Lingurita de la impartasire
 

Intr-un articol recent din Evenimentul zilei, preotul Lucian Grigore de la Biserica Domneasca Sfantul Gheorghe din Pitesti, ajunge sa afirme:

"A fost o vreme cand nici mie nu mi-a pasat cum si daca arata Sfintele in vreun fel, pentru ca stiam ca nimeni si nimic nu ne poate desparti de dragostea lui Hristos – aceasta pana in prima zi de Sfintele Pasti indata dupa hirotonie, cand, dupa ce am impartasit peste o mie de oameni cu aceeasi lingurita, Sfintele care au ramas in Potir au trebuit sa le consum eu insumi (aceasta se numeste in limbajul nostru liturgic – potrivire). Ei bine, atunci am simtit ca in Sfantul Potir nimic din ceea ce se adunase acolo (si observati cum spun ca „se adunase” si nu anume ca „ramasese”), nu mai avea firea Sfintelor Taine. Gustul lunecos si balos imi dadea semnul ca in Sfantul Potir se adunase o pelicula groasa de ruj si un soi de secretii care faceau consumarea Potirului absolut de nesuportat. Mi-am invins aceasta mahnire cu chipul celor primite si rostuite in suflet de indrumarea parinteasca a invataturilor Bisericii, dar de atunci mi-am pus serios problemele urmatoare:

- Se cuvine, sau nu se cuvine, a ne ingriji de Sfantul Potir ?! Este, sau nu este indiferent ce anume ajunge in Sfanta Impartasanie si mai apoi, ce ajunge cu Sfanta Impartasanie cu tot pe buzele credinciosului ?!

Eu consider ca este o nesocotinta sa bagam in Sfantul Potir orisice murdarie! Nu se cuvine a lasa Cele Sfinte in batjocura; de aceea cei care pun problema impartasirii cu o singura lingurita – care sa treaca prin secretiile salivare si mucozitatile tuturor - ca apoi sa o introduca iarasi in Sfantul Potir peste Sfintele, socotesc ca gresesc de moarte".

Mare ratacire.

Articolul l-am gasit pe comunitate:
http://www.crestinortodox.ro/comunitate/blog.php?user=Dan&blogentry_id=2307

Din ce spune acest parinte, incerc sa intuiesc un raspuns, la intrebarea de ce foarte multi preoti au ficatul marit sau au probleme cu ficatul? Un posibil raspuns ar fi: pentru ca trebuie sa "potriveasca" Sfintele.

Doamne apara-ne si ne pazeste!!!

Legat de subiect, recomand urmatorul articol de pe acest site: http://www.crestinortodox.ro/editori...nta-96085.html

Această problemă se poate rezolva în două feluri:
-fie nu se mai foloseşte linguriţa, ca la catolici
-fie se foloseşte linguriţa, dar se răstoarnă în gura celui care primeşte Sf Împărtăşanie, astfel neatingându-se buzele, cerul gurii ori limba. În cazul în care manevra nu reuşeşte şi acestea sunt atinse, totuşi, există acel ştergar alb consacrat pentru a şterge linguriţa şi care, de regulă, serveşte pentru curăţarea Sfintelor Vase la sfârşitul cuminecărilor.

Cred ca preotul respectiv se scarbeste de fapt de Hristos. Poate nu ii place impartasania. Am mai vazut cazuri. Mai bine ar urma sfatul Mantuitorului si ar fi mai atent ce iese din gura lui mai degraba decat ce intra. Ce a intrat s-a dus in stomac. Ce iese acum e numai foc si pucioasa si sminteala.

Cum oare sa te indoiesti de puterea lui Hristos??? Cum sa te feresti de Hristos? Oare Hristos este mai mic sau neputincios in fata unui microb? El DOCTORUL TUTUROR, Care din mort face viu, din uscat face verde, care da VIATA la toata lumea, Se impiedica de un microb?
Cine crede ca se impartaseste cu microbi, ala NU ARE CREDINTA IN HRISTOS, IN PREZENTA REALA A LUI HRISTOS din lingurita!
Daca credeti ca in Sf.Taina a Euharistie este nevoie de igiena, aflati ca primii crestini se impartaseau din ACELASI Potir! Ca si noi, si nu aveau aceasta pretentie ca noi in ziua de azi!
CREDEAU IN HRISTOS; CREDEAU IN PREZENTA REALA A LUI HRISTOS!!!
Nu se gandeau ca s-a impartasit inaintea unuia un negru sau un lepros! Acum daca se impartaseste inaintea noastra un tigan, ne scarbim de a primi pe Hristos!
Cum dar sa lucreze Hristos in noi daca ne indoim de lucrarea Sa??? ne temem de microbi? ne imbolnavim numai gandindu-ne! il vrem pe Hristos? vom avea numai Bucurie!
Lingurite de unica folosinta? nimic mai gresit! Avem un singur Dumnezeu, avem o singura Biserica, avem o Sfanta Taina a Euharistiei, avem un SINGUR POTIR, avem o singura lingurita! Ceea ce inseamna ca noi toti SUNTEM UNA IN HRISTOS! Asta este infierea de care vorbeste Biserica in sfintele Evanghelii!
Ne facem fiii aceluiasi Tata prin primirea Sf.Jertfe dintr-un singur Potir, cu o singura lingurita!
Cum un sot nu se scarbeste sa manance cu lingura sotiei daca aceasta a mancat inainte, cum nu se scarbeste sa manance din prisosul lasat de copii in farfurii pt ca ei toti sunt UNA, acelasi lucru este IN Hristos!
De ce la sticla cu vin nu se scarbesc prietenii sa bea unul dupa altul netiind cont de microbi sau imbolnavire???
Numai la Sf.Jertfa e nevoie de igiena???
CREDINTA NOASTRA IN PREZENTA REALA A LUI HRISTOS SI CREDINTA IN IMPARTASIREA CU/DE EL ASTA NE VA UNI CU HRISTOS! ASTA NE VA DA VIATA SI IERTARE DE PACATE!
Nu grija de igiena! Preotul are grija sa curete cu Sfintenie sfintele Vase! Nu le lasa sa se usuce Sf.Jertfa pe marginea Sf.Potir!
Cine nu are grija de sf,Vase sa fie caterisit! este un canon al Bisericii! De aceea un epsicop cand face o vizita unei parohii primul lucru pe care il face se uita la POTIR!!! Apoi semneaza in Evanghelie! Si de gaseste Sf.Vase neingrijite este CATERISIT DIRECT! Fara SCUZE!!!

