Sa incepem sa postam aici, cateva versuri pentru Dumnezeu, asa izvorate din inimile noastre pentru slava Lui!
Mangaierea Ta Mangaierea ta de Tata, cine poate sa-o-nteleaga? Nu sund vorbe s-o cuprinda, nici cantari in lumea-ntreaga! Ce dureri pot fi pe lume, mana Ta sa nu le-aline? Cine n-a gustat din stropii, mangaierilor divine? Fara voia Ta-nteleapta, nu e fir de par sa cada Si nu-i rana sau durere, ochiul Tau sa nu le vada Pe fugarii Tai, Parinte, haituiti si fara casa Pesterile pregatite, i-au ascuns cu cu umbra deasa Oare ar mai fi albastra, bolta cerului senina Daca n-ai fi tu sa mangaii, ochii celui ce suspina? Ranile care le vindeci, nu mai poarta-n ele chinul Inima ce-o mangai, Doamne, nu mai stie ce-i suspinul! |
A fost odata un inger, care se plimba printr-o gradina, de cand a plecat, infinitul a ruginit, nici un inger nu mai intra acolo, de teama sa nu rugineasca si el.
De ce exista iubirea suprema doar Pentru Dumnezeu, fiinta suprema? de ce nu o impartaseste nimanui? poate....de teama sa nu rugineasca si ea! |
Nu pot fi deacord cu tine crestine. DUMNEZEU prin insasi natura LUI divina si harul nemarginit, degaja numai dragoste pentru lumea pe care a creato. Omul este lucrarea LUI suprema, facuta din dragoste nemarginita. Dragostea lui DUMNEZEU nu"rugineste", asa cum spui tu, niciodata. Noi ne-am indepartat de dragostea LUI sau cel putin o parte din noi. Dragostea noastra fata de DUMNEZEU, daca este sincera si curata,ne este trimeasa inzecit inapoi noua oamenilor. SARBATORI FERICITE! DUMNEZEU SA NE LUMINEZE CALEA.
|
Se pare ca nu ai inteles ce am vrut sa zic; nu am zis ca Dumnezeu este marginit, am vrut sa zic ca el are iubirea suprema, noi oricat de buni am incerca sa fim, nu o sa putem avea o iubire la fel ca Dumnezeu, El are iubirea absoluta! sarbatori fericite tuturor!
|
OK! Sarbatori fericite!
|
Al Tău Nume nu-i Mesia
: nici Iisus : nici Domn Ceresc : Al Tău Nume nu-i nici unul : dintre câte se rostesc : sau se pot rosti - oricare : ar fi-n graiul omenesc Tu - sau noi, Ţi-am dat un Nume : să putem cumva vorbi despre Tine, Care, altfel n-am ştiut a Te numi: Dar adevăratu-Ţi Nume : e-ntr-un fel în care nu-s poate nici în Cer cuvinte : ca să poată-aşa fi spus : Noi, cu graiul, cu condeiul sau cu tot ce-am mai avea nici odată-al Tău Sfânt Nume a-L cuprinde n-am putea Numai inima, în clipe de extaz, de har, de rai bănuieşte frumseţea Numelui pe Care-L ai Slavă-Acestui Nume Tainic Minunat şi Sfânt şi-nalt : Care-o să-L cântăm cum este doar cu graiul celălalt. |
Al Tau Nume nu-i Mesia
Nici Iisus Nici Domn Ceresc Al Tau Nume nu-i nici unul Dintre cate se rostesc Sau se pot rosti oricare Ar fi-n graiul omenesc Tu, sau noi Ti-am dat un Nume Sa putem cumva vorbi Despre Tine, Care, altfel N-am stiut a Te numi Dar adevaratu-ti Nume E-ntr-un fel in care nu-s Poate nici in Cer cuvinte Ca sa poata asa fi spus Noi cu graiul, cu condeiul Sau cu tot ce-am mai avea Niciodata-al Tau Sfant Nume A-L Cuprinde n-am putea Numai inima in clipe De extaz, de har,de rai Banuieste frumusetea Numelui pe care-L ai Slava-Acestui Nume Tainic Minunat si Sfant si-Inalt Care-o sa-L cantam cum este Doar cu graiul celalalt! |
NAINTEA TA,IISUS IUBIT
