o chestiune "de suprafata"
 

Cu tot riscul de a cadea in derizoriu sau de a fi ignorat acest subiect....am o problema pe care mi-as dori sa o rezolv. Ma gandem sa o postez la topicul necazuri, dar m-am gandit ca mi-as bate joc de cei care chiar au necazuri...insa pentru mine chiar e o chestiune care imi ocupa multe ganduri.
Eu sunt grasa si nu imi place deloc felul in care arat. Nu suport sa ma uit in oglinda, sa cumpar sau mai degraba sa probez haine...Cand ma aflu intr-o multime, traiesc cu sentimentul ca toata lumea ma arata cu degetul si spune "uite ce grasa si urata e si asta!"...nu reusesc sa ma concentrez asupra unor lucruri/activitati pe care le am de indeplinit, cat asupra impresiei pe care as face-o eu celor din jur. Ma gandesc ca felul in care arat se datoreaza felului meu de a fi...sunt grasa pentru ca sunt lenesa si delasatoare..;sunt urata pentru ca am ganduri urate si totul da pe dinafara. mai rau, poate, e ca ii judec si pe cei din jur cam dupa aceleasi standarde...
incerc de una singura tot felul de cure de slabire, insa apoi o dau pe "mecanisme recompensatorii". De multe ori confund si postul cu o dieta...bani de sala nu am. sunt student. si niciun un program fix nu pot avea din cauza altor activitati pe care le am in agenda...
pana acum, mi s-a sugerat sa fac mai multe metanii...altceva, ce ma sfatuiti? mai este cineva care gandeste asa ca mine? am dreptate in vreun fel? este aspectul exterior relevant pentru interior? ce sa fac ca sa trec de frustrarea aceasta?

Orice sfat ti s-ar da,cineva care nu trece prin ce treci tu,nu intelege.
Cred ca un sfat util e sa tii posturile,te ajuta sa iti dezvolti infranarea,si ca virtute
Dar cel mai util este intradevar sa nu fii complexata de aspectul fizic,ci sa izvorasti o puternica lumina interioara.Astfel ii vei complexa pe toti rauvoitorii.Cei grasi se simt cumva pierduti,inutili si singuri,asa ca cel mai folositor e sa cauti sprijinul Mantuitorului,al Bisericii.Nu vei mai fi singura in lupta cu rauvoitorii.

Cred ca parerea ca esti urâta e doar o impresie a ta, ceilalti te percep altfel.

Cu slabirea, sfatul meu e sa renunti complet la alimentele care contin grasimi, adica la cele animale, inclusiv lactate si la untdelemn. Daca vei consuma doar produse vegetale, poti mânca si cantitati mai mari ca nu se depune. Educa-ti vointa, nu te lasa condusa de impulsuri irationale.



Si fa miscare. Du-te la facultate pe jos, nu poti locui la distanta mai mare de câtiva km de facultate iar drumul nu-ti poate lua mai mult de o ora. Fa asta la dus sau la întors sau chiar la amândoua. E o forma de miscare care nu necesita efort si devine chiar o placere.

Multumesc de sfaturi...insa fara sa fiu orgolioasa, cam stiu ce ar fi de facut ca sa slabesc...si am si scuzele pentru fiecare...si sunt perioade lungi in care mananc doar alimente vegetale fara sa fie post...insa nu se permanentizeaza...e ceva ce tine de psihicul meu. Cu mersul pe jos e cam greu....daca faca 25 de minute pana la facultate cu metroul, mers pe jos aceeasi distanta nu o parcurg intr-o ora...stau departe de facultate.
As vrea sa am ceva care sa ma mobilizeze pe termen lung, sa imi schimb stilul de viata si sa nu fie doar o "dieta"..imi trebuie un motiv bun, pe care stiu ca doar eu il pot crea sau gasi...caci daca e din exterior, e de "suprafata"... Aici am nevoie de ajutor.

Nu trebuie sa te faci placuta lumii , trebuie sa te faci placuta lui Dumnezeu .