Doamne da-ne mai multa CREDINTA!

Ma intreb ce or sa zica tovarasii de lupta anticip ai par. Lucian Grigore despre inovatia asta. :65:

:2:Cu un gust amar am citit articolul, Costel.
Citindu-l, mi-am amintit ca anul trecut am stat internata in spital (in acelasi salon) cu o doamna purtatoare de virus hepatic C. Era foarte pornita pe viata, pe tot si toate..printre multe alte discutii am aflat ca ea, se impartaseste dar nu inghite!! Ci merge dupa biserica si scuipa.:2:

Am intrebat-o, de ce faci asta?? Stiti ce mi-a raspuns?!?..
Pai cred ca de pe la "popi" am luat hepatita asta si ca sa nu-i dau si altuia ii propusesem "popii" sa foloseasca lingura de unica folosinta, ca mi-i scarba (Doamne iarta-ma si pe mine si pe femeia aceea) cand ma gandesc ca toti manaca cu ea. Si pentru ca popa e un vecin de al meu si nu pot sa nu ma impartasesc...dar nici lingurita nu vrea sa ma lase sa folosesc, atunci iau si scuip!

Cine stie citi or mai fi in aceasta situatie.. Nu am vrut sa povestesc, dar, m-am gandit..poate o fi de folos cuiva. Poate, mai sunt si altii care procedeaza astfel si citind vor constientiza pacatul lor.

Cutremurator. Ar trebui anuntat preotul in cazul acesta. Sunt cutremuratoare canoanele in cazul acesta.

Am incercat George, sa vorbesc cu ea cat am stat in spital....dar nu s-a gasit intelegere. Am sfatuit-o sa se spovedeasca la un Ierarh si sa faca canonul randuit.

Dar nu stiu ce a mai facut.
Din pacate nici numele ei nu mi-l mai amintesc.
Nici nu stiu daca mai traieste. Era intr-o stare de ciroza avansata.:63::2:

:13: Parca si vad pe unul stand cu gura in sus si preotul turnand impartasanie!
Iarta-ma, dar tu citesti ceeace scrii??? Suna....:40:

Uneori, pacatul si ispita, deoarece au acelasi stapan, se pot identifica prin diverse iluzii - olfactive, vizuale sau auditive.

Articolul cu pricina imi aminteste de perioada cand incercam sa renunt la tigari si nu reuseam.
Constientizam starea pacatoasa in care ma aflam prin mirosuri din ce in ce mai greu de suportat pe care le simteam permanent, dar nefacandu-mi probleme din punct de vedere al igienei proprii, eram ferm convinsa ca se datoreaza neaerisirii biroului. Pana intr-o zi cand, in disperare de cauza, cautand prin tot biroul, am constatat ca mirosul ingrozitor venea din locul pe care stam eu de obicei. Abia atunci am realizat ca este vorba de starea de pacat in care ma aflam, pe care o constientizam dar din care nu reuseam sa ma desprind.

Dupa o perioada de aproximativ 20 de ani, tigarile devenisera pentru mine refugiu si idol totodata. Nimic, nici una dintre retete nu a functionat in cazul meu. Credeam ca niciodata nu voi putea renunta la tutun. Doar un singur lucru am putut face insa:a-mi exprima dorinta de schimbare si rugaciunea de neputinta adusa Domnului. Promisiunea facuta Lui ca dupa impartasanie voi renunta la vechile metehne. Aveam sa constat mai apoi ca traiesc continuu o minune.

In aprilie se implineste un an de cand nu mai fumez, dar pot spune cu sufletul impacat ca de atunci nu mai simt acea nevoie imperioasa de dinainte, nu mai am nevoie nici de acel refugiu si momente de relaxare - desi nu de greutati am dus lipsa, nici mirosul de tutun din jur nu ma deranjeaza. Dar, ceea ce pentru mine este foarte important, n-a fost nici macar o data sa pot spune ca tusesc din cauza renuntarii la tutun.

Acea prima impartasanie dupa o perioada de mai multi ani de absenta, a fost si va ramane pentru mine o bucurie a sufletului, o raza de lumina nesperata si un ajutor concret pe care l-am primit de la Dumnezeu, dovada vie a dragostei cu care ne vegheaza pe toti.

(Ps:inainte am mai avut cateva tentative de renuntare, insa am fost nevoita sa renunt destul de repede din pricina tusei destul de agresive. )

Doamne, ajuta!

extraordinar !
 

