casatoria cu o persoana de o alta religie
 

Sunt intr-o mare dilema. Eu sunt inpreuna cu iubitul meu de peste un an si jumatate, lucrurile intr-e noi merg foarte bine, inca cum la superlativul absolut. E persoana cu care intradevar mi-asi petrece tot restul vietii. Unica problema e ca el este de religie romano-catolica. Am discutat cu el si problema asta, el nu vrea sa treaca la ortodoxism , iar eu sa-mi schimb religia nici nu se pune in discutie.
Am fost la preot sa vorbesc despre aceasta, el mi-a zis ca o eventuala casatorie intr-e noi nu ar fi nici o problema, ca se fac multe casatorii mixte, fiecare pastrandu-si religia.
Pe de alta parte, citind cartile parintelui Cleopa , unde vorbeste si despre casatoria cu o persoana ce o alta religie, el zice ca femeia trebuie sa treaca la credinta barbatului, de e o alta religie sufletul respectiv este pierdut.
Am fost si al manastire la Ciolanu in jud bz, sa-mi dea un sfat bun, si am primit c-am acelasi raspuns ca in oras, ca o casatorie mixta nu e nici o prolb.
Va rog sa ma crede-ti ca nu stiu ce sa fac.......................

Nu este vorba de un impediment de netrecut. Dealtfel, deşi nu este cu totul greşit să spunem că ortodoxismul şi catolicismul sunt religii diferite, de obicei se foloseşte termenul de confesiuni diferite, ceea ce arată că ecartul dintre ele este incomparabil mai mic decât, să spunem, între una dintre ele şi budism.

Pe de altă parte, trebuie să cădeţi de acord asupra câtorva lucruri înainte de căsătorie:
-în ce confesiune va avea loc căsătoria mixtă ? Dacă va avea loc în BC, luaţi-vă suficient timp la dispoziţie, fiind necesară dispensă arhierească şi pregătire prenupţială.
-în ce confesiune vor fi botezaţi şi crescuţi eventualii copii care vor apărea ?
-după ce calendar se va ritma viaţa de credinţă ? Calendarul răsăritean diferă de cel apusean şi puteţi ajunge în situaţia în care la dv să fie zi de cartofi fierţi, iar la el zi de stufat de miel.

Toate acestea trebuie discutate înainte, ca să nu fie motiv de discordie după aceea. Ca regulă generală, trebuie să nu vă împiedicaţi unul pe altul în exerciţiul credinţei, ci, dacă s-ar putea chiar să vă ajutaţi, cu atât mai bine !

În Cristos, Domnul
M.D.

HRISTOS A ÎNVIAT! Dragii mei, dar oare noi comparăm credinţa noastră (ortodoxă) cu o meserie, ca şi cum am zice că, uite eu sunt strungar, tu frezor, deci tot cam acelaşi lucru este, deci...! Cum putem noi să zicem că e cam la fel ortodoxia cu catolicismul şi că, gata, putem face căsătorii mixte, că doar, nu mai contează de acum...! Păi dacă făceau aşa Sf. Mucenici toţi, adică se închinau şi la idoli, apoi mai mergeau şi pe la Biserica ortodoxă..., apăi, ce mai era de noi....?! Dar oare, Domnul Hristos a întemeiat DOUĂ Biserici?! Deci nici nu se discută a fi posibilă o căsătorie mixtă! Pt. că, dacă punem mai presus sentimentele noastre, a unuia faţă de celălalt, şi lăsăm la o parte dragostea faţă de Hristos şi faţă de Sf. Lui Porunci, atunci ne pierdem cu totul! De aceea se nasc după aceea copii cu malformaţii, bolnavi, de aceea apar apoi fel de fel de boli şi necazuri în familie, fiindcă DE LA ÎNCEPUT nu se ia seamă de învăţătura DREAPTĂ şi nu se pun bazele unei căsnicii întemeiate pe învăţătura ortodoxă (în cazul nostru!).

Naomy, asa cum spune si Mihnea Dragomir din perspectiva catolica, nu este vorba de religii diferite ci de diverse confesiuni crestine.
Casatoria se poate face la biserica.

Dragii mei,

Va rog mult pe cei care aveti mai multe cunostinte in domeniul teologiei si sunteti mai la curent cu cele ce se intampla sa precizati si pentru cei care deschid mereu astfel de subiecte care este momentul in care s-a luat decizia de a nu se mai accepta in BOR casatoriile mixte decat cu trecerea la ortodoxie a viitorului sot/sotie de alta confesiune (chiar si catolica).

Biserica Catolica cununa ortodocsi cu catolici dar in Biserica Ortodoxa nu va fi prea usor sa gasesti un preot care sa oficieze cununia daca viitorul tau sot nu trece la dreapta credinta.

Preotii despre care se afla ca au facut astfel de slujbe de cununie (mixte) risca sa fie caterisiti.

sa-mi fie cu iertare dar nu mai afirmati ceea ce nu stiti.
nici un preot ortodox nu mai accepta sa oficieze cununii mixte incepand de anul trecut. decat daca trece peste cele hotarate de patriarhie.

Maria, nu stiam asta. Trist lucru. Si eu as vrea sa stiu cand si de ce s-a luat aceasta hotarare tocmai acum cand tinerii calatoresc din ce in ce mai mult si intra in contact cu tineri de alte confesiuni - este deci inevniabil sa fie mai multe cereri de casatorii mixte.

Cum ziceam, nu stiam. Poti sa imi dai sursa? Adica un document poublicat undeva care sa ceara preotilor asta.
In Vestul Europei romanii ortodocsi care tin de BOR fac cununii mixte, nu am auzit sa se fi schimbat ceva. Poate nu sunt eu informata. Orcium multi din ceilalti ortodocsi fac.