Dar totodata trebuie sa te gandesti si la sanatatea corpului tau . Fa sport, du-te la gym , si tine o cura de slabire , daca nu ai vointa nu faci nimic . Spor la treaba !

poti cobori cu o statie mai devreme

un filmulet care sa te inspire
http://www.youtube.com/watch?v=v4uG2kSdd-4

AM citit cu atentie ce ai scris. In situatia ta, eu as proceda in felul urmator: as incerca sa fac o activitate fizica modesta dar zilnica si mereu aceeasi: alergat, urcat scarile pana la etaj 10 de vreo 2-3 ori si as mai pune un calendar pe perete in care as taia fiecare zi in care am urmat programul sportiv. La inceput va fi una, apoi 2 dupa aceea 10, 50 si tot asa.
Si nu m-as urca deloc pe cantar. Nu te intereseaza cantaritul asta e deprimant. Fa-ti exercitiile zilnice si o sa vezi ca te simti mai bine pe zi ce trece.
Nota bene: la sala une mreg eu e un tip care la inceput era foarte gras si alerga pe banda. Dupa maxim 1km era lesinat. Ieri a alergat 7 km (eu n-as putea) si arata mult mai bine si mai increzator in fortele lui de a se schimba.

Exista o obezitatea biologica pe fond hormonal de care este f. greu daca nu imposibil sa scapi (nu sunt medic si depinde de la caz la caz).

Si este un alt soi de obezitate care se datoreaza regimului de viata (stres, mancare dezordonata, de proasta calitate, la ore nepotrivite, abuz alimentar, lipsa de miscare).

Aici exista mai multe sperante si solutii, dar nu atat de usor de pus in practica.

Cat ai BMI?

Sfatul meu este sa te accepti asa cum esti si sa-i accepti si pe ceilalti asa cum sunt. Apoi, cred ca-ti va fi mult mai usor sa faci orice schimbari vrei tu.

O idee mai degraba decat un sfat: incearca Rugaciunea lui Iisus,sa o practici o ora seara...

Parerea mea este ca aceasta rugaciune regleaza si mecanismele interne ale corpului,si cine stie,poate te-ar echilbra...

Eu te mai sfatuiesc sa spui o rugaciune cu cuvintele tale in care sa-l rogi pe Dumnezeu sa te ajute sa te impaci cu tine si cu cei din jur, sa te echilibreze si sa-ti intareasca vointa pentru a face schimbarile pe care care sunt bune pentru tine. Si tot ceea ce te rogi sa crezi ca deja ai si primit.

Incearca regimul Montignac. Iti ofera f multa libertate de alegere si nu propune flamanzirea.. eu am citit cartea lui Montignac (nu toata, adevarat, ca nu doream regim ci doar sa gatesc sanatos), mi se pare ca nu vorbeste prostii.
Sora mea a slabit f mult punand in aplicare regulile lui Montignac.
http://www.scribd.com/doc/11490302/M...c-Deci-Slabesc

Eu am observat ca slabesc daca am muuuulte multe mese intr-o zi, dar f mici: un morcov mic, o portocala (citricele sunt f bune sa-ti taie pofta de mancare! mie imi tin si de foame), un pic de kefir, niste ciocolata neagra (eu am observat ca ciocolata neagra nu ingrasa, poate gresesc)..
Fereste-te de dulciuri (citeste-l pe montignac, el explica f bine de ce sunt daunatoare), dar nu de grasime (produsele degresate au adaos de zahar!). In sua, tara obezilor, desi se feresc de grasimi, adauga zahar la orice. Fereste-te de mancarea condimentata.. esti tenta sa mananci mai mult decat ai nevoie.

Uneori esti tentata sa mananci deoarece confunzi foamea cu setea.. Bea niste apa sau ceai, vezi daca rezolva problema.
Cumpara-ti un blender si fa lucruri f simple si bune si sanatoase, cum ar fi smoothie (eu fac zilnic copiilor mei): fructe mixate impreuna cu iaurt sau kefir. F bun, poate constitui o masa.
Nu cumpara junk food (biscuiti, gogosi, patiserie etc...), mai bine mananci salate.. Daca te obisnuiesti, salata tine f bine de foame.
Daca nu ai bani/timp de mers la sala, poti face un set de exercitii si acasa, dar trebuie sa te tii de ele. Dar nu-ti garantez ca vei slabi (nu sunt expert, dar nu cred ca poti slabi fara exercitii cardio). Dar sigur te vei simti mai bine!