Naintea Ta, Iisus iubit, vin azi încrezator, caci Tu de-aceea Te-ai jertfit, sa-mi fii Mantuitor; din cat cunosc al Tau Cuvant, doresc sa Te ascult; Tu, bucurii din Cerul sfant, mi-ai dat mereu mai mult. Eu altceva nimic n-aduc decat o vina grea si unde, Doamne, sa apuc decat spre mila Ta? in mine nimic nu e bun, tot ce-am facut e rau, nadejdea toata insa-o pun in ajutorul Tau. Gol nimeni n-a venit napoi din cei ce Te-au cautat, caci Tu din orisice nevoi, i-ai scos cand Te-au rugat de-aceea, dar, acum si eu cu lacrimi vin si cer sa mantui si sufletul meu, sa nu ma lasi sa pier! |
RUGA
Cu mana intinsa a ruga spre cer Cu ochii inchisi si capul plecat Cu gandul la tine inca mai sper Speranta o, Doamne! nu-i un pacat. Umila te rog sa-mi dai sanatate Si paine pe masa, In viata dreptate, O raza de soare, O floare de crin, O toamna frumoasa Cu cerul senin, Un strop de iubire Si-o cupa de miere Ca stiu ce-i durerea Si gustul de fiere. Tu Doamne, pe toate le poti de voiesti! Te rog in genunchi Ruga mea sa primesti... |
O,Maica Jertfei Salvatoare,
ca-n preacuratele-ti priviri, nici fericirea,nici durerea atat de-adanci nu-s nicaieri Ca-n chipul tau,pe lume unic de umil si de glorios, nici bucuria,nici tristetea nu strălucesc mai luminos. In viata ta,cum nici o mamă din lumea asta n-a avut, e-o pace negrait de dulce si-un zbucium nepatruns de mut. E-o umilinta-atat de-adanca pe-un nimb atat de-mparatesc, cantarea cea mai ingereasca si plansul cel mai omenesc. In pretul Jertfei Salvatoare si tu,ce mare parte-ai pus! in veci te vom cinsti,caci tu esti si Maica noastra,prin Iisus. |
BINECUVÂNTARE ŢIE
Binecuvantare tie, cea mai sfanta-ntre femei, Tie-mi plec cu bucurie ochii si genunchii mei. Te cinsteste fericita inima cantand pios Tie, una-nvrednicita a fi Maica lui Hristos. Fata ta straluce unic de smerenie si har, Tu I-ai fost Dumnezeirii leagan, lacrima si-altar. Tot ce-a fost mai sant pe lume pan-la tine-ai intrecut Si-intre toti cei mai din urma, seaman inca n-ai avut. Dumnezeu putea alege si alt drum spre ce-a voit, Dar tu, vas curat curat si unic, I-ai fost cel mai fericit. In toti sfintii-a fost vreo pata osandita-n vreun cuvant, Dar în tine, Preacurata, numai rod din Duhul Sfant. |
O, iarta-mi, Te rog, Doamne
O, iarta-mi, Te rog, Doamne, atatea rugaciuni prin care-ti cer doar paine si paza si minuni, caci am facut adesea din Tine robul meu, nu eu s-ascult de Tine, ci Tu, de ce spun eu. In loc sa vreau eu, Doamne, sa fie voia Ta, Iti cer, si-Ti cer intruna sa faci Tu voia mea; Iti cer s-alungi necazul, sa nu-mi trimiti ce vrei, ci sa-mi slujesti în toate, sa-mi dai, sa-mi dai, sa-mi dai... Gandindu-ma ca, daca Iti cant si Te slavesc, am drept sa-Ti cer intruna sa faci tot ce doresc... O, iarta-mi felu-acesta nebun de-a ma ruga si-nvata-ma ca altfel sa stau în fata Ta!... Nu tot cerandu-Ti Tie sa fii Tu robul meu, ci Tu cerandu-mi mie, iar robul sa fiu eu. Sa inteleg ca felul cel bun de-a ma ruga e sa doresc ca-n toate sa fie voia Ta. |
Citat:
Speranta toata a plecat.. Ridica-ti ochii spre Cel Sfant Si roaga-L sa coboare la tine pe pamant. |
O Om, de Sf Ioan Iacob Hozevitul