Si din partea mea
 

aceiasi intrebare.Este o decizie scrisa,o circulara sau un ordin verbal?Care a fost motivatia?

Casatoria face ca doi sa devina un trup, nu trupuri. Ori atat timp cat preotul se roaga unui Dumnezeu, pe care unul dintre cei ce se casatoresc nu-L marturisesc sau Il marturisesc in alt mod, insemna ca nu mai putem vorbi de un trup.

Mai tarziu cand o sa vina si copii, unde vor fi botezati? Iar sa-l iei o saptamana la o biserica, iar in cealalta saptamana la alta biserica, copilul va intelege mai degraba divortul, decat viata din casatorie.

Nu prea cred in casatorii mixte, iar daca sunt astfel de cazuri, inseamna ca avem parte de oameni mai putin practicanti in ale credintei. Eu nu as putea sa ma casatoresc cu o persoana de o alta credinta. Nu pot sa spun: se poate si altfel. E prea adevarata si minunata Ortodoxia si de aceea nu pot crede si in alt mod.

Nu am vazut nimic venind de la Patriarhie in privinta asta. Ceea ce intr-adevar am vazut este un comunicat al Arhiepiscopiei Sucevei care intr-adevar asa spune. Parerea mea este ca asa este pe hartie,o decizie mai mult la nivel de episcopie, in realitate episcopul da aprobari pentru astfel de casatorii, dupa cum multe alte lucruri se fac in Romania. Oricum stiu ca in trecutul recent casatoria in biserica ortodoxa intre un ortodox si un catolic nu era o problema. Nu asa era cazul cu (neo)protestantii, totusi.

Oricum asa o hotarare mi se pare ceva gen, cum se spune in engleza, sa-ti impusti piciorul singur. Pe de o parte tinerii se vor casatori in biserica catolica si vor evita pe cea ortodoxa, pe de alta parte se incurajeaza trecerea la ortodoxie in graba, fara pregatire, si mai ales fara o dorinta sincera de a deveni ortodox, ci doar ca o alta chestie pe care tre' sa o faci ca sa intri in rand cu lumea . Ceea ce mie, din punct de vedere pastoral, mi se pare o greseala. Si asa botezurile adultilor la noi, la ortodocsi, se fac in general fara cateheza in prealabil, ce rost au convertirile astea de ochii lumii, pana la urma?

Si chiar asa este, am un bun prieten, american, botezat unitarian, deci botez ne-valid, care se va casatori in august cu o romanca ortodoxa, si pentru asta trebuie sa se boteze intai. Si o face fiindca socrii vor sa-si vada fata mireasa, si deci, se boteaza ca sa le faca lor pe plac, fiindca nu se poate rochie de mireasa fara nunta in biserica. Dar cateheza 0 barat, dorinta sincera de a deveni ortodox tot aproape de 0, deci.... S-a apucat el singur sa citeasca din Kallistos Ware, dar in continuare imi spune ca el tot arianismul il intelege mai bine. :40:

cred ca imi voi raspunde singur
 

S-ar putea sa fie vorba de articolul 47 din Regulamentul de procedura al instantelor
discipli*nare si de judecata ale BOR.Interesant.

E o casatorie teoretic posibila dar care functioneaza fara conflicte pe tema religiei doar daca cel putin unul din cei doi este mai neglijent fata de propriul crez..

Gandeste-te din timp la toate aspectele si cum le veti solutiona ca probleme nu se opresc doar la cununie..

Fani nu stiu daca exista o circulara sau ceva scris si publicat in privinta asta. Dar nu cred ca noi mirenii de rand trebuie sa avem neaparat acces la aceste "regulamente interne" ale BOR ca sa le respectam. Cred ca e suficient de spus ca multi preoti ortodocsi mi-au spus acest lucru.

Probabil insa ca, la fel ca deobicei, se vor mai gasi unii si altii care sa "treaca peste" si sa puna astfel in pericol si sufletul lor si pe al celor pe care ii cununa astfel, si pe al viitorilor copii ai cuplului.

Cat despre ceea ce spuneai despre tinerii care calatoresc din ce in ce mai mult si intra in contact cu tineri de alte confesiuni... TOCMAI IN ACEST CONTEXT mi se pare bine venita o astfel de masura.

Caci daca ajungem sa incuviintam din ce in ce mai usor trecerea de la o confesiune la alta ce mai inseamna dreapta noastra credinta?

Cum sa fiu de acord ca un ortodox sa se cunune la catolici? Au ei oare sfanta impartasanie? au ei oare aceeasi credinta ca si noi? NU! de un milion de ori nu. si nu cred ca e cazul aici sa intram in eterna dezbatere catolici-ortodocsi.

Insa, nu cred ca a trece peste diferentele de credinta (fie ele si interconfesionale) ca raspuns la "marea iubire" dintre cei doi tineri, este o solutie!.

Daca nu putem renunta la iubirea pentru un om si nu punem mai presus iubirea de Dumnezeu si dreapta noastra credinta, oare cum ne vom dobandi mantuirea?