Si acum partea cea mai importanta: nu trebuie sa-ti bati capul ca esti intr-un fel sau altul!
Iti imaginezi ca esti judecata dupa felul in care arati? Parerea lor nu conteaza!
Conteaza doar parerea celor care pot trece de aparente, care stiu sa intre in legatura in mod real cu omul de langa ei.
Cand am starnit interesul sotului meu (multi ani in urma) nu eram o silfida, aveam vreo 9 kg in plus! Deci poti avea si beneficii :)
Una este sa constati ca nu ai greutatea ideala, cu totul altceva este sa te simti coplesita de asta! Gandurile negative nu te vor ajuta in nici un fel! Dimpotriva, te vei simti din ce in ce mai neajutorata.
Nu poti sa slabesti 10 kg in doua luni, dar precis ceva ceva poti schimba in bine. Ia lucrurile marunte si schimba-le unul cate unul.. De ex. iti propui sa renunti la sucuri, sa bei mai multa apa, sa nu mananci dupa ora 17, sa port in geanta un mar ca sa nu ai tentatia de a cumpara biscuiti.. etc. Daca in fiecare saptamana vei implementa un obicei sanatos, te vei simti mult mai bine.

Revenind la felul in care te percep ceilalti.. Am citit ca ceea ce are cel mai mare impact asupra celorlalti este zambetul. Asa ca.. lasa supararea!

Eu zic sa dai o fuga pina aici in America si sa vezi tu cite grase si grasi sint peste tot si atunci ai sa zici Wooow poi eu sint slabutaaaa.......:21:
Nu serios a scris cineva mai sus manica mai des si mai putin, cind simti ca iti vine foamea ia un mar,morcovi sau alte vegetale ca brocoli conopida. Bea apa mereu chiar daca nu iti e sete si bineiteles miscare in fiecare zi daca nu ai timp ziua fa matanii cite poti seara.
Si nu astepta sa slabesti peste noapte, nu te cintari in fiecare saptamina.
Succes.........:53:

Cauta-ti un iubit!

Draga Eclat, daca memoria nu ma inseala, ai avut postate niste poze cu tine, in albumul privat.Mie mi s-a parut ca esti f draguta... si deloc grasa....
Acuma, depinde de standardele fiecaruia, caci daca jinduiesti dupa un 90-60-90, banuiesc ca e mai greu de realizat.Si apoi, sa zicem ca ai realiza. La ce ti-ar folosi? Tu crezi ca silueta e totul?
Hai sa iti spun doua cuvinte despre mine.Pe vremea cand aveam taliuta de sirena si dimensiuni de fotomodel, nu aveam nici un iubit si chiar simteam ca resping pe cei din jurul meu.. ani intregi am fost singura... nu pot spune ca m-a deranjat f tare lucrul acesta, aveam preocuparile mele, iar un barbat nu era 100% necesar in viata mea.
Precum spunea si Hartford, te-as invita sa dai o fuga si pana in Australia, care este a 2- din lume ca rata a obezitatii.
Nu ma mai suprinde cu nimic, cand zaresc pe strada niste baieti tineri, frumosi de pica, prezentabili, la brat cu niste domnisoare de maxim 18 ani si care cred ca au depasit de mult suta de kilograme!!!!
Deci trag eu concluzia ca, nu in kg pe care le ai, sta fericirea sau nefericirea noastra, ci de modul in care noi ne acceptam sau nu asa cum suntem.
In urma cu cativa ani, m-am ingrasat brusc, de la 60 kg am ajuns la 80kg.Si asta numai in timpul sarbatorilor de iarna.Am inceput o dieta, organizata, sub indrumarea stricta a unor persoane "calificate".
Dupa 6 luni cantaream mai putin cu 16 kg.
La scurt timp am intrat in spital din cauza problemelor grave cu stomacul.
Doctorii au spus raspicat ca acea cura de slabire a cauzat totul.Nici pana in ziua de azi nu mi-am revenit.Mi-am distrus sanatatea complet.
Evdient ca, kilogramele s-au mai pus la loc.... privind retrospectiv, la cata suferinta am tras, stau si ma intreb daca s-a meritat pretul pe care l-am platit si pe care il voi plati probabil pana la sfarsitul vietii mele.
Acum, evident, decizia este a ta.Tu poti alege: sa fi doar vie, sau sa traiesti cu adevarat.

