu intimatate de circa 1 jumate incoace. Si iti garantez ca ala nu va mai face asa ceva in toata viata lui, nici macar acasa la el. Deci, furtul trebuie expus; ironia va produce rusine la hoti; hotii nu vor mai fura. Cred ca e destul sa prinzi un hot si sa ii spui niste replici:"nu iti mai dau de mancare de-acasa?", "ai facut ceva rau de nu te mai tine nevasta-ta?" sau "asa sarac esti ca trebuie sa furi de mancare?" spune mai in gluma, cu un hohot de ras, cred ca l-ar face sa se rusineze. Nu cred ca ar merge sa:il pedepsesti, sa nu te mai comporti frumos cu el etc.
Si mai apoi, sunt si laxativele lui antiqu. :4: Nu trebuie sa faci mare caz din asta; de ce sa iti amaresti sufletul (deci, sa te schimbi tu) pentru o intamplare care mai mult trage a fi hazlie, daca e interpretata cu judecata. Nu reactiona intr-un mod in care ar face-o si acei oameni care fura, acei care s-au schimbat. Bafta.

Un aspect pozitiv in istorioara cu furatul mancarii
 

Problema nu mi se pare asa grava. Intradevar ilustreaza nesimitrea,egoismul(nu te gandesti ca cel de la care furi va sta nemancat) .Dar are si un aspect pozitiv.Ne poate ajuta sa facem o fapta buna
Daca mi s-ar intampla asa ceva,si tinand cont ca mancarea nu e chiar asa scumpa,a 2 a zi as aduce dublu.Daca tot s-ar intampla,as aduce triplu de mancare si tot asa . as veni in cele din urma cu oala de sarmale.Astfel vei face si o fapta buna,iar aceia se vor simti cu adevarat rusinati,daca de exemplu,nu vor sti de la cine e mancarea. Caci Domnul cheama la drepata Sa ,pe cei care dau de mancare celor infometati. Si ,la serviciu,chiar nu mai putem suspecta ca acei oameni fac altceva cu darul nostru(ca cersetorii),lor chiar le e foame.

Draga moshu, nu stiu cat valoreaza rusinea in zilele noastre. Nu stiu daca oamenii acestia se mai rusineaza. Eu cred ca s-a furat si rusinea si pentru ca ea nu mai exista, oamenii ajung fara mustrari de constiinta la astfel de acte.

:)).ma inclin

Absolut corect si mai ales just, dupa dreptatea lui Dumnezeu, nu a "legilor" facute de parlamentari somnorosi si hoti! Subscriu intru totul, stimata doamna!

Nu am vrut capitalism? Nu au murit oameni pentru a distruge comunismul si acum il vrem inapoi?

Cateva definitii:

Capitalismul este un sistem economic care se distinge prin proprietatea privată asupra factorilor de producţie, precum şi prin urmarirea profitului, in general pe o piaţă competitiva.

Ca sistem social, comunismul este un tip de societate egalitaristă în care nu există proprietate privată şi nici clase sociale. În comunism toate bunurile aparţin societăţii ca întreg, şi toţi membrii acesteia se bucură de acelaşi statut social şi economic. Probabil cel mai cunoscut principiu al unei societăţi comuniste este: De la fiecare după posibilităţi, fiecăruia după necesităţi.


In sensul cel mai general, "anarhismul este convingerea fermă că toţi conducătorii sunt în ultimă instanţă opresivi şi, ca atare, trebuie eliminaţi/înlăturaţi. Anarhismul nu neagă ordinea, ci legile aşa cum au fost făcute de om pentru guvernarea unor mase mari de alţi oameni.

Mai există o vorbă: "Ce ai găsit este al tău."
Este numai dacă nu poți deloc să înapoiezi acel obiect.

Mai există o vorbă: "Ce ai găsit este al tău."
Este numai dacă nu poți deloc să înapoiezi acel obiect. Trebuie să avem în vedere și faptul că posesorul se va întoarce să-l caute.

Sau daca nu are cine sa ti-l ia inapoi.

ce se intampla acum nu e capitalism ,ci furt din bani publici.

O fi, dar asta nu ne da dreptul sa furam si noi, pe motivul ca daca unii fura un bou, altii au dreptul sa fure un ou.
Azi un ou, maine un bou...

eu pur si simplu era o mica observatie la postarea ta.

Ok, scuze daca te-am suparat.

Multi spun ca furtul este la noi o tara mostenita din perioada comunista. Era aproape generalizat obiceiul de a-ti insusi cate ceva de la locul de munca, fie ca era vorba muncile campului, de lucrul in uzina etc. Intotdeuna se gasea cate ceva de dus acasa.

Dar furtul nu este o realitate ce tine de un regim anume, exterior noua, ci de partea noastra launtrica. Furtul oricand se petrece, reprezinta o "minciuna nerostita", o "minciuna faptica", pentru ca presupune falsificarea adevarului lucrurilor, asumandu-ne ceea ce nu ne apartine de drept.

Ne-am schimbat, si ne tot schimbam, pentru ca nu mai punem pret pe adevar.