Trebuie sa facem compromisuri? Cu ce? Cu credinta? Cu insasi mantuirea sufletului nostru?

liber la dat cu rosii in subsemnatul
 

Maria se naste in Romania.Parintii sunt ortodocsi iar Maria a fost botezata ortodoxa.Daca
s-ar fi nascut in Iran erau mari sanse sa fi fost o musulmanca.Dar ea s-a nascut in Romania.Jimmy se naste in USA/UK/Italy/Holland.Este catholic/protestant,etc.Daca s-ar fi nascut in Romania ar fi fost mari sanse sa fi fost ortodox dar el s-a nascut in alta parte.Nici el si nici Maria nu au hotarit asta.Sunt mari sanse ca decizia alegerii religiei lor sa nu le fi apartinut.Maria este trimisa cu serviciul in Egipt.La fel si Jimmy.Cei 2 se cunosc si se indragostesc.Dupa o perioada cei 2 afla ca au o credinta diferita.Ar exista posibilitatea ca cei 2 sa faca doar cununia civila dar ei ar dori sa o faca si in fata Domnului.Problema este ca fiecarui i s-a spus ca este corecta credinta in care a crescut el/ea.

Fiecare se duce acasa sa ceara un sfat.Maria va fi sfatuita sa ramina la ortodocsi .Jimmy va fi sfatuit sa ramina la catolici/protestanti.Anumite biserici spun ca nu se pot cununa mixt din diferite motive.
Cei 2 au o dilema:
a).unul trebuie sa renunte la credinta lui in numele unei alte credinte pt ca dragostea dintre ei sa triumfe.
b).se cununa doar civil ca sa nu se supere nimeni
c).incerca sa se cunune mixt dar se pare ca sunt grave probleme+interdictii din regulamente interne.

Ref la cazul a)>daca sacrifica credinta in numele dragostei avem o problema.Pe linga faptul ca in acest caz convertirea este o ipocriziei.Daca ar spune ca vor sa treaca din suflet la alta credinta>le-ar trebui timp pentru asta.Nu poti trece peste noapte.Inseamna sa spui celui de linga tine>,,Stii ceva?Imi trebuie ceva timp sa-ti analizez credinta,sa o inteleg si apoi sa vad daca pot trece la ea.Poti sa ma iubesti tu cat vrei>eu trebuie sa lamuresc problema conceptuala.Asa ca stai calm/calma pina gasesc raspunsul.Exceptional.
Ref la cazul b)>traisca Sindicatul Ateist pt ca tocmai au facut rost de 2 membrii cotizanti
Ref la cazul c)>probleme mari,insurmontabile.O sa caute pina vor face spume da si atunci casatoria lor in fata Domnului va fi nula(din ce vad mai nou).

Morala>cei doi ori devin atei,ori se cununa in Las Vegas,ori unul din dragoste trece in mod ipocrit al credinta celuilalt ori trece cu sinceritate si in timp scurt desi nu stie mare lucru si stia ceva contrar pina la acel moment.Logica perfecta.

Multumim tuturor celor care ne ofera aceste optiuni.Cat despre acel sentiment numit dragoste(intre 2 oameni)…ne trebuie aprobari mai nou.Ne vom aseza cuminti la ghiseul religiei potrivite ca sa luam toate aprobarile necesare.Sper sa nu uitam sa ne iubim pina ne va fi pusa stampila,,Bun”pe certificatul,,Pregatiti pentru rai”.Nu stiu de ce dar cred ca la acel ghiseu,pe lumea asta,stau oameni si nu Cel de Sus.

Mai exista o varianta>cand cunosti pe cineva si simti ca s-ar putea sa fie ceva de durata>intreaba-l: ai aceiasi credinta ca si mine?Daca se uita perplex>nu abandonati.
Explicati acelei persoane cum sta treaba.Sa nu uitati la final sa-i faceti si o declaratie de dragoste.Nu stiu daca va salva momentul dar merita incercat.

Daca am ajuns sa punem reguli pe sentimentele oamenilor,in acest mod,va anunt ca numarul ateilor va urca precum indicele Dow Jones.Sau stiti ceva?Hai sa ne indragostim doar ortodocsi cu ortodocsi,protestanti cu protestanti,catolici cu catolici,etc.Splendid tablou.Romeo si Julieta ar crapa de nervi pe anumite aspecte.Poate ar trebui sa umblam cu placute la gat ca cel din fata sa stie din start ce credinta am si sa nu-si piarda timpul.Dar cei care sunt deja familii mixte?Aia sunt deja desert pt Aghiuta huh?:))Cunosc un caz.El este doctor.Salveaza multe vieti dar va arde-n Iad conform la ce spuneti.O sa-i spun.Nu conteaza ce face sau ce fel de om este>conteaza ca nu este inrolat in credinta
,,potrivita".Tough luck.Dar cum ar fi ca acest om,cand vine un om de o alta credinta la el>sa nu-l opereze?Sau el nu poate asta?Foarte corect...



Acesta este solutia?Multumim din suflet.Va doresc succes in viata.Acum voi dormi linistit noaptea.Personal ii multumesc lui Dumnezeu ca milioane de oameni de pe glob,cand se indragostesc unul de altul o fac fara sa ceara aprobarea cuiva.Altfel ar exista certificat de valabilitate pt dragoste si s-ar vinde la kg.In rest sa ma judece Cel de Sus pt ce am scris precum si cei care simt cva pot ridica piatra.

1) Scotianul si Noesissa au dreptate: ce se va intampla daca se pune in aplicare acest 'decret'? Cazurile unu, doi si trei expuse de ei.
Cei care ar zice atunci: 'nu ma marit cu tine ca esti papistas, desi te iubesc' vor fi foarte, foarte, foarte rari, oricum; si chiar sa fie asta soluutia cea mai buna?
Este vorba aici de aplicarea principiului iconomiei pe care BO a avut intotdeauna intelepciunea sa-l aplice: a face tot posibilul ca o persoana, chiar daca nu traieste situatia ideala, sa poata avea o cale la mantuire, sa ramana membru al Bisericii. Asta se aplica si in cazul nuntii a doua, de ex. Biserica prefera sa ii uneasca pe cei doi, decat sa ii lase sa traiasca impreuna necasatoriti.