O om, ce mari raspunderi ai De tot ce faci pe lume, De tot ce spui in scris sau grai, De pilda ce la altii dai. Caci ea mereu, spre iad, sau rai, Pe multi o sa-i indrume. Ce grija trebuie sa pui In viata ta, in toata Caci gandul care-l scrii sau spui, S-a dus, in veci nu-l mai aduni Si vei culege roada lui, Ori viu, ori mort, odata. Ai spus o vorba, vorba ta, Mergand din gura-n gura, Va n-veseli sau va-ntista Va curati sau va -ntina, Rodind samanta pusa-n ea De dragoste sau ura. Scrii un cuvant: cuvantul scris, Ramane-n urma drum deschis Spre ocara sau slava. Ai spus un cantec, Versul tau, ramane dupa tine, Indemn spre bine, sau spre rau, Spre curatie , sau desfrau, Lasand in inimi rodul sau, De har sau de rusine. Arati o cale, Calea ta In urma ta nu piere, E calea buna, sau e rea Va prabusi, sau va-ntina, Vor merge suflete pe ea, La pace, sau durere. Traiesti o viata, viata ta E una, numai una Oricum ar fi, tu nu uita, Cum ti-o traiesti, vei castiga Ori fericire pe vecie, Ori chin pe totdeauna. O, om ce mari raspunderi ai! Tu vei pleca din lume, Dar ce ai spus prin scris, sau grai, Sau lasi, prin pilda care-o dai, Pe, multi, pe multi, spre iad sau rai, Mereu o sa-i indrume. Daci nu uita : Fii credincios! Cu grija si cu teama Sa lasi in inimi luminos Un semn, un gand, un drum frumos, Caci pentru toate, ‘nendoios, Odata, vei da seama. Amin |
Cu ce ramai?
Cu ce rămâi din toate Spre câte-n lume-alergi Cu tine-n veșnicie Ce iei să duci când mergi? Cu ce rămâi din banii Pe care-i strângi zgârcit Când moartea o să-ntrebe Tu pentru ce-ai trăit? Ce ce rămâi din câte podoabe cauți și-mbraci Când mulți n-aveau nici zdrențe Ci tremurau săraci? Cu ce rămâi din slava Deșartă ce ți-ai strâns Când o să vină focul! Cu scrâșnete și plâns? Cu ce rămâi din câtă Grăsime-mpovărezi Sau din frumusețea care Gătești și subțiezi? Cu ce rămâi în urma Cumplitului pârjol Când toate-arzând, pleca-vei Sărac, nebun și gol? Când Domnul o să vină Cu slavă sau cu munci Când tot ce-ai azi pieri-va — Cu ce rămâi atunci? |
Din adevar..
Din adevăr si din iubire îmi fac si patrie si crez În viata mea mai sus ca ele nimic nu vreau să mai asez. Pentru-adevăr îmi dau viata, pentru iubire moartea-mi dau Nimic să nu-mi vreau fără ele, cu ele orisice să-mi vreau. Nici adevărul, nici iubirea nu pot cu nimeni să le-mpart Cu ele-ntregi mă duc oriunde, de ele-n veci nu mă despart. Merg cu-adevărul si iubirea la marginile lumii chiar Dar fără ele, oricine-ar zice, nu pot si nu pot, e-n zadar. Se rupe inima din mine când mi le văd în două stări Decât cu dragostea-mpărtită, mai bine mort pe-a ei cărări Decât cu adevăr fătarnic, mai bine mort cu cel frumos Decât viata cu Satana, mai bine moartea cu Hristos. |
Cu pleoapele planse de ploaie si vant cu inima arsa si flori de pamant cu mainile-ntinse si palmele reci Te-astept la raspantii de drumuri sa treci Cu buzele goale,cu sufletul gol lovit si ranit,cazut in namol cu lacrimi de frunze crescute din piept asa stau ,Isuse,asa Te astept In leagan de toamna cu arborii uzi cand suiera vantul astept sa m-auzi cu mainile albe atinse de ger purtandu-mi pe umeri povara de cer cu plansul in pleoape si ochi tematori cu bratele pline de zdrente si nori cu inima goala uitata in frig asa vin la Tine,Iisuse, si strig ranit,lovit, batut de vant cu ochii de piatra si maini de pamant asa strig la Tine cu sufletul greu: Iisuse Stapane, Tu esti Domnul meu! |