mObezitatea este o boala; dupa cum chiar tu ai observat in primul rand are o latura psihologica- te simti urata, asta iti creeaza frustrare, crezi ca iti trece mancand si iata un cerc vicios. Apoi poate fi problema hormonala (se trateaza) si este sigur problema si genetica. Studenta..deci tanara, ai resurse....deci inteligenta, este o lupta pe masura ta.... In functie de surplusul de kg-lucrurile se pot aranja mai repede sau mai lent. Sfaturi:
1. Consulta un endocrinolog pentru e eventuala problema privind glandele endocrine si, daca exista- trateaz-o.
2. Consulta un psiholog specializat in asa ceva, nici nu iti imaginezi ce util e si ce sfaturi bune iti poate da.
3. Propune-ti teluri realiste- pe termen lung, nu 8 kg /sapt si prostii de astea.
4. Poarta haine numai care iti vin bine, ca sa iti creasca moralul si in loc de mancare recompenseaza-te cu lucruri a caror purtare nu depinde de kg; cred ca revistele glossy sunt o pacoste pentru tine, la fel plimbarea la Mall; daca insa ajungi in strainatate, te invit sa iti cauti haine (acolo nu stiu cum, au haine pentru toate tipurile de femei, care vin bine si sunt frumoase).
5. Discuta cu duhovnicul tau si spune-i de ce e asta un razboi mare pentru tine.
6. Atentie! Vei auzi ca posul ingrasa din multe parti, nu posul ingsasa...ci gogosile! Se poate slabi si in post.
7. Cresterea efortului fizic te va ajuta sa faci fata mai bine psihic privatiunilor alimentare, nu neaparata sport de performanta, dar masuri simple: mers, urcat scari, gimnastica/inot; efortul fizic determina descarcare in creier a unei substante care se numeste serotonina si da senzatie de bine, la fel cum actioneaza si ciocolata.

Este posibil; probabil ca nu vei fi niciodata slab-slaba, dar nici nu e de dorit asa ceva.

Doamne Ajuta!

Subscriu, o sa ramai surprinsa cate "probleme" se rezolva asa; insa cel mai important e sa-ti cresti stima de sine, iar asta se intampla in momentul in care te simti apreciata de cei din jur. Incearca, de asemenea, sa-ti largesti cercul de prieteni si cunostinte, ajuta mult la bunastarea emotionala. Succes.

Va multumesc pentru indrumari, idei, sugestii si incurajari.
Celor care m-au incurajat sa caut un iubit, le spun ca mi se pare o idee rea: practic inseamna sa imi inlocuiesc o dependenta cu o alta. Nu cred ca in solutii de genul acesta. Deci, nu voi "cauta".
cand incerc sa ma compar cu cineva, nu incerc sa ajung la concluzii de genul ca se poate mai rau ca mine. De aceea, nu vreau sa ma compar cu media americanilor sau a australienilor. Prefer francezii....de ce sa nu ma compar cu ei?
Am rasfoit cartea cu regimul lui Montignac...utila, mi-am notat din sfaturile sale...Unele lucruri erau chiar intuitive.
Urc scarile pe jos, intotdeauna cand am ocazia, fac si exercitii usoare de gimnastica...insa nu sunt disciplinata. Cum am mai spus, cunosc in general, regulile unei vieti sanatoase. Nu le pun in aplicare, sau nu le aplic regulat. Fac excese... si cum era mentionat si in cartea lui Montignac, probabil ca am dobandit o imunitate la slabit...
de cantarit nu ma cantaresc prea des...imi este frica de ce as vedea.
Intreba cineva de BMI am...anul trecut era undeva la 22, de atunci nu mai stiu...probabil ca a crescut.
Problema mea vine si din perceptia celor din jur...parintii mei, fratele meu sunt persoane slabe...cand ajung in vacanta acasa, la rude, remarcile de genul:"te-ai cam ingrasat, oare cui ii semeni?" sunt usturatoare.
Oricum e incredibil cat de mult ma ajuta, psihologic vorbind, sustinerea altora. Iar mesajele voastre m-au facut sa ma simt mult mai bine.:6:
Va multumesc.
De maine incep o viata noua. Din nou...
Doamne ajuta!