2) Bineinteles ca ar trebui sa stim si noi mirenii ce hotaraste patriarhia sau episcopia si de ce schimba ceea ce facea inainte. Biserica nu sunt serviciile secrete. Suntem cu totii membri ai trupului lui Hristos.

3) Ne uneste mai mult de cat ne dsparte cu ceilalti crestini, iar BO in general recunoaste botezul, impartasania si alte taine la ei. Dar ai dreptate, nu ar trebui sa intram si in discutia asta.

4) Nu este vorba totusi sa fii TU de acord ca un ortodox se cununa cu un catolic sau un protestant. Oricum, faptul ca ei ar face-o, nu te obliga pe tine sa te casatoresti cu unul dintre acestia... Este vorba de ce traiesc alti oameni, printre altele cea care a deschis acest topic.
Daca ei se simt in stare sa treaca peste diferentele de credinta si sa isi traiasca fiecare credinta lui (in masura in care o au), atunci este povara lor, poate grea, dar a lor.

pot doar sa-ti spun ca eu una nu as pleca niciodata cu serviciul in Egipt si dealtfel nici intr-o alta tara, departe de duhovnicul meu si de familia mea spirituala (de la biserica) si cea trupeasca, parintii si bunicii. (p.S. stiu ca nu sunt eu Maria din ex. tau, dar cred ca te-ai gandit ca as putea fii)

incerc iar sa imi aplic exemplul tau :)

Eu nu m-as indragosti niciodata de cineva de o alta religie. Primul lucru pe care-l fac atunci cand cunosc un baiat il intreb in ce crede, dpdv religios evident. Si daca nu este ortodox nu ma apropii sufleteste.

nu mi se pare normal ca acest lucru sa se afle, doar dupa o vreme.... daca te intereseaza ce se intampla cu sufletul tau nu-ti permiti sa neglijezi sa afli asa ceva despre un om care sa zicem ca-ti place..




NU. nu-ti trebuie aprobare ca sa te indragostesti. Dar orice fel de dragoste in afara de cea de Dumnezeu trebuie sa o lasi in sufletul tau cu discernamant. Nu ma refer aici la iubirea de aproapele. Dar daca ne lasam prada patimii dragostei cum ne mai putem darui cu totul Lui Hristos? daca nu putem renunta la un/o iubit/iubita ce sa mai zicem de un parinte caruia ii pleaca copilul sa se faca monah/monahie sau cum sa mai accepte un parinte caruia ii moare copilul ca aceasta nu inseamna o pedeapsa a Lui DUmnezeu?


zau acum... cine ce treaba are cu romeo si julieta?


nu judec si nici nu dau cu piatra. la fel ca tine gandesc din pacate foarte multi, din ce in ce mai multi.

eu mi-am spus doar punctul meu de vedere. de ce am facut-o? nu pentru a fi in contradictie cu tine sau cu altii ci doar pentru a le arata celor care gandesc la fel ca mine si se simt (asa cum ma simt si eu uneori)... prea singura... ca NU SUNT SINGURI. ca mai exista si altii care simt si gandesc si traiesc astfel.

Doamne milostiv fii mie pacatoasei!

Maria, nu toti sunt ca tine.. Gandeste-te la asta.
Sunt multe, multe situatii in aceasta lume care sa fac un om sa isi paraseasca tara de origine, nu numai spre Egipt. Isi pot gasi si acolo o comunitate spirituala ortodoxa (asa mi s-a intamplat mie).
Sunt multe, multe persoane care ar simti si ar gandi altfel ca tine intr-o asemenea situatie, chiar foarte credincioase fiind.
Mai sunt si persoane care au o credinta mai slaba si ar face ce descrie Scotianul ai sus - s-ar desparti de tot de Biserica.

Cum ziceam, Biserica a avut intotdeauna intelepciunea de a vedea aceste lucruri, pentru mantuirea omului. Tu esti mai severa decat au fost multi episcopi care au aprobat, dintotdeauna, si casatoriile mixte.

Of, iar o luam de la capat fratilor?
Daca Dumnezeu vrea, se poate orice.
Iar iubirea - a refuza un om extraordinar numai din motive de credinta, se cheama discriminare si este pacat in fata lui Dumnezeu.
Dumnezeu, Fiul sau nu a facut, cand a fost pe pamant diferente. I-a bombanit ("pana cand voi mai fi cu voi, neam necredincios") si i-a ajutat pe atatia care aveau alte credinte (Canaaneanca, Samariteanca, etc. ). Se stie ca in Palestina pe atunci erau multe popoare cu diverse orientari.

@Mihnea - o solutie cred ca o ofera chiar biserica ta (mixta). Si nu e vorba ca unul din ei e cam lejer cu credinta lui. E vorba de o lejeritate mai mare unei credinte fata de cealalta ( de ex. catolicism fata de ortodoxie).
Si mai depinde si de omul in sine.
Din dragoste poti multe, habar n-aveti voi.

Da, si eu vad o diferenta si un mare pacat in a obliga pe cineva sa-si schimbe confesiunea. Daca n-o face cu sufletul, degeaba.
Si nu credinta in sine inseamna totul, ci relatia dintre om si Dumnezeu, modul in care traieste un om.
Adica vreau sa spun - poti fi ortodox mizerabil (ca esti totusi botezat ortodox) si catolic minunat. Si ce este mai bine?