Am tot strigat, — de când tot strig îmi e si greu să tot mai spun dar strig, căci stiu că vine ziua să stiti că n-am fost eu nebun. Am tot chemat, — de când tot chem si ură poate că-mi purtati dar chem, căci știu că vine ziua, când veti striga înspăimântati. Am tot mustrat, — de când tot mustru e tot mai gol în jurul meu dar tot nu tac, căci vine ziua cu blestemul lui Dumnezeu. Am tot venit — si tot mai vin să spun că încă mai e har să spun, căci știu că vine ziua cu plâns si tipăt în zadar. Am tot înstiintat — si mai răbdati-mi să vă-nstiintez căci stiu ce-aproape este ziua cu-nfricosatul mortii crez. Veti face si-acum tot ce vreti, cum ati făcut si pân-acum dar scumpul mântuirii pret amar se va plăti cu scrum. |
Au trecut ca norii anii Vremea i-a mânat spre munti Peste tâmple cern castanii Floarea perilor cărunti. Tot mai mult rămâne-n urmă Si-nainte mai putin, Prin a lumii nouă turmă Esti strein, tot mai strein.. Cei porniti cu tine-odată Pe-al vietii drum, s-au dus, Tu cu zarea-nsingurată Lâncezesti dupa-un apus. - Tot nu vezi nimicnicia Celor după care alergi? Tot nu crezi în vesnicia Locului spre care mergi? - Dacă este după moarte Viata-n care n-ai crezut, Ce vei face-a veci departe Si pe veci de veci pierdut? |
Cat de parasit esti Doamne In preasfantul Tau Altar Unde Tu-i astepti pe oameni Viata sa-le-oferi in dar Cand si cand doar cate unul Se apropie de Altar De-Ti inalta o rugaciune Si te lasa singur iar Tu singur plangi si azi Hristoase La miez de noapte-n Ghetsimani Iti plang afara ucenicii Inconjurat esti de dusmani Patrunsu-ti-au in casa furii Si-au profanat si-au pustiit Si multi crestini de-ai Tai Hristoase Demult cu dansii s-au unit Ti-e plin de neghina ogorul Si grau-i aruncat si smuls Si multi dintre ai Tai Hristoase De nepasare s-au patruns Ti-s oile pierdute toate Pe multe si pe rele cai Patruns-au lupii intre ele Si dorm adanc pastorii Tai De-ar fi sa vi acuma Doamne Nu-n miez de noapte, ci-n amiazi Din cati ai pus Tu sa vegheze Nu stiu de-om fi vre-o unul treaz |
Citat:
:) pentru Hristos. Va iubesc pe toti de pe acest forum. |
Doamne numai Tu esti fericirea Tu esti scaparea noastra-a tuturor Prin pacea Ta,Tu aduci mantuirea In lume-aduci speranta si-ajutor Prin Duhul Tau, Tu dai speranta lumii Prin mila Ta, Tu ne pazesti pe toti Prin darul Tau cel nesfarsit de mila Tu ne viezi atunci cand suntem morti O Doamne,Tu ne esti scaparea Izvor prin care aflam mantuirea Tu dai din mila Ta cea multa; pacea Doamne numai Tu esti fericirea |
Vegheaza-n toata noaptea Vegheaza pana-n zori Vegheaza-n toata vremea Ca poate maine mori Pacatuind trait-ai In desfrau ne-incetat Fara-a veghea vreodata pe Domnul L-ai uitat Vegheaza tu,vegheaza Ca nu sti ceasul cand, Pe cer v-a veni Domnul Gasindu-te dormind O sluga rea, va zice Nicicand nu te-am stiut In loc, a veghea astazi Eu te-am gasit dormind |
O veniti la cruce La Cel rastignit Pentru noi in chinuri Domnul a murit El atarna-n cruce Cu chipul smerit Iertandu-i pe-aceia Ce L-au rastignit Cu inima franta plange Mama Lui In genunchi plecata Maica Domnului Cu ochii in lacrimi Fiind ne-ncetat Caci pacatul nostru Domnul l-a spalat Sa fugim de rele De pacat uitand Sa-i cerem iertare Domnului cel Sfant |
Iisus te asteapta si astazi la Cruce Demult El te cheama cu glasul Sau dulce Dar nu vrei s-auzi si ispita te duce Dar El te asteapta si astazi la Cruce Iisus te asteapta si astazi la Cruce Primeste-L si acum El te v-a aduce Pe bratele Sale, pe drumul ce duce Acolo unde El te-a chemat la Cruce Iisus te asteapta si astazi la Cruce Auzi-i chemarea si glasul Lui dulce Si du-te de graba pe drumul ce duce Acolo unde El te-a chemat la Cruce |