m
 

Incredibile sfaturi "ortodoxe". O, da, un iubit! :))
Singura solutie pertinenta e cea cu rugaciunea lui Iisus. Subscriu acestei idei pentru ca o recunosc drept idee buna din proprie experienta. O data cu ea incepi sa intelegi care e legatura dintre lacomia pantecelui si egocentrism. Parintele Staniloae: "Lăcomia pântecelui şi mândria reprezintă una şi aceeaşi sete egocentrică a omului, sub aspectul îndoit al fiinţei sale psiho-fizice."- mie mi-a luat ceva sa pricep asta, tu poti sa incepi cu un avantaj.
Orice ai face ca sa iti imbunatatesti imaginea in ochii proprii si in ochii celorlalti o sa-ti alimenteze problema. Trecand la iubiti si la alte lucruri o sa te lovesti de chestii mult mai grave. Nu incerca sa-ti cresti stima de sine, stima de sine e doar o masca pusa ca sa nu reusesti sa vezi sinele. A stima pe cineva si atat te tine la distanta de el.
Citeste Sfintii Parinti si cauta informatiile despre smerenie, sunt un plonjeu neasteptat in discernamant. Si spovedeste-te amanuntit, apoi cere binecuvantare ca sa te apuci de rugaciunea lui Iisus. Fata, crede-ma, am plutit in aceeasi barca cu tine. Pa.

La BMI 22- de fapt problema nu este ca esti grasa, ci ca te percepi asa, deci...la psiholog fuguta, ca cine stie ce idei eronate mai ai despre tine!

Avand in vedere ca normalul e intre 19 si 24, data fiind constitutia mea, e cam mult 22, si se poate si mai bine...deci sunt probabil oarecum sanatoasa (deocamdata), insa estetic nu e ok.

Mi-a placut raspunsul tau, multumesc (in afara de apelativul "fata").

Parerea mea este ca sufletul conteaza nu fizicul.Corpul este doar o bucata mare de carne care dispare ,la moarte.Oricat ar fi el de frumos putrezeste.Dar trebuie sa te gandesti si sa-ti faci analize pentru ca aici e vorba de sanatate,lasa frumusetea sau uratenia,sanatatea conteaza.Du-te la un medic nutritionist si el o sa -ti dea sfaturi foarte bune precum si niste diete.Sanatate.

Sa stii ca meriti certata. Normalul este chiar pana la 25. Adica tu esti o persoana absolut normala, cu greutate chiar foarte proportionala, si zici ca esti grasa, si chiar e inestetic??? BMI este proportional, deci 22 este bun pentru orice constitutie, fie scunda sau inalta. Ai vrea sa fie 19? Dar e la limita de subnutritie!
Nu te mai uita la televizor ca te prosteste si te face sa te simti rau in pielea ta. Poate te apuci de ceva miscare ca sa iti tonifici muschii, dar sa stii ca dupa cum te-ai descris la inceput ma gandeam ca esti obeza bine, si cand colo nici pomeneala.

faptul ca indicele acesta arata ca nu depasesc o anumita limita, nu inseamna absolut nimic.
" Pentru a determina cu exactitate riscul individual, trebuie sa luati in considerare alti factori, ca de exemplu conditia fizica, istoricul familial sau personal, examenul clinic, contextul social, etc" de pe un site de specialitate
daca nu esti obez, nu inseamna ca nu esti gras.
nu imi caut modele la televizor.
Insa cand vezi un om gras, ce gandesti de obicei? ca e un om asa cum spunea cineva mai sus citand ca este cineva egocentrist, preocupat de satisfactia pantecului, care nu munceste...
cand te uiti in istorie, la pozele cu poeti de exemplu, cu oameni de stiinta, cu misionari....cu oameni care chiar au realizat ceva, cati dintre ei erau grasi in tinerete? nu poti sa fi gras si milostiv in acelasi timp si iubitor de aproape decat daca esti bolnav.
Excesul da seama de ce fel de om esti. Si pentru mine, faptul ca dau in excese culinare uneori (sau de mai multe ori) e un indiciu clar ca sunt prea preocupata de satisfactia propriilor pofte...
pe de alta parte, imi aduc aminte de ce spunea parintele Rafail Noica cand pomenea de excesele oamenilor si de caderile lor in pacat...ca sunt intr-o cautare a lui Dumnezeu numai ca sunt pe directia gresita, ca placerile sunt un fel de substitut.