HABAR NU AVETI...Cu bani,orice preot te cununa si cu un musulman,totul e sa dai destul.Inseamna ca multi din cei de aici nu stiu nimic despre acest aspect constant al ortodoxiei noastre.Sant cununat mixt de 30 de ani,merg cu deosebita placere si la catolici si la noi la ortodocsi,pentru ca Hristos e unul,si pe Dumnezeu nu intereseaza fanteziile unora care isi spun crestini dar nu scapa ocazia de a-si da ghionturi pe la coaste.Asta in numele dragostei crestine...

pt Maria 32
 

Domna/domnisoara

ref pct 1>nu toata lumea are sansa dvs de a alege unde sa lucreze.Unii sunt nevoiti sa mearga in cele mai indepartate colturi ale lumii.Cum sunt cei din Crucea Rosie.
ref pct2>foarte multi oameni nu sunt ca dvs.ce spuneti este optiunea dvs personala.altii au alte optiuni.fiecare isi va sustine punctul de vedere.Daca v-ati fi nascut in Asia poate acum aparati cauza budhismului.Dar v-ati nascut aici.Ma intreb de ce Cel de Sus ne lasa pe toti sa ne nastem in locuri atat de diferite in loc sa ne nastem toti in acelasi loc,cu aceiasi religie,etc.Daca as sti raspunsul>as sti cum gandeste Cel de Sus>sincer>nu stiu asta dar se pare ca in fiecare secunda se naste/moare un om undeva pe acest glob.Suntem foarte diferiti si de mult timp se intimpla asta.
ref pct3>faceti un sondaj,in viata reala,despre acest aspect>la cat timp 2 tineri in ziua de azi verifica religia celuilalt.Ce spuneti dvs nu spun ca este rau dar nu este de aplicabilitate generala.Este optiunea dvs personala.nu spun ca nu este corecta dar nu toata lumea procedeaza asa.
ref pct4>cunosc familii mixte.oamenii sunt linistiti,la locul lor,copii sanatosi,o viata discreta si normala.Este ceva in neregula cu ei?Din ce vad eu>nu.Daca ei au consimtit asa>pot eu sa-i judec in locul Celui de Sus?Oare stiu eu cum vor fi ei judecati de Cel de Sus?Unii au renuntat
ref pct5>treaba lu Romeo&Julieta este ca multi oamenii,cand iubesc,trec aproape peste orice.Si asta de o istorie intreaga.Ba unii au renuntat si la viata pentru asta.Nu am brevetat eu asta.Natura umana este deseori greu de inteles.Vor arde in Iad pt asta?Ar fi ciudat.Sa ajungi in iad pt ca ai iubit fara sa tii cont de nimic..chiar si la nivel lumesc.Este o parere personala>nu un adevar general valabil.
ref pct6>sa stiti ca va inteleg pozitia in ciuda aparentelor.Daca dvs simtiti ca asta este bine>eu nu doresc sa va schimb parerea.Sunt multi care vor fi de acord cu dvs.Suntem altii care nu vom fi de acord cu dvs.Toti vom fi judecati asa ca fiecare sa faca cum crede si la final va afla daca a procedat corect sau nu.

Nu va condamn doamna.Va rog,cu respect,sa luati act de faptul ca multi oameni procedeaza diferit.Atat si nimic mai mult.In rest voi spune precum Platon>,,He who love touches walks not in darkness".Va spune asta in calitate de sot si tata.Nu spune ce fel de familie.Nu are importanta.

Cel de Sus sa fie alaturi de dvs

Cunosc o situatie in care ea este catolica , sotul ortodox si se inteleg foarte bine....casatorie mixta. E greu cand apar copiii... trebuie discutat cu preotul.

poate ca nu are relevanta in contextul acestui subiect discutat aici (acela al cununiilor mixte) dar vreau sa scriu/spun de ce m-am inscris eu pe acest forum de discutii.

Oare cati mai realizeaza atunci cand posteaza ca se afla pe un forum al unui site care se numeste Crestin Ortodox??????

Am intrat aici din dorinta de a ma afla alaturi de oameni care gandesc si simt asemenea mie.

Stiu ca este voie sa intre oricine si sa spuna orice si nu sunt eu in masura sa-i judec si nici sa-i condamn ca o fac, de aceea evit sa intru in discutii contradictorii caci intr-adevar, abia aceasta facand, mi-as nega si as neglija insasi propria-mi credinta ortodoxa.

@Sofia -adevarat este ca Mantuitorul a vorbit/iubit pe toata lumea chiar si pe samarinenaca (ca in ex. tau) caci EL pentru toti a venit. insa... oare Hristos s-a lasat influentat de iubirea fata de aproapele inspre a-si neglija scopul intruparii? sau a folosit aceasta iubire de noi oamenii prin a-si lua putere din ea pentru a-si putea duce la bun sfarsit misiunea pentru care s-a intrupat?

Sunt de acord ca multi din ziua de azi si din toate vremurile aleg alte cai si isi cauta scuze in iubire... in numele iubirii poti orice.. Da! Stiu aceasta!

Ca sa ma intelegeti mai bine am sa vorbesc dandu-ma spre exemplu (ca sa nu credeti ca vorbesc doar teoretic).

Am fost si mai sunt cea mai pacatoasa. Am si ucis in numele iubirii. Cred ca va imaginati la ce fel de crima ma refer. Am trait multa vreme departe de biserica si m-am autoamagit cu gandul ca daca exista iubire orice este scuzabil ca doar Dumnezeu vrea sa ne iubim unii pe altii.

Nu spun ca a iubi un catolic sau un om de alta credinta este un pacat, insa eu am ajuns sa ma intreb... oare chiar il iubesc cu adevarat pe acel om daca accept faptul ca el nu se va mantui? Cum il iubesc? Doar aici? pe aceasta lume? in aceasta "viata"? Pai eu pentru "viata" asta traiesc? NU!