Interesant este faptul ca un popor credincios, Dreptmaritor, " a ajuns " asa, sau a fost dintotdeauna . Si, ce ne mai place sa sarbatorim cu fast "Pastele si Craciunul ", puind pe masa roadele nemuncite si Slavind pe Dumnezeu...caci, toti o facem ! Traditional, bine-nteles, suntem un popor traditionalist, nu credincios...cred ca este o mica-mare diferenta.

http://savatie.files.wordpress.com/2...altermedia.jpg

Sugestiv afisul de mai sus :)

Omul daca isi adoarme constiinta este in stare de orice...
Cred ca se potrivesc aceste versuri in situatia trista in care am ajuns

A furat intai un ou,
Si a fost bine-ncaltat...
Azi de a furat un bou,
E gasit cinstit, curat
Şi slavit ca un erou:
- Ce bine s-a descurcat! (Evolutie in tranzitie - Constantin Enescu)

Problema este ca se pierde credinta in general (fie o societate in comunism, capitalism sau o struto-camila de amandoua-care este posibil un caz mai fericit)...si omului indepartat de Dumnezeu ii este permis orice (de catre constiinta proprie)...se pune in slujba raului fara sa constientizeze de cele mai multe ori...este in inselare, asculta de altii, nu se gandeste la consecinte sau la impactul asupra celorlalti.
Un exemplu este si "furtul secolului"...erau destule tablouri, asigurate (sau poate nici nu a contat)...care-i pierderea? . Asa fapta "de valoare" a mangaiat sau inca mai mangaie orgoliul unora.

Oamenii au tot incercat diferite sisteme: sclavagism, feudalism, capitalism, socialism, capitalism cu accente socialiste ca in Suedia, ori socialism cu accente capitaliste, precum in China. Au mai incercat diferite formule de guvernamant: regat, republica, dictatura, imperiu ca in Roma, ori tiranie, plutocratie, meritocratie, democratie sau despotism luminat ca in Grecia. Dar, in esenta exista doua feluri de sisteme: acelea care se bazeaza pe legea lui Dumnezeu si acelea care se bazeaza pe legi facute de oameni. Dupa cum exista doua formule de guvernamant: cele bazate pe domnia lui Dumnezeu si cele bazate pe domnia oamenilor. Acestia sunt cei doi poli intre care au oscilat oamenii de la inceputul lumii cazute.

Noi, laicii avem urmatoarele doua ministere specifice in cadrul Bisericii:
-de a oferi Bisericii tot ceea ce are nevoie din punct de vedere material
-de a face ca cetatea oamenilor sa fie cetatea lui Dumnezeu (ministerul politic).

Preotii si calugarii nu pot face acestea doua, ei au primit cu totul alte insarcinari de la Cristos. Numai noi, laicii, avem slujirile acestea doua.

Cum asa, Mihnea? De ce nu ar avea preotii si calugarii SI aceste lucrari?
Eu, unul, vad ca le au. Poti sa argumentezi ca nu-i asa?...........

Cu atat mai mult clerul are aceasta misiune in sensul de a face biserica in sufletul nostru (trupul nostru sa fie cu adevarat si simtit templu al Duhului Sfant). Caci fara ca in sufletul nostru sa fie cu adevarat biserica, cum crezi tu ca vom putea convinge in exterior pe cineva daca noi nu am avea intai inauntrul nostru pe Dumnezeu si sa traim cu El. De fapt aici e buba - ca noi credem ca avem o misiune in exterior (si adeseori ne apucam sa actionam in consecinta), fara intai a o dobandi pe cea din interior - ca o lumanare care stie ca este lumanare si ca trebuie sa lumineze in jur, dar nu s-a prins inca de faptul ca nu arde, ca nu este aprinsa (nu stie ca nu lumineaza) si bujbecaie de bezmetica in stinga si in drepata ca sa lumineze pe altii, ea fiind stinsa sau in cel mai bun caz, abia fumegand fum gros si inecacios

Pai daca se crede si scaparici...:)
Asa-i trebe!

P.S. Psihologia crede ca omul e si lumanare si scaparici. Oare?.........

Huh??? Asa crede psihologia?!? Nu stiam. Dar e f bine ca am aflat. Am sa te rog sa dezvolti acest inteles!

Daca scaparici e intelesul de chibrit (de cel care initiaza, pune, porneste, focul), atunci nu, lumanarea nu se poate aprinde singura de la ea putere, pt ca focul nu este al ei.

Uite aici o priceasna f frumoasa (eu am ascultat-o pt prima data cantata de monahii de la manastirea Crasna, pe un CD cumparat de acolo) :

http://www.youtube.com/watch?v=1U62Vi_Efvg

cum zic versurile:

Focul vine din afara noastra. Psihologia, buna parte din filosofia ei, e ambetata de puterea - focul omului.

Totusi, unii psihologi stiu ca problema nu e focul (care vine mereu din afara omului) ci... vreascurile. Ne cam sunt in dezordine....:)

Astfel, de fapt o psihoterapie e o asezare de vreascuri, mai langa soba (caldura terapeutului, reparentarea, caldura genelor/stihiilor din noi, puse de la inceputuri de Domnul), ca sa ne dregem de mucegaiuri, de reumatisme, deh...

Dar izvorul caldurii oarecarui om, e tot Focul. Care Foc nu e de la om.

Ci numai de la Domnul vine, Foc al Dragostei, Foc mistuitor al pacatului si nebuniei, laudat fie Domnul nostru Iisus Hristos in veci! AMIN+