Doamne Doamne ceresc Tata Eu la Tine am venit Parasindu-le pe toate Caci pe Tine Te-am iubit Lumea-i moarta pentru mine Iar eu mort sunt pentru ea In inima Doamne Sfinte Numai Tu loc vei avea Eu nu am alta dorinta Sa Te rog sa-mi implinesti Decat Doamne da-mi putere Sa uit cele pamantesti Sa pazesc cu curatie Sarcina ce mi-am luat Pan la moarte sa port haina De crestin adevarat Fericirea cea mai mare Pentru mine este atunci Cand pazesc fara cartire Toate sfintele porunci |
Te rog, Stapanul meu preabun: Prin Duhul sa ma-nteleptesti
Sa nu zidesc ce Tu darami, Sa nu daram ce Tu zidesti In orice timp si-n orice loc Lumina-mi fie capatai Sa nu raman cand Tu Te duci, Sa nu ma duc cand Tu ramai. Prin lumea veacului de-acum, Cu adevarul sa ma-ncingi: Sa nu resping ce Tu primesti, Sa nu primesc ce Tu respingi. Din partea harului ceresc S-aleg si eu cum Tu alegi Sa nu culeg ce Tu arunci, san u arunc ce Tu culegi Sa-mi dai iubire-n adevar Sa Te cunosc mai mult cum esti; Sa nu iubesc ce Tu urasti, Sa nu urasc ce Tu iubesti Sa-mi potrivesti viata mea Cu voia Ta in totul, tot! Ca a gresi-n lucrarea Ta Nicicand, nicicand sa nu mai pot |
Doamne,nu stiu ce sa cer de la Tine.Tu singur stii de ce am trebuinta.Tu ma iubesti mai mult decat ma pot iubi eu insumi.Tata,da slugii Tale ceea ce eu nici sa cer nu stiu.Nu cutez sa cer nici patimire ,nici inlesnire ,ci doar stau inaintea Ta cu inima deschisa fata de Tine.Tu vezi nevoile pe care eu nu le stiu;cauta si fa dupa mila ta.Loveste si tamaduieste,doboara-ma si ma inalta.Ma cutremur si tac inaintea sfintei Tale voi si inaintea judecatilor Tale,pe care eu nu le pot pricepe.Ma aduc pe mine insumi Tie ca jertfa.Nu este in mine dorinta afara de dorinta sa implinesc voiaTa.Invata-ma sa ma rog.Tu insuti roaga-Te in mine!Amin.
|
Cruce Sfanta parasita
Langa margine de drum Coperisul tau se strica Langa crestinii de-acum Cruce sfanta jalinic este Trista stai plecata-n jos Si nu-i nimeni sa te-ndrepte Oh ce lucru dureros Oamenii nu-si mai ridica Palaria-n dreptul tau sa se-nchine si sa zica Doamne feri-ne de rau Dar credinta mea imi spune Ca mult nu va dainui Printr-o tainica minune Crucea iar va dainui |
Să aveți credință, să aveți răbdare,
suflete iubite care suferiți. Astăzi plângeți singuri lacrime amare, mâine împreună veți cânta slăviți, Să aveți nădejde, să aveți credință, să aveți iubire, să aveți răbdare, nu uitați preadulcea Lui făgăduință: chinul de-azi e-arvuna slavei viitoare! Pașii noștri calcă drumuri tot mai grele, mai pustii și aspre locuri întâlnim, dar nădejdea sfântă ne-ntărește-n ele, să avem puterea să le biruim, O, răbdați durerea cu nădejde dulce, neuitând Cuvântul Domnului Iisus, căci precum în lume am purtat o cruce, vom purta-mpreună o cunună sus! Suflete zdrobite, inimi sfâșiate, ridicați spre ceruri gândul obosit, nu uitați că mâine toate-or fi uitate, mâine toate-acestea vor avea sfârșit! Nu uitați că mâine-n cântec veți culege ceea ce în lacrimi azi ați semănat și abia atuncea veți putea-nțelege cât de mare-i harul care vi s-a dat Suferiți necazul, biruiți ispita, mai aprinsă rugă înălțați în sus și cântând prin chinuri, să priviți slăvita răsplătire care ne-o va da Iisus. |