Cum spune cineva mai sus, preocuparea ta ar trebui sa fie sanatatea. Dezechilibrul pe care îl simti poate avea natura fiziologica de fapt.

Solutia e una duhovniceasca: trebie sa iei decizia sa te rastignesti lumii. Daca te vei decide ca viata ta începe dupa ce mori si ca aici trebuie sa rabzi suferintele, îti vei schimba viziuena asupra existentei, îti vei gasi alinarea si taria în cuvântul Domnului si nu în lucruri materiale si astfel vei putea birui atractia spre alimente.

Viata de lupta cu patimile e grea la început dar apoi devine obisnuinta si mai usoara decât a celor ce traiesc în placeri, pentru ca orice placere urmata de durere.

Doamne ajuta!

Eu am facut in anul 2000 niste injectii cu hidrocortizon si am retinut f multa apa. Am reusit sa scap insa de majoritatea kg cand am inceput sa beau o cafea pe zi plus multe ceaiuri detoxifiante. Cafeaua si ceaiurile (amestec de soc, salvie, ienupar, rozmarin si cretisoara) mi-au reglat metabolismul. In plus, cafeaua taie pofta de dulciuri si de exces de mancare, apoi grabeste arderile.

Parintele meu duhovnic zicea ca la Athos toti calugarii beau cafea pentru a sta la privegherile de toata noaptea, asadar, nu vad de ce nu ai incerca...

Sa stii ca te poti ingrasa si din cauza stresului (iti spun din proprie experienta!!!). Eu una nu am fost niciodata slaba (nici macar nu am o asemenea conformatie), insa de fiecare data cand sunt foarte stresata, mi se face foame si si la vreo doua ore dupa ce am mancat. Chiar si in acest moment trec printr-o asemenea perioada (sesiunea asta nenorocita!) si mananc si junk food, si multe dulciuri si mai beau si sucuri acidulate. Toate astea mi se pare mie ca imi dau energie. Insa niciodata nu mi-am facut mari probleme pentru felul in care arat. asa am si fost educata, sa mananc ca sa fiu sanatoasa. Si decat sa fiu o lesinata, sa ma sufle vantul, mai bine mai plinuta si mai in putere:11:.

Sfatul de mai sus este demn de urmat - bea ceai de soc, e un excelent detoxifiant! Sa stii ca o sa imi fac si eu in perioada asta!

Eu vad din modul in care gandesti ca esti deja pe drumul cel bun.
Eu una am slabit aproape 15 kg in 4-5 luni, dar nu ma iau pe mine ca exemplu, cunosc persoane care se vad asa cum te vezi tu, chiar daca gresesc, si nimeni si nimic nu le poate schimba perceptia despre propria persoana. Eu nu te-as incuraja sa te duci la psiholog, imi pare rau s-o spun dac cunosc atat de multe cazuri de oameni consiliati gresit de psiholog sau carora chiar li s-au recomandat tratamente gresite incat nu incurajez pe nimeni sa ia drumul asta. Cred ca mai bine ti-ar prinde sa stai tu de vorba sincer cu tine insati, greutatea corporala este rareori problema in sine, in spatele ei se ascund de fapt problemele adevarate. Ia vezi daca poti sa aflii care sunt, in ce te priveste, si cum le poti rezolva. Eu nu sprijin ideea ca trebuie sa te accepti asa cum esti, pentru ca poti fi in permanenta mai buna, in orice domeniu, si trebuie sa tinzi spre asta.
Nu sunt insa deloc de acord cu modul in care percepi tu oamenii grasi, aici gresesti profund. Eu cunosc femei mult mai grase decat tine dupa care intoarce lumea capul pe strada. Am asistat la o astfel de scena in parcarea unui mall, unde o blonda grasa bine si frumoasa de nu se poate s-a dat jos din masina si a mers spre intrarea mall-ului, toata parcarea era cu ochii lipiti de ea, inclusiv eu! In tinerete, din dorinta de a intelege mai bine cum ajung femeile la prostitutie, am stat de vorba cu multe prostituate, si te rog sa ma crezi ca cel mai mare succes il au cele care sunt peste ceea ce numim noi grasute. Nu este nici pe departe adevarat ca oamenii grasi te duc cu gandul la excese, cred ca ceilalti tind sa vada in oamenii grasi persoane care traiesc viata din plin, cu conditia sa aiba si atitudinea corespunzatoare.
Faptul ca mananci necontrolat iar nu are legatura neaparat cu excesele, muuuuulte femei fac acelasi lucru, deoarece vad in mancare un substitut pentru ceea ce le lipseste poate pe alte planuri, se cheama mancatul psihologic. Iti faci o placere mancand ciocolata sau prajituri sau pur si simplu ceva bun pentru a substitui o alta placere care iti lipseste.
Invata sa te cunosti mai bine, sa-ti intelegi adevaratele probleme si nu sa te pacalesti singura ca esti grasa si asta e problema principala, pentru ca daca nu-ti intelegi adevaratele probleme, chiar daca vei slabi, tu tot grasa te vei vedea, si vei fi in continuare nefericita. Nu-ti propune obiective "marete" in curele de slabire sau in sport daca stii ca nu le poti urma (eu una marturisesc ca nu fac sport si nici nu am de gand, nu pot tine orice cura de slabire, totusi am reusit sa ma restabilesc dar sincer iti spun ca nu eram disperata sa slabesc). Daca iti propui obiective pe care nu le vei atinge, care or fi alea, tot in aceeasi capcana depresiva vei ramane. Pana inveti sa te cunosti mai bine, toate remarcile celorlalti cu privire la greutatea ta ar trebui sa le abordezi cu umor parerea mea. Cand aveam vreo 15 kg in plus, si taica-meu imi spunea ca m-am cam ingrasat, insa avand in vedere ca el e obez era mai degraba o ocazie sa-l pun pe el la slabit. Faptul ca familia ta remarca ingrasarea nu e un semn ca sunt rautaciosi. Probabil ca e modul lor de a arata ca le pasa de viata ta. Tu esti cea care interpreteaza gresit remarcile lor, problema la tine e.