Aceasta poveste este extrem de cutremuratoare si arata ca preotul neavind cunostinte teoretice despre Imparatul a carui sluga este nici nu are cum sa traiasca existenta reala a Acestuia. Sfintul Ioan hrisostom spune despre sfintele taine ca se numasc : ,,doctoria vietii si a nemuririi".
Preotii au ficatul mare si nu se inteleg cu preotesele si au fete care ajung ca Elena Gheorghe de bine si de procopsite cu duhul lumii si nu al lui D.zeu, care au baietii ce se ocupa cu afaceri gen cluburi, discoteci, distilerii de alcool,restaurante sau sunt ajunsi diaconi si preoti direct pe la episcopii si mitropolii de nu le mai ajungi cu ,,prajina la nas", care traiesc in vile ,,modeste" si au ca masini pt. a putea starbate asfaltul capitalelor de judet sau a altor orase numai ,,tractoare" de teren sau limuzine , care se asociaza in clici tolerate de episcopi si de mitropoliti ocupindu-se cu vinzarea locurilor la intrarea in seminarii si in facultatile de teologie, care se lupta ,,pe la spate" in cadrul bisericii cu colegii sai (unde sunt 2-3 preoti incadrati)sa poata sa le ajunga sef si care spera ca la un moment dat sa iasa la pensie in mod magistral plingindu-l un cartier intreg pt. retragerea sa ... atunci intelegem , care vrem deisgur, de ce asa cum cum spun si parintii capadocieni in tilcuirile despre preotie ,, de ce le stinge D.zeu neamul intero singura generatie" !
Iubesc preotii si preotia si consider o extrem de mare cinste sa poti sluji lui Hristos, ii consider o mare autoritate moral-religioasa si ma incred in ei pina la a ma preda neconditionat in grija lor ... la fel iubesc medicii si nobila profesie a vindecarii omului in nevointa , profesorii si invatatorii care ne deschid ochii spre lumea materiala si spre primele prototipuri morale dar cu toate acestea sunt necrutator cu cei care sunt ,,parasutati'' in aceste doua situatii si nu renunta de buna voie, care pateaza si compromit demnitatea, cinstea sau ca sa zic asa onoarea acestor doua ,,nevointe" , care se comporta in mod comunist precum ,,baietii descurcareti " si priceputi la toate in stare sa supravietuiasca mirsav in orice , dar orice situatie, care sunt corupti si corup pina in maduva oaselor si care in ultima instanta se indulcesc si se pupa pe buze cu ispititorul in mod fintiial neavind nici o legatura citusi de mica cu Hristos.
Extraordinar de semnificativ si de frumos spunea si parintele Paisie aghioritul despre preotie in ,,Epistole" : ,, preotul care este bagat de mic, de la seminar, in scoala de parintii lui , care ajunge preot si vrea numai o parohie mare , la oras, care voieste sa cistige foarte bine , sa ajunga sa-si faca si el o vila si sa-si ia o masina procopsita, sa aibe unu sau maxim doi copii pe care sa-i dea pe la scoli prin strainatate si care viseaza la un moment dat sa iasa si el la pensie ,,dupa o viata de munca" " atunci mai bine si-ar pune patrafirul in cui si s-ar duce fugind de osinda cea mare .

In concluzie asa se intimpla cu preotii dar si cu mirenii care nu voisc cu adevarat sa-si ia crucea si sa-I urmeze lui Hristos facind jertfa din viata lor ci ramin aceiasi smecheri descurcareti . Cit de mare diferenta intre acestia si preotii de har . Si cita lume moderna si avangardista reusesc sa sminteasca cu invatatura lor !!!!!!
De asemenea , este un intreg comportament si o serie de rigori pe care trebuie sa le urmezi dupa ce te-ai unit cu Hristos(le afli linistit frecventind minastirile !) , adica dupa ce esti purtator de Hristos datorat tocmai importantei deosebite a prezentei Lui in noi (Imparatul Veacurilor) incit este o stare diferita de cea in care iei un medicament extrem de scump si de vital pt. tine . Dar cei care sunt nevoitori cu adevarat cauta sa invete si sa afle aceste obligatii practicindu-le apoi . Ceilalti, ca de obicei, se acopera de scuze si explicatii cerebrale, sunt cei care il aseamana pe Imparatul cerului si al pamintului cu presedintele Americii ... probabil si care-si gasesc ce cauta!

Faca fiecare cum o crede de cuvinta ... ca asa spune liberul arbitru, care desi exista este totusi mult mai mic decit Hristos !

dar daca vin cu lingurita mea ce are?

Asta nu e o soluţie, decât dacă linguriţa este sfinţită mai întâi. Sfintele Daruri nu pot fi atinse de mâini profane sau de obiecte profane.
În principiu, dacă preotul este de acord, poate sfinţi linguriţa ca pe oricare Sfânt Vas, ceea ce presupune să nu mai folosiţi linguriţa respectivă pentru altceva şi să veniţi de fiecare dată cu aceeaşi linguriţă. Mă îndoiesc că va fi de acord.

Pai totusi de ce se mai impartasea?
Ca sa o vada lumea?
N-ai fost curios sa o intrebi?
Pentru ca strict material vorbind pana la urma nu se folosea cu nimic din impartasanie, scuipand-o jos.
De "cred Doamne si marturisesc..." nu mai zic ca e clar ca n-a luat niciodata aminte la cuvintele astea sau daca i-au ajuns vreodata la creer le-a tradus asa cum le traduc si protestantii.

Ca altfel pentru ce sa incerci sa o lamuresti ca are nevoie de canon, cand de fapt pentru ea n-a lepadat decat cativa stropi de vin si cateva firmituri de paine?


Un caz la fel de cutremurator dar oarecum opus este si cu bietii nostri ortodocsi care ajung la sectari si le beau mustul si le maninca biscuitele si daca ii intreaba cineva ce facura zic ca s-au impartasit (reflex de cand mai dadeau pe la biserica).

Cand de fapt n-au facut practic decat sa manince biscuite si sa bea un paharel de must - iar asta este scris chiar in invatatura lor.