Odata, L-am vazut trecând
cu turma pe Pastorul blând; mergea cu dânsa la izvor, blândul Pastor, blândul Pastor. Pe-o oaie ce cazuse jos, a ridicat-o El duios si-a dus-o-n brate iubitor, blândul Pastor, blândul Pastor. Pe-o alta, care la pamânt zacea cu piciorusul frânt, El o leaga mângâietor, blândul Pastor, blândul Pastor. El le-a iubit cu dor nespus si viata pentru oi Si-a pus si pentru mântuirea lor, blândul Pastor, blândul Pastor... Dar mai târziu L-am întâlnit, cu spini era împodobit într-o multime de popor, blândul Pastor, blândul Pastor. Când L-am văzut, Lam întrebat cine sunt cei ce L-au scuipat. A suspinat usor blândul Pastor, blândul Pastor. Si mi-a raspuns îndurerat: ,,Acei ce M-au încununat sunt oile ce le-am fost lor blândul Pastor, blândul Pastor... Toti cei ce Ma batjocoresc si cei ce Crucea-Mi pregatesc sunt cei la care iubitor le-am fost Pastor, le-am fost Pastor.' Tacu... si ochii Lui senini de lacrimi limpezi erau plini; plângea de mila oilor blândul Pastor, blândul Pastor. Si-atuncea ,,oile'-au venit, pe cruce, sus, L-au rastignit... El Se ruga spre mila lor, blândul Pastor, blândul Pastor. |
Cuvântul Tau e-o candela aprinsa
pentru picioarele si paii mei, e o lumina pururea nestinsa, pe calea mea, oricât sunt norii grei Jur - si de juramânt eu ma voi tine - că legea Ta cea dreapta voi urma; sunt amarât, da-mi bucurii din Tine după cuvântul spus de gura Ta! Primeste-mi, Doamne-a mele simtaminte si-a Tale legi învata-ma deplin! Primejdii grele-mi stau mereu nainte ; si totusi nu uit legea Ta s-o tin. Cei rai mi-asaza curse-n cale mie, dar nu m-abat de la porunca Ta, povata Ta-i averea mea-n vecie, caci ea e toata bucuria mea Eu inima mi-o plec s-asculte-ntruna si să-mplineasca-a Tale-orânduiri; pân-la sfârsitul vietii-ntotdeauna îmi tin la ele-a inimii priviri. |
Citat:
__________________________ http://www.x6.ro http://poze.x6.ro http://slabire.x6.ro |
As vrea, Isuse, să-mi poti spune Ce n-ai spus încă nimănui Comoara Ta de-ntelepciune Pe umeri, Doamne să mi-o pui. Iar când voi birui pământul Să-mi ardă-n ochi Lumina Ta Să-mi fie-n inimă Cuvântul Că eu să nu-l mai pot uita. Fă-mi cugetul să înteleagă Această taină ce-o aduci, Iubirea Ta ce mă dezleagă De vesnicia unei cruci. As vrea, Isuse, să-mi poti spune Ce n-ai spus, poate, nimănui Comoara Ta de-ntelepciune În suflet, Doamne, să mi-o pui |
Niciodata duhul nostru Nu se poate linisti Daca nu ne dam silinta "Intru Domnul a trai". Dupa cum nu tace pruncul Cand lipseste maica sa, Tot asemenea si duhul Nu se poate alina. Intru Domnul este pacea, Intru el odihna mea, Calea cea adevarata Si acum si pururea. Cand mintea vrea sa zboare La Bunul Dumnezeu, Atunci vrajmasul tainic Ne bantuie mereu. Imprastie gandirea Ca pulberea in vant Si cauta sa traga Privirea la pamant. Priveliste desarta Ne-arata cel viclean Ca sa pogoare mintea Din "vesnicul liman". Piatra nesimtirii mele S-a facut ca un mormant Care vesnic ma apasa Si ma trage la pamant. O, de s-ar misca odata Piatra sufletului meu Ca sa faca loc luminii Sfinte de la Dumnezeu. Intunerice de patimi Inlauntrul meu domnesc, Iar vlastarele virtutii Toate se ingalbenesc. Sf Ioan Iacov Hozevitul |