Deci recunoaste ca te uiti la televizor cam mult. Tu chiar nu ai avut in familie sau printre cunoascuti pe cineva mai grasut dar cu o inima mare, cu multa dragoste fata de ceilalti si vesel? Nu toti oamenii grasi sunt preocupati de satisfactia pantecelui, mai titi muncesc...tu chiar de unde le scoti pe astea, in afara ca le vezi la televizor.

Pozele cu poeti????? Tu stii ca multi daca nutoti dintre acei poeti aveau tot felul de boli printre care tuberculoza, erau betivi, duceau o viata de noapte foarte activa, aveau sifilis si altele asemenea?? Cu astia te compari?

Din nou, esti sanatoasa dupa toate masuratorile posibile, ce vrei mai mult? Ca nu arati ca Pasarin, Andra sau mai stiu eu care vedeta fitoasa din Bucuresti? Adica ele or fi milostive, muncitoare din greu, inteligente, ce mai .... Sa nu ceri osanda de la Dumnezeu.

Ia si ascult-o pe Noesisaa si nu mai judeca dupa sabloanele din mass-media! In plus, un om slab nu poate rezista sa munceasca prea mult!

Noesisaa, nu am inteles de unde ai tras concluzia ca ma uit mult la televizor....
Nu imi doresc sa arat ca cineva anume...in privinta asta nu am modele...pur si simplu, cred ca sunt grasa, cred ca nu sunt eu insami, cred ca dau pe dinafara de lacomie si ca e vizibil acest lucru....
da, cunosc oameni grasi si plini de umor, poate si inimosi, dar asta nu ii face mai putin lacomi....Cand eu mananc mai mult, ar trebui sa ma gandesc ca exista oameni care nu au ce pune in farfurie..;cand eu cumpar mai mult decat am nevoie, fac risipa. Nu mi se pare corect, si pe deplin moral.
Nu toti oamenii care au realizat ceva erau tuberculosi, drogati sau cu sifilis. Si apoi, prefer sa ma imbolnavesc de prea multa munca pentru altii decat de prea multa lene.
Cristinamaria, problema nu e (cel putin acum) daca intru sau nu intr-o anumita categorie de femei placuta mai mult sau mai putin de barbati.
Glykis- si la mine e o problema cu stresul. dar tocmai refugiul acesta in alimentele cele mai nesanatoase sau la orice fel de alimente, nu mi se pare normal....cum scapi de asta? dincolo de ceaiuri....