Alin B, sa stii ca sunt crestini ortodocsi (cu vorba) care cred ca Sf. Euharistie este un SIMBOL.
Atat.
(Am mai auzit aiureli cum ca este un fel de sugestie - in sens de autosugestie.., ca minunea transformarii este o "minune interioara", sau ca este un fel de trup astral, nu material etc... toate nebuniile posibile.. spun ca la crestini le-am auzit, ca pe altii nu stau sa-i ascult)

Daca pui sa ridice mana cei ce cred ca Sf. Euharistie este cu adevarat Trupul si Sangele lui Hristos.. vei avea mari surprize! (de asemenea, chir aici pe forum, daca citesti cu atentie ce spun crestini practicanti despre Sf. Euharistie.. te ia plansul).
:(

Multe-ar mai fi de spus, dar e usor sa vorbim din exterior. Teroria ar fi simpla, dar cand ajungi la practica si daca mai esti si un piculet mai sensibil cu "papilele gustative" sunt convins ca nu-i deloc usor sa treci peste aceasta imagine care ti s-a fixat cumva pe creier. Eu as fi tentat sa merg cu gandul in alta parte, dar ma tem ca voi fi blamat de unii preoti. Cu toate astea, o sa risc si o sa-mi spun totusi parerea, mentionand totusi ca este una subiectiva si total lipsita de probe.
Mergand pe principiul "Nimic nu-i intamplator" indraznesc sa cred ca, intr-un asemenea caz, parintele dezleaga pentru Sfanta Impartasanie si dintre acele persoane care au multe pe constiinta, dar sunt cu bani multi si cu obraz subtire, avand contributii semnificative din bani castigati in mod deloc ortodox... Si-atunci Dumnezeu ii arata preotului exact ceea ce trebuie sa vada: scarba fata de propriile lui fapte, dar intr-o alta nuanta. Mai spuneam ceva asemanator si pe-aici .
Cat despre cea care a "scuipat" sfanta impartasanie, in viata mea n-am intalnit un asemenea grad de ignoranta. Mi se pare cu totul absurd si ridicol. Mai degraba inteleg un ateu in ignoranta lui decat un credincios crestin capabil de o asa fapta. Cand de fapt Sfanta Impartasanie este luata pentru curatire nu doar a sufletului, ci si a trupului. Oricum mi se pare aiurea, pentru ca ea era cea care deja avea Hepatita C. Deci, ceilalti ar fi trebuit sa-si faca probleme, nu ea. Ideea este ca Hepatita C, NU se transmite astfel decat daca ai rana deschisa la gura, dar si-atunci sunt rare cazurile. Aciditatea gastrica oricum distruge virusul.
Si, apropo de Sf. Impartasanie, o mica problema am intampinat-o si eu uneori. S-a intamplat sa primesc Sf. Impartasanie intr-o zi in care se manca peste sau carne, adica de fapt dupa terminarea postului. Cu carnea, n-ar fi fost o problema, fiindca evitam sa introduc si osul in gura, dar la peste, oricat as fi fost de atent, uneori era imposibil sa nu mai ramana cate unul ratacit, care evident, trebuia scos. Inteleg ca in astfel de cazuri, acele oase trebuiesc arse, sau puse la radacina unei flori sau in gradina intr-un loc sigur si curat. Aceasta grija se termina odata cu sfarsitul zilei, sau se procedeaza la fel timp de trei zile de la primirea impartasaniei? Marturisesc ca eu in prima zi am cautat sa am grija, sa nu pup pe nimeni, sa nu ma spal pe dinti, sa nu stranut, etc Voi cum stiti?

Stind la usa unui cabinet medical in asteptarea unei examinari si vaccinari am citi o brosurica editata de un ,,Sanepid" judetean in care scria :
Hepatita cu virus C este mult mai agresiva decit hepatitele cu virus A si B. Virusul se transmite pe toate cele 3 cai ,parenterala, digestiva si mucoasa, adica prin manopere de mica si mare chirurgie care presupune taierea si inteparea oriunde a organismului (inclusiv stomatologica), consumarea de alimente , vesela si material moale pt. toaleta contaminate(mincare gustata, muscata sau stropita cu picaturi Pfluge de secretie orofaringiana, pahare, sticle sau vesela folosita, servetele sau prosoape de pinza folosite in comun) . Aciditatea (mediul acid sau bazic) gastrica sau vaginala existenta in mod fiziologic in zonele omonime nu influenteaza defavorabil semnificativ capacitatea de inoculare a virusului hepatitic C in substrat dar poate fi influentata de imunitatea specifica locala a mucoasei cit si de sistemele nespecifice ale imunitatii locale. Contactele sexuale fiziologice sau variante cu oricare din pacient infectat predispune la transmitere direct prin contact intre mucoase dar si prin intermediul singelui direct deoarece in timpul actelor sexuale voluptoase se pot produce in mod firesc eroziuni si fisuri de mucoase care sa permita insamintarea .
De asemenea , rezistenta in mediul extern (pe obiectele si natura inconjuratoare) a virusului hepatitic C este ridicata(multe zile in sir) , rezistenta la dezinfectantii curenti este oarecum asemanatoare cu a virusului B si se inactiveaza prin sterilizarea curenta a instrumentarului si a materialului moale (cearsafuri, prosoape, fete de perna, pijamale, fete pt. masa , etc).
Hepatita C o data facuta are o sansa aproape tripla (60-80%) fata de cea B sa se cronicizeze si sa evolueze spre ciroza in urmatorii 5 ani de la puseul acut(deci atentie, cind se face puseul acut) .

In aceste conditii se poate pune totusi intrebarea de ce in familiile in care un partener este cu hep. C celalalt nu face hepatita sau o face f. tirziu desi au viata fireasca si intima ?
Totul depinde de marimea dozelor infectante, de calea pe care actioneaza acestea (sansa de transmitere este diferita procentual de calea de inoculare)de sensibilitatea si vulneranta data de defecte de aparare naturala in fata agresiunii virusului C si de faptul de a se sta sau nu sub o agresiune permanenta (asemeni sotilor sau personalului medical in special cel din spitalele de boli infectioase) a virusului . Foarte important este ca sotii sau copii in cadrul familiei sa se supuna unor reguli de igiena generala si individuala sporita pt. protejarea celorlalti membrii . Toate aceste lucruri la un loc se numesc Dumnezeu , deoarece El hotareste daca va exista vreun moment sau care este acesta si pt. care motiv rezistenta organismului va permite insamintarea virusului C si daca s-a insamintat sa si desvolti boala.