Semnul crucii este noua Scutul cel mantuitor Care departeaza raul Si ne da la toate spor. Deci sa facem cum se cade Crestinescul nostru semn, Caci vrajmasii fug atuncea Ca de preacinstitul lemn. Iar acei ce bat in cobza Si pe cruce o ingana, Au samanta necredintei Si pecete rea la mana! N-au evlavie in suflet, Nici rusine la obraz Plecaciune nu pot face Ca-i "boierul pe grumaz"! Domnul cerurile pleaca Pentru neamul omenesc, Iar la El sa-si plece capul- Multi crestini nu se silesc. El intinde sus pe cruce Mainile dumnezeesti, Tu macar a face "semnul" Omule nu te silesti. El ne mantuie crestine Savarsindu-Se pe lemn, Iara tu socoti rusine Ca sa faci al crucii semn! Sf Ioan iacov Hozevitul |
Invatatii ce de astazi Tot se straduiesc mereu, Ca deplin sa dovedeasca Ca nu este Dumnezeu. Cu progresele stiintei Ca si mandrul "Lucifer", Dansii vor sa se inalte Astazi mai presus de cer. Doua "usi" le stau in fata Si raman aici mirati, Dupa cum la "poarta noua" Sta un bou "sa ma iertati". Una este "usa vietii" Care lor li s-a inchis, Alta este a pierzarii Care groaznic s-a deschis. Cate le ajunge capul, Se grabes sa nascoceasca, Ca sa fabrice "viata" Si pe moarte s-o opreasca Orice uneltesti atee, Viata nu vei fabrica Iar de rafuiala mortii Nicidecum nu vei scapa. Toate cele nascocite, Cand ajungi langa mormant, N-au valoare nici ca pleava Care se arunca-n vant! Daca nu cunosti-n viata, Pe Mantuitorul tau, Vei cunoaste dupa moarte Tirania "celui rau". Sf Ioan Iacov Hozevitul |
Priveste-ti sufletul, crestine, Si vezi ce ai mai bun in tine Si vezi cui tu esti dator Pentru prezent, trecut si viitor. Si vezi cata rabdare a avut, Cata mila cu tine s-a facut, Iar tu in faradelegi ai vietuit, Dar uita-te cat te-a iubit. Priveste-ti sufletul si ai sa-l vezi plangand, Trist, mai trist ca orisicand, Sa-l vezi cat a suferit, Cat de mult l-ai ponegrit. Prin faptele cele murdare Si ingerul cel bun dispare, Ramane-n urma Si priveste-n zare. Dar priveste-ti sufletul, crestine, Sa vezi cat ai pierdut in lume Intoarce-te pe calea buna Nu lasa ca viata sa-ti fie o minciuna. Caci singur ai sa te-amagesti Iar pe calea rea mereu ai sa pasesti. Dar deschide-ti inima, crestine, Si vezi cum plange sufletul in tine! |
GOLGOTA Te vindem iar cu sarutari viclene, Prin nepasare oarba si prin lene. Te biciuim cu vorbe de ocara, Te palmuim cu ura ca de fiara. Te adapam cu suc de-amaraciune, Din pofte rele si din stricaciune. Te tintuim pe cruci de nedreptate, Prin cuiele uciderii de frate. Iar impletim blestemele de tata, S.-ncingem, Doamne, fruntea-nsangerata. Tu iar.si zici, in blanda rugaminte: "Nu stiu ce fac. angaduie-i, Parinte". |
URCUS SPRE DUMNEZEU De la intrarea in biserica, Pana la iconostas, in gandul meu, Parcurg drumul liturgic, Urcus spre Dumnezeu. Cu pasi smeriti ma apropii, Pana in fata altarului, Unde pios mananc Trupul si Sangele Mantuitorului. Acum ma simt pura, curata Si-n suflet si -n gand, Iisus calcand peste moarte, A refacut legatura intre Cer si pamant. Prin crucea pe care Hristos, Fiul - Omului a murit. Prin jerfa Sa, A redat omenirii Paradisul pierdut. Ne-a sters de pacate si dragoste divina A revarsat peste noi Si ne-a fagaduit ca-n Ceruri ne-asateapta La Judecata de Apoi. ( scrisa de Felicia Crihan Iancu) |
Ora este GMT +3. Ora este acum 21:25:06. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2024, Jelsoft Enterprises Ltd.