Si nu vreau sa intru in polemica "cine nu este in ortodoxie nu se va mantui" caci acesta este un subiect inepuizabil..

e atat de usor sa dam slabiciunii firii noastre umane scuze, dar nu cred ca acest lucru devine mai bun daca ascundem slabiciunea sub denumirea de "iubire"...

caci nici un fel de iubire nu trebuie sa fie mai mare decat iubirea de Dumnezeu. De aceea ajung unii sa deznadajduiasca atunci cand nu-si intalnesc alesul/aleasa cu care sa se casatoreasca, nu reusesc sa aiba copiii atunci cand si-i doresc, nu au ce manca sau sunt bolnavi... caci nu privesc toate acestea ca fiind date de la Dumnezeu in viata lor cu un scop.. pt ca le e greu si nu inteleg striga "nu cred! Dumnezeu e bun! Dumnezeu este iubire!, deci cel care-mi da acestea nu e Dumnezeu!".

Ufff... sunt atat de multe de spus si uneori simt ca vorbesc degeaba si ca mai bine as face asa cum fac de multe ori, sa ma retrag in tacerea mea, in rugaciune si sa nu mai caut sa ma fac eu invatator al altora.

Dar pe de alta parte simt ca daca tac degeaba sunt pe lume. Simt ca daca nu marturisesc imi fac un pacat, caci stiu ca mai sunt si altii la fel ca mine care au nevoie sa afle/sa citeasca/ sa auda ca nu sunt singurii care gandesc asa.

Lupta e grea, e foarte grea si calea foarte ingusta. Si nu e loc de compromisuri. Mai ales cand ai gresit mult inainte de a realiza aceasta si vrei sa te indrepti.

Am pierdut gandul initial cu care am inceput postarea. De ce m-am inscris eu pe forum.
Ca sa ma intaresc in credinta. Ca sa gasesc sprijin la cei care imi impartasesc credinta.

Peste ce dau? Printre altele? Peste unii si altii care se declara ortodocsi, dar aleg sa "culeaga" numai ce e simplu si frumos si usor in ortodoxie... Da! Dumnezeu este iubire! Da, Dumnezeu e bun si vrea sa ne iubim unii pe altii pana la a renunta la noi insine pentru aceasta.

Dar nu pana la a renunta la EL! si pentru ce? pentru o iubire lumeasca?

M-am infierbantat :( (sa-mi fie cu iertare) pt ca ma doare sufletul sa vad ca din ce in ce mai putini oameni aleg calea cea usoara (cea a cautarii de scuze si de interpretari omenesti unei trairi care ar trebui sa nu aiba nimic de a face cu acestea lumesti). Credinta adevarata are ca scop mantuirea nu fericirea pe lumea aceasta.

Se discuta pe zeci de topicuri despre casatoriile mixte si se aduc exemple de casnicii mixte in care cei doi se inteleg bine, traiesc frumos si se intreaba retoric "care e problema?"

pai nu e dragii mei nici o problema.. atata vreme cat pt voi totul se rezuma la ce se vede aici, in aceasta "viata", in aceasta existenta vremelnica...

Nu avem aici cetate statatoare! Imi e f greu si mie sa accept, ma lupt sa simt asta cu sufletul, ma rog pentru a-mi da Bunul Dumnezeu taria de a putea simti asta in inima si de a nu ma mai agata atat de tare de cele lumesti.

Si vreti sa va mai spun ceva? atunci cand reusesc cat de cat s-o fac imi este din ce in ce mai usor sa trec peste durerile inerente ale trairii lumesti (moartea cuiva drag, al unui membru al familiei, etc). In schimb ma ingrozesc gandindu-ma la propria-mi moarte, caci stiu ca sunt depaaaaaaaarte de a-mi fi ispasit macar putin din pacate, si singura nadejde imi este in marea Sa mila. Caci ce nu e posibil la oameni la Dumnezeu este posibil.

Revin la o alta idee, aceea a vorbirii in cunostinta de cauza.
Am fost pe punctul de a ma indragosti de un baiat catolic. Insa atunci cand am aflat credinta lui nu am mai putut sa ma las in voia "indragostelii" oricat de tare ma tragea sufletul si firea pacatoasa catre el. Nu aveam ce sa-i reprosez in alta privinta si il iubesc si acum la fel cum iubesc toti oamenii. Sau macar incerc s-o fac. Insa, pt mine este mai important sufletul oamenilor si mantuirea lor si nu vreau sa pun asta in primejdie prin ceea ce fac.

Asta nu inseamna ca nu am facut-o.Eu vorbesc aici la modul teoretic pe care incerc sa-l transpun in practica, dar nu-mi iese mereu. Pt ca am o fire f f f f pacatoasa.

Alt exemplu. M-am indepartat chiar si de un baiat ortodox pe care il iubeam din cauza ca la el credinta se marginea la marturisirea in cuvinte, dar cand a fost pus in fata unei ispite (in care din pacate am cazut amandoi) a inceput sa-si gaseasca scuze (am facut-o din iubire... daca ne casatorim o sa ne ierte Dumnezeu!, nu e asa mare pacat daca o mai facem odata, etc.)

Da. Stiu ca e greu dar indraznesc sa sper ca nu e imposibil sa mai existe si tineri care sa-si traiasca si sa-si marturiseasca credinta si prin fapte si nu numai prin vorbe, chiar daca aceasta fapta ar fi aceea de a renunta la o traire frumoasa cum e cea a iubirii fata de un baiat/o fata. Cand ajungi sa-L iubesti pe Dumnezeu mai presus de aceasta nu mai pare greu, nu mai e renuntare, nu mai e imposibil.