In cocluzie sa nu uitam ca virusul hepatitic C este cel mai agresiv virus, are cele mai multe cai de transmitere, iar in momentul in care te-ai infectat exista o sansa f. mare sa evoluezi destul de repede(5-7ani) spre ciroza hepatica . Nu mai discutam ca de la ciroza hepatica se poate evolua in mai multe feluri spre exitus si in mai multi ani . Si tot in concluzie : totul este de la si depinde numai de D.zeu !!!

Nu am auzit eu insumi si nici nu am auzit pe la alti medici sau preoti , nici nu am citit in vreo carte de specialitate ca de la sf. si dumnezeiasca impartasanie sa se fi imbolnavit vreo data cineva de ceva . Nici nu are cum deoarece aceasta este ,,doctoria vietii si a nemuririi" iar daca este sa se puna problema de vreo boala putem spune ca se imbolnavesc cei care nu o consuma pe aceasta doctorie . Ca atare sa nu ne lasam ispititi cu asa fina inselatorie legata de sf. taine sau de sf. potir sau lingurita ! pt. ca rezultatul va fi ruperea de Hristos care insemneaza MOARTEA fizica si duhovniceasca !!

procedura ideala in administrarea Sf. Euharistii credinciosilor
 

Asa se procedeaza la manastirea Sf. Ioan Botezatorul, din Essex, Anglia. Fiecare trebuie sa deschida gura mare, pt. a le fi turnata Sf. Impartasanie, cu aceeasi linguritza. Au (sau aveau) si afise, printate pe cate o pagina format A4, cu 'demonstratzie' foto. Personal, cred ca astfel de practica/procedura este (sau ar fi) si cea mai corecta, ideala.

Anglia..

Dar ma mir ca nu se folosesc lingurite de unica intrebuintare pana la urma, care este ideea, de a pastra formal ortodoxia actului?

Pentru ca in ceea ce priveste credinta, cam pana aici a fost..

concluzii pripite si gresite, AlinB
 

Te cam grabesti sa sari la concluzii, prietene. Nu-i nimic gresit referitor la procedura descrisa mai sus.

"Pentru ca in ceea ce priveste credinta, cam pana aici a fost.." Te contrazic. Nu mai emite concluzii pripite si pareri in necunostintza de cauza.

Eu cred ca este gresit, si daca vrei dovada - chiar articolul cu parintele LG care a trecut la lingurite unice. Cei ce toarna sfanta impartasanie au dat apa la moara - sustin ideea de neigienic. Cineva mai spunea: turnata direct poate sa provoace innec/tuse mai ales la persoane batrani sau copii. Mai este si starea de necredinta... adica tu nu crezi ca in lingurita este Iisus Hristos si nu crezi ca el este Dumnezeu si la El "toate sunt cu putinta" - te poate feri si de boala pentru un graunte de credinta. Mai este si faptul ca se face pasul spre introducerea ratiunilor umane in Sfintele Taine.
Mai cititi si de sfinti care au mancat voma unuia ce se impartasise.

Administrarea Sf. Taine a Euharistiei
 

Savarsitorii Sf. Taine a Euharistiei sunt episcopii si presbiterii. Cei indreptatiti sa primeasca Sf. Taina, ca impartasanie, sunt numai credinciosii crestini botezati in mod valid, care au primit dezlegare de pacate prin Sf. Taina a Marturisirii.
In Biserica veche s-a admis exceptia ca si unii catehumeni aflati in primejdie de moarte sau in stare de boala grava sa poata primi Sf. Impartasanie. Nu este ingaduit ca aceasta Sf. Taina sa se dea trupurilor celor morti.

Potrivit canonului 13 al sin. I ec, Sf. Euharistie se impartaseste si celor excomunicati sau aflati sub alte pedepse bisericesti care-i opresc de la impartasanie, insa numai in cazurile ca acestia se gasesc aproape de obstescul sfarsit.

Sf. canoane mai prevad ca si anumiti eretici, reintorcandu-se la Biserica, puteau fi reprimiti si deci puteau redeveni membri deplini ai ei, numai dupa ce primeau Sf. Impartasanie (can. 95, VI ec).

Cei ce sunt datori a se impartasi mai des sunt slujitorii Sf. Taine, adica in primul rand preotul si diaconul, precum si toti ceilalti membri ai clerului care nu fac parte din preotia de instituire divina. Acestia au datoria de a se impartasi la fiecare Sf. Liturghie, potrivit canonului 8 apostolic care dispune astfel: "Daca vreun episcop, sau presbiter, sau diacon sau oarecare din catalogul ierarhicesc, savarsindu-se Sf. Jertfa, nu se va impartasi, sa spuna pricina si, de va fi binecuvantata, sa aiba iertare, iar daca nu o va spune, sa se afuriseasca ca unul care s-a facut vinovat de demoralizarea credinciosilor si a produs banuiala asupra celui ce a savarsit-o ca si cand nu ar fi savarsit-o dupa randuiala".

Se intelege ca avind aceasta indatorire, slujitorii Bisericii trebuie sa indeplineasca si celelalte conditii canonice, spre a se putea impartasi, existind, precum arata textul canonului citat, si posibilitatea de a sluji fara sa se impartaseasca, daca pentru aceasta se poate invoca un motiv justificat.

In privinta celorlalti crestini, canonul 9 apostolic prevede ca au indatorirea de a se impartasi ori de cate ori asista la Liturghie. Se intelege insa ca numai in cazul cand indeplinesc conditiile morale si religioase spre a putea primi cu vrednicie aceasta Sf. Taina, pentru ca, potrivit cuvintelor Sf. Apostol Pavel, cel ce se impartaseste cu nevrednicie, acela "isi mananca si isi bea osanda, nesocotind trupul Domnului" (I Cor. II, 29).

Este clar in privinta slujitorilor si a credinciosilor care vor sa se impartaseasca mai des sau mai rar, ca ei nu pot dobandi starea de har pe care o comunica Sf. Impartasanie, decat daca o primesc cu vrednicie, pentru ca altfel ei agonisesc osanda. De aceea, randuielile bisericesti stabilesc regula ca toti cei ce vor sa primeasca cu vrednicie Sf. Impartasanie, trebuie sa se pregateasca in acest scop si anume:
- slujitorii bisericesti, care savarsesc Sf. Jertfa sa ajuneze si astfel sa se invredniceasca de a se fi impartasit (can. 29, Sin.VI Ecumenic, 41 Cartagina) iar, credinciosii, si ei, sa-si marturiseasca pacatele si sa dobandeasca dezlegare de la duhovnic si apoi sa ajuneze inainte de a se impartasi (can. 16 Sf.Timotei al Alexandriei).

Exceptie de la aceste rinduieli se admit numai in caz de neputinta sau de forta majora. Astfel, celor bolnavi si in primejdie de moarte este ingaduit sa li se dea Sf. Impartasanie "chiar si dupa ce au mancat".

In privinta randuielii care obliga pe credinciosii laici ca inainte de Sf. Impartasanie sa se pregateasca prin Sf. Taina a Pocaintei si sa obtina prin ea dezlegare de pacate, este de observat ca aceasta randuiala s-a introdus in legatura cu disciplina ceruta de penitenta. Acestei discipline erau supusi cei ce savarseau pacate care le atragea, fie oprirea de la Sf. Impartasanie, pentru motivul ca prin ele deveneau nevrednici de a obtine harul acestei Sf. Taine, fie indepartarea din randurile credinciosilor, adica scoaterea din Biserica, care implicit insemna si oprirea de la Sf. Impartasanie.

Oprirea de la Sf. Impartasanie pentru un timp se numea excomunicare. Cel aflat in aceasta stare nu era admis la Sf. Impartasanie decat dupa ce obtinea de la duhovnic dezlegarea de pacat. Astfel de opriri se dadeau fie pe termen scurt, de o saptamana, de doua, sau de mai multe, fie pe termen nelimitat, pana la indreptare (can. 28 Sf. Nichifor Mart.).

In cazul celor care erau exclusi din Biserica, adica supusi excomunicarii in sensul lipsirii de calitatea de membru al Bisericii, existau alte reguli mai severe, care ii obligau pe cei aflati in aceasta situatie, sa treaca prin mai multe trepte ale penitentei si abia apoi sa dobandeasca dezlegarea de pacate si sa se invredniceasca de Sf. Impartasanie.

Pentru motive de iconomie, asa precum s-a ingaduit ca in mod exceptional Sf. Impartasanie sa se dea si catehumenilor, adica unor nebotezati, care marturiseau credinta crestina, precum si unora dintre ereticii care se reintorceau la Biserica si, in conformitate cu indatorirea de a nu inchide nimanui usa mantuirii, Sf. Impartasanie s-ar putea da si crestinilor de alte confesiuni in cazuri de necesitate, adica in cazuri extraordinare, cand respectivii s-ar gasi in primejdie de moarte si n-ar exista posibilitatea ca ei sa primeasca ingrijirea religioasa de la slujitorii confesiunii lor si, se intelege, ca numai daca cei in cauza isi exprima dorinta de a fi impartasiti de catre slujitorul altei confesiuni.

In privinta modului in care se administreaza Sf. Taina a impartasaniei, pe langa randuielile amintite in legatura cu savarsitorii acestei Sf. Taine si cu primitorii ei, mai exista o seama de reguli canonice, potrivit carora clericii trebuie sa se impartaseasca in altar (can. 19 Laodiceea), apoi ca diaconii sa se impartaseasca dupa preot, precum si presbiterii dupa episcop (can. 13, Sin. I Ecumenic), apoi altele prin care ipodiaconii sunt opriti a-i impartasi pe credinciosi (can. 25 Laod.), precum si pe ieromonahul tanar de a impartasi pe calugarite (can. 23 Nichif. Mart.); nu exista insa nici o dispozitie care sa opreasca pe diaconi a-i impartasi pe credinciosi, in lipsa preotului sau a episcopului, iar aceasta randuiala s-a intarit prin obicei si s-a generalizat.

Sa nu ne pripim la a primi Sf.Euharistie din pricina unei Singure lingurite! Ci precum zicea fratele „Paisie” credinta noastra in Hristos si-n PREZENTA REALA a Lui in Sf.Euharistie este ceea ce ne face sa dobandim UNIREA cu Hristos, ne duce la iertarea pacatelor, la refacerea comuniunii cu Dumnezeu asa cum la inceput Adam o avea nemijlocit!

De ce ar fi pripite? Mi-a scapat ceva?
Eu cred ca ai oferit toate informatiile necesare, a mai ramas ceva de mentionat?

Sau concluziile ar trebui detaliate putin?
In sensul ca se:
1. se acrediteaza chiar de slujitorii sfintelor altare de acolo ca Trupul si Sangele Lui Hristos sunt vehicole ale bolii in acelasi timp cu harul?

SAU

2. se incearca sa se potoleasca angoaselor unora cu mai putina credinta, in loc sa fie pusa pe un drum bun, facand si pe altii sa fie contaminati de necredinta lor?

Ce a ramas din ortodoxia/crestinismul lor apropo de credinta cat un bob de mustar care muta muntii?
Acum nu mai poate urni nici macar indoielile legate de impartasirea comuna?

SAU

3. in cel mai bun caz, incearca sa se fereasca de eventuala persecutie din partea serviciilor sanitare?

Sfantul Ioan Maximovici ia impartasania scuipata de o bolnava de turbare

http://www.razbointrucuvant.ro/wp-co...co-225x300.jpg“O cunoştinţă apropiată de-a vlădicăi, O. Skopicenko povesteşte că o femeie, Menşikova, a fost muşcată de un câine turbat şi, neglijând regulile elementare legate de tratamentul muşcăturilor, s-a îmbolnăvit de turbare.
Când vlădica a împărtăşit-o pe muribundă, ea fu cuprinsă de una din crizele specifice bolii şi, dând afară spumă pe gură, ea scuipă şi Sfânta împărtăşanie. Dar Sfintele Taine trebuie consumate, aşa că vlădica le-a ridicat de pe jos şi le-a înghiţit, însoţitorii care erau cu el n-au apucat decât să strige:

„Ce faceţi ? Turbarea este foarte molipsitoare !”.

Dar vlădica le-a răspuns liniştit:

„N-o să se întâmple nimic, doar sunt Sfintele Taine”.



http://www.razbointrucuvant.ro/2010/...-impartasanie/

Acei care se tem să ia împărtăşania cu linguriţa sfinţită din sfântul potir nu cred în sfinţenia tainelor bisericii pentru aceştia Euharistia este doar o bucăţică de pâine şi un strop de vin .şi nu trupul şi sângele lui Hristos dătătoare de viaţă veşnică,de har şi de sănătate.

Preoţii care acceptă folosirea linguriţei de unică folosinţă sunt slugile oamenilor cărora doresc să le fie pe plac şi nu ale Domnului .

Alin, fii sigur ca am discutat cu ea ceea ce am simti eu la momentul respectiv. Bun sau rau voi afla la judecata.

Nu mai conteaza de ce se impartasea sau de ce am insitat (sau nu) eu sa se spovedeasca. Daca am gresit, Dumnezeu cu mila si cu ea si cu mine.
Eu am povestit acest caz nu pentru a-l analiza ci pentru a fi altora pilda .:1:

In rest, bucurie si post usor!

Eu nu inteleg ceva:
Femeia era f.bolnava, de hep. C si ea se ferea de lingurita, ca sa nu se infecteze? Dar ceilalti atunci?
Eu stiu o situatie inversa: o doamna cu acelasi diagnostic ramanea ultima la impartasanie ca sa nu infecteze pe altii.
Si la noi, cel putin, sunt lasati intai copii si bebelusii la impartasit, apoi urmeaza adultii.
Si cred ca sunt si oameni care se gandesc la ceilalti si daca se stiu cu ceva nu se duc in fata la lingurita, macar stau la sfarsit. Si atunci totul este O.K. este solutia optima.

Voi aveti dreptate - Impartasania ne fereste si ne vindeca de boli. Dar exista si aceste ganduri firesti in vremea actuala cu asa virusuri oribile.
Depinde de ce simte fiecare si nu are de a face cu lipsa de credinta, sau de respect fata de Dumnezeu. Nu intru in amanunte aici.

In fond boala tot de Dumnezeu e data. Sau nu?

De geaba ai postat sora acest cuvint , atitudine si binecuvintare a acestui nou sfint pt. ca pe noi nu ne intereseaza ceva anume , ceva ce dorim sa ne lamurim sau sa invatam ... pe noi ne intereseaza ,,comunuicarea si socializarea" dintre noi.
Eu personal am crezut ca cu acest exemplu graitor se va si inchide threadul, pt. ca si-a gasit un raspuns de la un sfint, dar dorintele reale sunt mult prea departe de aparente ! Adevarat este ca si Hristos poate veni din nou ca pe noi tot ale noastre ne intereseaza !

Da, dar noi nu suntem sfinti. Aici este problema. Suntem simpli muritori.
Pe sfinti ii tine Dumnezeu...
Prin cate trecura Sf. Apostoli si alti sfinti si au rezistat si au fost re-inviati chiar!
Oh, daca am fi si noi asa!

Este vorba de sfinta si dumnezeiasca impartasanie si sfintele vase care o contin si nu despre sfinti . Cautati sensul afirmatiilor !

Dragilor, daca nu aveti credinta,nu merita sa dati atentie acestui forum.
Cei ce au credinta nu vor pune la indoiala curatenia sfintelor taine ale impartasaniei. Eu personal nu am auzit de cineva imbolnavit la biserica, prin impartasanie sau prin alte ritualuri( sarutat moaste, etc.).
Cei ce cred se vor impartasi dupa ritul vechi, ceilalti ar trebui sa citeasca mai mult din cartile sfinte, sa se patrunda de credinta si har, sau pot sa ne lase in ignoranta noastra, cu riturile si credintele noastre care dateaza de mii de ani.

eu sunt de acord cu preotul
 

de ce sa_mi risc sanatatea' are dreptate preotul. catolicii nu fac acest lucru..... credeti ca merg toti in iad ? , iar noi, "sfintii" ortodocsii....mergem toti in paradis....!!!!!!!!!!!!!la catolici nici pomeni nu se fac...in senul ca ...nu se dau "de pomana " haine , coliva, colaci,mancare ,bautura......si totusi ....cei ce mor...nu vin inapoi....
in schimb au vesnic flori proaspete si CURATENIE la morminte. sotul meu e din ardeal. la ei sunt alte obicee ,fata de zona olteniei...si totusi pretind ca sunt ortodocsi. haideti sa gandim totusi...... suntem in 2010, stiinta e destul de avansata..... ar fi cazul sa avem un pic de respect fata de noi insine.......pe vremuri nu era stiinta, iar oamenii cu greu depaseau pragul de 50 de ani de viata...de ce oare??????? acum vrem sa parem cu totii BISERICOSI. mai bine sa fim RATIONALI........eu prefer sa raman neimpartasita , decat sa beau dupa unul care nu s-a spalat pe dinti(in viata lui), sau care are cine stie ce virus..... in DUMNEZEU cred. dar.....sa ne aducem aminte de-o zicala: DUMNEZEU i-ti da , dar nu-ti baga'n traista!!!!!ratiunea innainte de toate !

Fratilor, nu va obliga nimeni sa primiti Sfanta Impartasanie. Nu vreti, asta e, stati acasa sau faceti ce vreti, dar nu mai huliti Sfintele Taine!! Daca tot credeti ca aveti dreptate, atunci dreptatea aceasta a voastra de ce nu va aduce si LINISTE? Adica sa stati in banca voastra si sa nu mai cobiti impotriva celor Sfinte. Poate pentru ca este o dreptate si o liniste parelnica... nu stiu...
Din pacate articolul parintelui Grigore a aparut in ziarul Evenimentul Zilei, alaturi de alte pareri ale "specialistilor" (specialisti in ce?) si ale unor simpli credinciosi.

http://www.evz.ro/articole/detalii-a...ina-si-igiena/

Observati, va rog, si poza, extrem de sugestiva - un copil pur si simplu "terorizat" de primirea Sfantului Trup si Sange al Domnului.
Din pacate acest mini-scandal se va transforma intr-un debate la nivel national, iar cei care hulesc Biserica nu vor avea odihna pana nu vor vedea solutii concrete la aceasta "problema". Iar experienta recenta ne arata ca, din pacate, o mare parte din ierarhi sunt dispusi sa primeasca orice inovatie ca sa placa lumii moderne. SA NE FEREASCA DUMNEZEU! Bine macar ca parintele Stoica, purtatorul de cuvant al Patriarhiei a declarat acestea:
Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Constantin Stoica, nu este de acord cu folosirea mai multor linguriţe pentru împărtăşanie: „Dintotdeauna, în tradiţia ortodoxă, la împărtăşit se foloseşte aceeaşi linguriţă. Acolo avem trupul şi sângele Mântuitorului nostru Iisus Hristos, suntem feriţi de boli şi de alte pericole”.

„Este exclusă îmbolnăvirea de la Sfânta Împărtăşanie. Suntem cu toţii păziţi de orice boală în momentul în care ne împărtăşim. De 2000 de ani, biserica foloseşte împărtăşirea cu aceeaşi linguriţă ”, mai spune el.

„Ceea ce e important de subliniat e că nu sunt semnalate cazuri de îmbolnăvire. Nu există aşa ceva, nimeni nu a reclamat vreodată aşa ceva. Nu avem de ce să ne temem. Credincioşii bisericii noastre niciodată nu vin cu reţinere la sfântul potir atunci când se împărtăşesc”, susţine Stoica.

Slava lui Dumnezeu! Sa ii lumineze Hristos pe toti ierarhii si preotii, sa ia deciziile bune si folositoare, in apararea dreptei credinte.
Subiectul este indelung discutat aici:

http://www.razbointrucuvant.ro/2010/...-impartasanie/

Dar daca nici macar fapta Sfantului Ioan Maximovici nu a convins pe nimeni, atunci cuvintele sunt de prisos... Mai bine ne-am ruga si am posti mai mult, pentru luminarea tuturor.
Sa ne pazeasca Domnul Hristos, pentru rugaciunile Maicii Sale, si ale tuturor Sfintilor, de aceste sminteli si cuvinte hulitoare!

Mai, eu nu prea inteleg un lucru, nu sunt sigura daca este la fel peste tot, dar parca-mi amintesc ca in anumite biserici dupa impartasania unui om se sterge lingurita cu materialul care este tinut in mana impreuna cu Sf. Potir.
Parca asa imi amintesc ! Si atunci nu se mai aduna bale si alte lucruri scarboase, pana la urma, in Sf. Impartasanie.
Daca nu se procedeaza astfel, atunci cred ca ar trebui sa se faca in asa fel incat sa nu se ajunga a se degrada valoarea Sfintelor, caci suntem oameni si , indiferent de credinta, nu cred ca-i pica nimanui bine sa se scalde in " resturile " altora, degustandu-le ...

Am sugerat o astfel de abordare, mai degraba despre problemele si intelegerea gresita pe care dumeaei le avea vizavi de impartasanie, decat despre sentimentele proprii pe care le ai cand dai de astfel de oameni.

De ce s-ar fi spovedit? Ca i-ai spus tu? Daca ea NU crede sau nu-si constientizeaza necredinta, ce rost are? De ce ar urma niste sfaturi in care nu vede nici o noima?

Nu cred ca ai tu vreo legatura cu credinta, biserica sau cu impartasitul.
E clar a caror idei exponent(a) esti si ca tine mai sunt cativa pe forum, dar macar au decenta sa recunoasca ce/cine sunt, nu sa se dea drept altceva.

Eu chiar te admir, sa stii, sa mergi sa te impartasesti cu "resturile altora" in timp ce altii se impartasec cu " Sfantul si prea Curatul Trup si Sange al Fiului si Dumnezeului", asta da o lectie de smerenie.

Sau poate ca in definitiv, probabil ca fiecare isi alege/vede ce se potriveste cu firea lui din Sfantul Potir..

Cand te impartasesti te gandesti la lingurita sau daca esti vrednic sa consumi trupul si sangele lui Dumnezeu.Lingurita nu conteaza,fiecare ne impartasim dintr-o paine si dintr-un potir in fata lui Dumnezeu suntem egali toti,poti avea cea mai mare boala transmisibila din lume si sa se impartaseasca tot globul cu lingurita folosita de tine ca tot nu patesc nimic,o data ce lingurita atinge sfantul si Sfintele Taine potir ea se spala automat cu harul lui Dumnezeu,toti suntem o mana si un pamant,deci asta este o tema lansata de eretici....
Acum cativa ani a venit cineva sa impartaseasca un copil si a facut un scandal monstru deoarece vroia sa fie impartasit cu alta lingurita si cu alt procovat sa il stearga,nimic nu a fost posibil,deci nu intelegeti ca aceste zvonuri sunt pentru indepartarea de la credinta mama?