Era sa iti scriu ca iti voi spune dupa ce trec de sesiune, apoi mi-am dat seama ce anume trebuie! E foarte simplu - inlaturarea stresului. Trebuie sa analizam cauzele stresului si sa le inlaturam. Nu putem sa desfiintam sesiunea, dar ne putem organiza timpul intr-un mod echilibrat si, mai ales, putem renunta la aceasta patima a muncii in exces, a invatatului pentru note foarte mari. Eu una ma consum foarte mult pentru un examen, sunt perfectionista, dar nu stiu pana la urma cui prodest... deci sa incercam sa ne facem treaba cat mai bine, dar cu dreapta socoteala si sa nu deznadajduim! Multa rugaciune!
P.S. sa stii ca mie imi plac oamenii mai bine facuti. Sunt mai impozanti si mai puternici fizic si psihic.

In fine, nu vreau sa ma lupt cu tine. Daca tu vrei sa crezi ca esti grasa, atunci esti grasa. Dar sa stii ca atunci cand toata lumea din jur iti spune ceva, si tu continui sa crezi altceva, nu stiu daca e bine.

Ai impresia ca nu ai un model, dar in subconstient ti-ai format un model ideal despre tine, cu care ai impresia ca nu corespunzi...Si acel model ti l-ai format fie uitandu-te la televizor, fie citind reviste pentru femei, fie din educatia de acasa. Dar depinde de tine sa te analizezi si sa vezi de unde vine dispretul si scarba fata de oamenii mai plinuti, si de ce te incluzi si pe tine intre ei. Kilogramele cu siguranta nu sunt motivul, atunci e altceva.

Eu nu asta am afirmat, si daca e sa faci ceva ca sa slabesti, fa-o pentru tine, nu pentru altii, oricine ar fi ei. Am dat acele exemple nu pentru a sprijini ideea ca barbatilor le plac femeile mai grase, ci pentru a arata ca de cele mai multe ori perceptiile sunt gresite. In continuare cred ca gresesti in modul cum ii privesti tu pe cei grasi, in a caror categorie te autoincluzi, si ca nu grasimea este problema ta si nici lacomia sau risipa.
Cand l-ai vazut ultima data pe Sorin Dumitrescu? cred ca el a realizat ceva in viata si nu se identifica cu imaginea pe care o ai tu despre oamenii grasi. Dar Luciano Pavarotti? Dar Montserat Cabale? Dar Oprah? Sunt persoane care au realizat ceva in viata, fara sa se incadreze in descrierea facuta de tine.

...sau Cristi Tabara. :)

Noesisaa, iarta-ma, te rog, nu vreau sa te certi cu mine. E adevarat tot ce spui tu cu exceptia faptului ca nu ii dispretuiesc sau ca imi este scarba de cei grasi. Daca dispretuiesc pe cineva, acel cineva sunt doar eu. In ceilalti, eu vad lacomia mea si eu o greseala de asociere, cel mai probabil.
Intr-adevar toata lumea, in realitate, imi spune ceva...altceva decat voi care nu m-ati vazut.
Cristinamaria, am spus ca sunt si oameni grasi pentru ca sunt bolnavi sau prin natura meseriei. si oricum, exemplele tale nu sunt oamenii cei mai tineri.

aseara, m-am cantarit dupa foarte mult timp, si am calculat din nou indicele... e peste 23. sa o tin tot asa!

Uite parerea mea cu privire la problema ta:


- este o problema reala, nu o nenorocire, dar o problema pe care trebuie sa o rezolvi, daca vrei sa iti fie bine.


In 90 % din cazuri, baieti crestini pe care ii stiu, daca sunt pusi sa aleaga intre o grasuta si o subtirica, o vor alege pe subtirica. Eu am ramas surprins cat de selectivi sunt chiar baietii crestini, mult mai mult decat cei departe de credinta.

De fapt nu ne pasa de celalalt deloc. Altfel , nu vad cum un crestin ar putea indrazni sa rada de lucruri atat de lumesti .
Era intr-un film : atat de multe lacrimi le-am provocat altora incat daca s-ar strange toate la un loc, ar ploua timp de cateva secunde.
:2:


O limba murdara ne poate baga in iad.

Pai poate prefera pe cele cu constitutie mai ascetica, inseamnand ca sunt mai infranate ... le au mai bine cu postul, ceea ce inseamna calitati spirituale :P