Sa nu ma intelegeti gresit. Eu nu afirm ca eu am reusit. :( din pacate sunt departe de aceasta masura. Dar incerc...

@Maria - pai tocami aici este greseala.
1. Credinta nu este numai chin si suferinta. Credinta este si iubire. Dumnezeu este si bun, nu trebuie numai frica de El.

2. Dar nu inteleg! De ce spui ca daca iubesti un om (de alta confesiune sau chiar ortodox) renunti la Dumnezeu, sau nu-l mai iubesti pe Dumnezeu?
Acolo unde este iubire, este si Dumnezeu! Nu stii asta?

pt Maria 32
 

Domna/domnisoara

In copilarie bunicul meu m-a educat sa nu contrazic la nesfarsit o doamna/domnisoara ci sa renunt eu primul.Va rog sa considerati acest post al meu drept un salut respectuos iar daca considerati ca subsemnatul,fiind pe un forum ORTODOX,v-a jignit credinta in orice mod>
sa-mi spuneti asta si va asigur ca ma retrag de pe acest forum imediat ca un semn al bunei mele credinte.
Va doresc o zi minunata in continuare.

Va multumesc pentru respectul aratat si pentru amabilitatea de a-mi explica punctul dvs de vedere si pentru intelepciunea de a intelege ca avem fiecare dreptul la o opinie.

Va doresc multa sanatate dvs si familiei si Domnul sa va binecuvanteze!

Insa, sa-mi fie iertat... nu prea inteleg de ce simtiti nevoia sa postati pe un forum al marturisitorilor crestini ortodocsi citate din Platon.................

eu va multumesc tuturor pt sfaturile date.

Dar cine esti dumneata sa judeci preotii? si pe ce va bazati cand sustineti cu atata tarie ca pt bani orice preot te cununa...indiferent de religie...?

Sunt mai mult decat convinsa ca in Biserica Ortodoxa sunt foarte putine exemplele care sprijina aceasta afirmatie…asa ca va rog sa va abtineti sa mai generalizati fara temei aceasta declaratie.

Nu stiam
 

ca ortodoxi au o problema cu intelepciunea antica.Sau cu Platon.Va rog sa-mi indicati care dintre urmatorii ganditori ai Antichitatii sunt acceptati de ortodoxism.
http://classicpersuasion.org/pw/diogenes/
PS>vedeti ca pe acest site au citat/scris si altii despre Platon
http://www.crestinortodox.ro/cauta/Platon
Puneti-le si lor aceiasi intrebare.

Ai fi surprinsa sa afli ca pe fresca exterioara de la Voronet apar Platon si Socrate cu aura de sfinti, precrestini, in sensul ca prin invatatura lor nu au adus pangarire fiintei umane.

Hristos a înviat! Păi, tocmai aici este PROBLEMA dragilor! Că se discută cu preotul abia DUPĂ CE tinerii s-au căsătorit "mixt", DUPĂ CE au apărut problemele în familie (boală, ispite, copii bolnavi, samd...), apoi se gândesc şi ei "unde" au greşit oare...?! că doar nu au făcut nu ştiu ce păcate, că doar nu au dat în cap la vecinu, că doar nu au înşelat unul pe celălalt..., şi tot aşa, dar nu se mai gândesc sărăcuţii de ei că de fapt au greşit înaintea lui Dumnezeu chiar din start neţinând seama de învăţăturile Bisericii (ortodoxe, sigur!) Îmi place cum gândeşte "maria32" şi "o" felicit. Doamne ajută!

Atacam Biserica si pe alesii ei in necunostinta de cauza. Nu este chiar asa cum spui. De acolo, de la Ancona, asa se vede? Am vazut pe Preasfintitii - cel putin pe al nostru- l-ai enumerat... nu anvem pungasi in fruntea B O R, te inseli. Asa ati facut si cu alegerile...ati ales, iar noi suferim. Sa-si vada fiecare barna din ochiul sau. Asa este drept si sa judecam mai putin... judecata este doar a lui Dumnezeu si este cea mai dreapta...Cand vei participa la conferinte, procesiuni cu Sfintele Moaste, slujbele Arhieresti... si nici atunci nu cred ca vei avea cuvant de spus. Repet, asa se vede din afara. De obicei, Biserica si alesii sai sunt barfite din afara, in necunostinta de cauza. Apropo, pentru ca ai venituri in euro, cu cat ai ajutat Sfanta Biserica?

Umila mea parere:
Cine e ortodox practicant stie ca exista doua cai de mantuire: casatoria si calugaria. Cine isi alege casatoria o face cu scopul mantuirii. Iar cand o faci cu scopul mantuirii iti asumi si conditiile pentru asa ceva, inclusiv criteriul de alegere a persoanei alaturi de care vei fi.
Daca scopul nu este mantuirea si iubesti pe Dumnezeu si Imparatia Cerurilor mai putin decat pe iubita/iubitul tau atunci esti liber sa te casatoresti cu cine vrei si fie ca o faci in Biserica sau nu efectul e 0. Ca se converteste de ochii lumii respectivul la credinta ortodoxa sau nu e tot aia.
In final ideea e ca o casatorie sa fie binecuvantata de Dumnezeu. Iar pentru acest lucru nu e suficient ca cei doi sa fie ortodocsi pur si simplu ci sa mai stie si cu ce se mananca.
In Pateric sau nu mai stiu unde am citit despre un parinte care vedea Duhul Sfant cum trecea de la un sot la altul in timpul cununiei pentru ca ei erau curati.
Esti ortodox si vrei sa te casatoresti cu cineva de alta religie fa-o, doar esti liber, dar ai terminat-o cu idei si conceptii de tipul 'binecuvantarea casatoriei si mantuirea prin familie'.
Si faptul ca un preot accepta casatoriile mixte nu e o conditie in sine ca si Dumnezeu accepta.

stati mai. nu bagati in aceeasi oala casatoriile dintre un ortodox-catolic si ortodox-protestant/neoprotestant. e o diferenta uriasa ca de la cer la pamant :|
o casatorie intre un ortodox si-un catolic mai este acceptata, chiar daca intr-un final, unul dintre ei se va converti la religia cealalta (chiar daca mai sunt si cazuri cand o tin asa si bine fara sa se converteasca).
apoi casatoria dintre un ortodox si-un crestin de alta religie e grea, dar asta doar din punctul de vedere al omului :) caruia ii place sa complice lucrurile in asa un hal incat un om obisnuit care nu stie prea multe sa renunte pur si simplu.
te casatoresti doar ca sa te mantuiesti? o.O intrebare pentru Pelerinul. pentru ca nu prea am inteles raspunsul tau.

Prin casatorie te mantuiesti, da. Un crestin ar trebui sa aiba alt scop in viata decat mantuirea? Sigur ca o afirmatie de genul 'casatoreste-te ca sa te mantuiesti' arata o fortare, o obligatie si atunci daca nu mai e dragostea si acordul comun cu pers respectiva e greu de crezut ca Dumnezeu isi va trimite Harul asupra nuntii.

Eu nu vad diferenta intre o casatorie dintre un ortodox si un catolic sau ortodox si protestant. Nu stau impotriva niciuneia, daca oamenii se iubesc pot sa se ia indiferent de religie, doar ca n-are nici un efect duhovnicesc iar casatoria in Biserica nu poate fi mai mult decat un act de traditie,.. care ar fi bine sa nu dureze pre mult ca se poate intarzia la restaurant.

Hristos a inviat
 

Draga Naomy..e bine sa pui intrebari..uneori chiar Bunul Dumnezeu ne face oarecum sa punem intrebari..cati or fi oare din zilele acestea care ar da timpul inapoi, sa poata pune o intrebare. Nedumeriti fiind, intr-o lume ca aceasta, in vremurile acestea atat de tulburi unde vom gasi sa ne potolim setea..setea de raspunsuri.
Or fi tare multi orfani in lume..tare multi..orfani de parinti trupesti..si cu mult mai multi, orfani de parinti duhovnicesti. De aceea or spune mereu Parintii nostri ca sunt vremurile tale grele, caci sunt atati si atati orfani, omul nu mai este calauzit.. intr-o lume precum e cladita ea azi..omul rataceste.
Un fiu asculta glasul Parintelui..roaga-te sa te ajuta Bunul Dumnezeu..si cauta raspunsul la o manastire, acolo sunt Parinti Duhovnici care te vor ajuta.
Ramane sa ascultam ori de glasul lumii..ori de Glasul Lui Dumnezeu. Parintele Cleopa, Parintele Arsenie Boca..toti Parintii nostri, de am avea credinta nu ne-am indoi in cele ce spun..
Te rog sa recitesti cele spuse de tine: "Eu sunt inpreuna cu iubitul meu de peste un an si jumatate, lucrurile intr-e noi merg foarte bine, inca cum la superlativul absolut".
E bine ca uneori sa vorbim cu noi insine..acest superlativ de care pomenesti tu, oarecum ma pune pe ganduri. Ceea ce noi numim bine..oare cum l-o numi Bunul Dumnezeu.
Sa ma ierti..si cauta la sinceritatea Mariei..e chiar greu intr-o asemenea lume, sa nu te clatini o data cu ea.

Din cate stiu, pana in secolul al IX-lea, Biserica nu savarsea Casatoria in afara Sfintei Liturghii. Cei doi miri trebuiau sa se impartaseasca. Imi pare rau ca nu se mai pastreaza aceasta randuiala.

Silviu Tudose, asistent la Facultatea de Teologie Ortodoxa „Justinian Patriarhul“ din Bucuresti afirma: "Biserica vine in intampinarea neputintei omenesti si acorda, uneori, binecuvantarea de a primi Sfanta Taina a Cununiei unui crestin ortodox cu altul, apartinand unei alte confesiuni crestine. Se acorda aceasta dispensa cu nadejdea ca, in cele din urma, si sotul neortodox va deveni ortodox si cu conditia ca pruncii rezultati dintr-o astfel de casatorie sa fie botezati si crescuti in credinta ortodoxa. Niciodata nu poate fi binecuvantata de Biserica o casatorie intre un ortodox si un necrestin".

Potrivit acestuia ortodocsii se pot casatori cu cei de alte confesiuni (catolici, protestanti), dar nu cu cei de alte religii.

oh, dar ce bine ar fi daca ar gandi toti la fel ca tine :-<
nici eu nu sunt impotriva. chiar am un iubit neoprotestant si nu-mi pasa de vorbele rautacioase.

Pai... casatoria este o cale de mantuire! Care ar fi dupa tine rostul casatoriei?! A respecta credinta nu inseamna ca omul complica lucrurile; iar casatoria dintre un ortodox si un neoprotestant nu se va oficia niciodata( decat civil poate) daca unul din ei nu renunta la religia sa; ori casatoria civila are valoare doar in fata oamenilor iar nu inaintea lui Dumnezeu! Prin Sfanta Taina a Cununiei cei doi miri primesc binecuvantarea lui Dumnezeu si iubirea lor este intarita!

Cred ca nu ai inteles adevaratul sens al cuvintelor scrise de Pelerinul:1: