Cine a inventat iadul?
 

A afirmat vreodată Biblia că există un LOC ca iadul? În Vechiul Testament nu există vreun loc de “damnare eternă”. Există Sheol, unde oricine va ajunge, indiferent că este un om păcătos sau virtuos. Acest Sheol este o lume subterană întunecată, un loc totuşi neutru, asemănător cu Hades din mitologia grecească. De aici va începe şi harababura. Atunci când textul din limba ebraică a fost tradus în greacă, Sheol a fost înlocuit cu Hades. Apoi, cu timpul, s-a accentuat credinţa că în Hades ajung doar oamenii păcătoşi.
Aşadar, până acum avem două nume diferite pentru iad: Sheol şi Hades. Să-l introducem pe al treilea: Gheena, locul în care învăţăturile creştine de la începuturi spun că vor ajunge cei păcătoşi, după ce vor fi judecaţi. Originea cuvântului se referă la “Valea lui Hinnom”, o locaţie situată la sud de Ierusalim, acolo unde focurile ardeau neîncetat şi unde anumiţi oameni erau sacrificaţi şi oferiţi ca ofrandă zeilor cananiţi. “Apocalipsa lui Ioan” a mers ceva mai departe, afirmând că oamenii păcătoşi vor fi aruncaţi într-un “iaz de foc”.
Deci, până acum n-a existat nicio referinţă la “iad”. Acest lucru s-a întâmplat odată cu traducerea Bibliei în limbi moderne europene, ca engleza, germana sau româna. În multe locuri, Sheol, Hades sau Gheena au fost traduse ca “iad”.
Teologii şi filosofii încă mai dezbat dacă iadul reprezintă un loc fizic sau o stare a minţii, iar, dacă este un loc fizic, atunci sufletele sunt arse pentru eternitate? Unii afirmă că referinţele Bibliei la “distrugerea eternă” şi la “cea de a doua moarte” însemnă că sufletul unei persoane este distrus, şi nu torturat. Teologul Clark Pinnock se întreba, pe bune dreptate, în revista “Criswell Theological Review”: “Cum ar putea creştinii accepta un Dumnezeu de o asemenea cruditate, care ar accepta o tortură eternă asupra creaturilor sale”? Adica, in cazul in care ai trait 40 de ani, sa presupunem, si ai facut greseli si pacate vei fi torturat o vesnicie? Nu e cam prea mare pedeapsa asta pentru cativa zeci de ani care la nivel cosmic reprezinta o fractiune de secunda? Acelaşi teolog afirmă că un Dumnezeu care ar face aşa ceva, s-ar asemăna mai mult cu Satana. Un alt cercetător al Bibliei, Philip Hughes, afirmă că credinţa într-o pedeapsă eternă e mai mult legată de mitologia greacă decât de Biblie.
Dar să nu credeţi că iadul e o invenţie doar a creştinismului; multe alte religii au propriul lor iad. În islamism, de exemplu, există un “crater de foc”, în hinduism întâlnim 21 de iaduri, pentru a arde kharma rea, iar în budism, drumul spre Nirvana e pavat de iaduri. Să nu uităm că jainismul, o altă religie importantă a lumii, are numai puţin de… 8,4 milioane de iaduri!

Te rog foarte mult sa cauti perspectiva ortodoxa asupra iadului, aceea pe care ar trebui sa o cunoasca orice crestin-ortodox. Eu am citit recent un text luuuuuuung, in limba engleza insa, care lua in discutie perspectiva apuseana, legalista, asupra iadului, si cea rasariteana, care e cu totul altceva.

Din Vademecumul ortodox aflam ca in iad, pe langa chinul moral, patimile noastre sunt exacerbate la maximum de catre demoni, imposibilitatea de a le mai satisface ca in viata pamanteasca devenind un groaznic chin.

Chinurile iadului nu-L au pe Dumnezeu drept cauza, ci pe noi insine -- Sf. Vasile cel Mare.

.. tot asa dragostea lui Dumnezeu ii va face foc si mai stralucitor pe cei care ard si acum de iubire pentru El si ii va parjoli pe cei reci in credinta. Diferenta va fi facuta numai de catre cei care primesc dragostea Lui arzatoare.

Sfintii Parinti insista asupra faptului ca Dumnezeu este prezent peste tot cu iubirea Lui, deci ii iubeste si pe cei ajunsi in iad, dar tocmai dragostea Lui, carora ei ii raspund cu ura, lor le devine chinuitoare.

--

Lucrul asta pare linistitor in aparenta, dar nu este.. Faptul ca intr-un fel, poarta iadului e inchisa pe dinauntru, si ca Doamne fereste, s-ar putea sa fie mila, sa fie dreptate, sa fie dragoste si eu din cauza impietririi, mandriei si razvratirii mele sa nu le pot primi, condamnandu-ma singura la iad ..

Mai e si problema intunericului cel de dinafara, nu ma bag, nu stiu, dar poate sa fie intunericul cel de dinauntrul nostru, cand nu Il lasam pe Dumnezeu sa intre, nu stiu.

Oricum partea cutremuratoare este ca ... ne-o facem cu mana noastra.

Dumnezeu sa ne miluiasca pe toti.

Iadul e absenta lui Dumnezeu,de care ne lipsim incepand din aceasta viata,prin propria vointa.

In forma lui populara sa-i spunem, a fost "inventat" de catre evreii din vechime care vedeau in iad un loc numai bun pentru paganii si strainii nu tot atat de "sfinti" ca si ei, numai ca Mantuitorul le-a cam dat de gandit ca acolo nu se ajunge pe baza de etnie, apartenenta religioasa.

Repet... In Vechiul Testament nu se pomeneste de un loc de condamnare eterna. Insusi Dumnezeu pedepsea evreii sau alte popoare. Deci, daca in V.T. nu exista conceptia de iad cum de s-a format ulterior? Si inca o data o sa mai pun intrebarea: daca un om traieste cativa zeci de ani si face greseli crede cineva ca va fi chinuit o vesnicie pentru acei cativa ani egali cu zero la nivel cosmic? Ce sunt 40, 50, 60 de ani de viata fata de 1 miliard de ani? Dar fata de 10 de miliarde de ani? E vorba de o VESNICIE!!! Deci ceva cu o varsta imposibil de masurat, etern. Isi poate cineva imagina ca Dumnezeu are o astfel de gandire? Oare acest mod de razbunare nu se aseamana mai mult mintii umane? Ma indoiesc ca cineva atat de creativ si capabil de iubire ce nu poate fi perceputa in totalitate de mintea limitata a omului poate fi atat de rea, de distructiva.

Poate cu un picior in afara topicului, dar cred ca e important:

1. Este in firea lucrurilor ca omul nu are o problema de ordin legal cu Dumnezeu. Natura problemelor noastre nu tine de judiciar. Universul nu este o instanta de judecata.


2. Hristos nu a venit sa ii faca pe oamenii rai buni, ci sa ii faca pe cei morti - vii. Aceasta inseamna ca natura problemelor noastre nu este una morala ci una existentiala sau ontologica. Avem o problema care este inradacinata in insasi natura existentei noastre (cazute), nu in comportamentul nostru. Comporamentul bun nu va corecta aceasta problema.



3. Fiintele umane au fost create pentru a trai in comuniune cu Dumnezeu. Nu suntem facuti sa traim ca indivizi autosuficienti, caracterizati de capacitatea noastra de alegere si decizie. Suntem fapturi pentru comuniune, nu pentru consum.



Astfel, daca vrem sa traim in aceasta comuniune, ne vom stradui sa ne rugam, nu ca o datorie morala, ci ca insusi modul nostru de existenta. Ne rugam, postim, facem milostenii, ne marturisim, ne impartasim, nu pentru a deveni oameni mai buni, ci pentru ca, daca neglijam aceste lucruri, vom muri. Si moartea va fi inceata, caracterizata de disolutia progresiva a ceea si cine suntem.




Cred ca multi dintre noi avem acea perspectiva "judiciara" asupra pacatului iar in articolul acela pe care il citisem scria chiar ca aceasta perspectiva domina in teologia apuseana si ca e motivul pentru care si infloreste ateismul acolo, ca o reactie fireasca impotriva unui Dumnezeu care sta cu ochii pe noi si ne sanctioneaza toate derapajele morale (legale).

Citeste ce ti-am scris si linkul dat de Scotianul.
Nu Dumnezeu e raspunzator pentru Iad, ci noi insine.
Nici macar nu cred ca are rost sa ne exprimam la diateza pasiva, ca vom fi chinuiti, noi, victime pasive.. da click pe linkul de mai sus.

Ia uite-aici:
Iadul e un dublu rau: vointa de a savarsi pacatul si durerea neputintei de a-l savarsi. E o atasare la pacatul ce nu mai poate fi savarsit material si deci un refuz de cautare a bunurilor spirituale. Prin neputinta omul e scos chiar si din relatia cu lucrurile, sau dintr-o relatie egoista, trecatoare, cu alta persoana. Toate legaturile lui cu realitatea ii sunt taiate. El duce o existenta fantasmagorica, de cosmar. E inchis total in groapa singuratatii. Numai demonii si poftele sale il musca asemenea unor serpi. Se poate spune, ducand mai departe aceasta idee, ca subiectivitatea sa crescuta monstruos il face sa nu mai vada realitatea altora. Nu mai poate avea nici macar contacte patimase, fugitive, cu ei. Imaginatia sa subiectiva acopera si realitatea obiectelor, caci le socoteste prea modeste pentru imaginatia sa. El cade intr-un fel de existenta de vis in care totul se haotizeaza intr-un absurd fara nici un sens, fara nici o consistenta, fara nici o cautare de iesire din el, fara nici o speranta de iesire.

Pai eu cred ca inceputurile iadului pot fi inca din viata aceasta.. daca ne gandim la sexualitatea exacerbata de exemplu, ale carei ramuri fantasmagorice pot depasi inca din cursul acestei vieti posibilitatile reale de satisfacere, escapismul in lumi imaginare, ignorandu-i pe ceilalti etc.. si toate astea avand potentialul de a se amplifica la infinit.

Dumnezeu sa aiba mila de noi toti.

Dar de ce nu puneţi problema invers ? Ia să o punem invers, să vedem ce iese.
Păi este "normal" ca, dacă un om trăieşte câteva zeci de ani şi urmează legea lui Dumnezeu, crede cineva că va fi răsplătit o veşnicie pentru cei câţiva ani egali cu zero la nivel cosmic ? Ce sunt 40, 50, 60 de ani de viaţă faţă de 1 miliard de ani ? Dar fata de 10 de miliarde de ani? E vorba de o VESNICIE!!

Deci ? Cine a inventat Raiul ? Oare chiar scrie în Biblie despre Rai ? Nu, nu cred că Dumnezeu ne-ar putea da o asemenea răsplată pentru atât de puţin. Precis e ceva inventat de oameni.

Cred ca esti prea subtil pentru el....

Eu nu cred ca problema pusa invers are sanse prea mari de convingere.. Ca suna a treaba de argat, fa-ti jobul 40-50-60 de ani si pe urma "scapi". Nu insinuez ca Mihnea a intentionat sa iasa asa, dar e o interpretare la indemana.

Trebuie sa ne invatam cu rugaciunea si cu restul tocmai pentru ca le vom practica neincetat si dincolo (Maica Domnului, Sfintii, Insusi Duhul Sfant care se roaga pentru noi cu suspine negraite).. si daca le facem in sila, cu gandul ca poate candva n-o sa mai fie nevoie de ele... ne ratam sensul existentei.

La fel si smerenia si mila si jertfa de sine... incercam sa ajungem la ele nu ca sa ne chinuim aici limitat si pe urma sa huzurim etern, ci ca sa dobandim asemanarea cu Hristos in vesnicie.

Partea trista e ca si intelegand toate astea, tot e greu :( Adica acele lucruri pentru care am fost facuti, acelea le facem cu cea mai mare dificultate si uneori sila, cum si zicea in VT, ca dobitocul isi cunoaste stapanul sau, dar poporul Meu nu Ma cunoaste :(

Cineva spunea : Daca ne plictisim aici de Hristos,cum vom putea sta alaturi de El o vesnicie?

Daca bine am inteles din textul pe care mi l-a recomandat Scotianul si din ceea ce mi-ati scris dumneavoastra as putea intelege (corect oare?) ca sunt trepte pe o scara a evolutiei spirituale a fiecarei persoane. Posibil, deci, ca cei cu un nivel scazut sa aiba un anumit loc in acest "iad" in functie de nivelul lor de dezvoltare spirituala si in acelasi timp cei cu un nivel dezvoltat sau foarte dezvoltat d.p.d.v. spiritual sa aiba un loc in universul acesta sau altele in functie de gradul lor de evolutie. Gresesc cu ceva?

Multumesc.

Sa nu tragem concluzii pripite...

Cu placere.Sper sa va ajute.Sa va spun un ,,truc">cand intrati pe site(crestinortodox.ro>pagina principala) aveti sus in dreapta o optiune numita ,,Cauta".Tastati acolo un cuvant>de ex:Iadul.O sa va apara mai multe linkuri.Ultimul se numeste ,,Esenta Iadului si posibilitatea unui Iad etern".Click pe ea.Veti ajunge pe o pagina cu mai multe articole in acest sens de pe acest site.Acolo am gasit si eu articolul postat pt dvs ca doar nu am Lampa lui Aladin :) Cel de Sus sa fie alaturi de dvs.

Cine a inventat iadul? O minte creata plictisita prin desert.

Si eu mi-am pus multe din aceste intrebari si am gasit si unele raspunsuri, printre care acela ca de multe ori l-am facut pe Dumnezeu dupa mintea si imaginatia noastra, astfel incat Creatorul Insusi apare ca un monstru care va duce la indeplinire sentinte greu de imaginat si suportat.

Gheena (ebr. gehenna, gej-hinnom = valea Hinnom, valea blestemată)

Spre sud-vest şi imediat în afara vechii cetăţi a Ierusalimului era o vale cunoscută mai întâi în ebraică ca gey ben [b’ne] hinom, „valea fiului [sau fiilor] lui Hinom”. Mai târziu, aceasta a fost numită doar gey hinom, „valea lui Hinom”, sau în limba greacă, Gheena. De fapt aceasta era o trecătoare adâncă şi îngustă cu versanţi prăpăstioşi şi stâncoşi, situată nu departe de marele templu şi palat al lui Solomon. O parte a acestei văi a fost numită mai târziu Tofet şi unii cred că acolo se afla un loc unde se adunau cântăreţii şi muzicienii regali ai lui Solomon pentru a umple valea cu cântări de laudă lui YHWH – Ios. 15:8; 2Regi 23:10; Ier. 19:2,6.

Cu toate acestea, la bătrâneţe, când inima lui Solomon s-a întors de la a-L servi pe singurul Dumnezeu adevărat, el a construit în această vale altare dezgustătoare pentru dumnezei păgâni şi zeiţe, lui Moloh, Baal, Chemoş şi Astarteea (1Regi. 11:5-7). Se spune că aici a fost ridicat un monstruos idol de bronz care era încălzit pe interior şi în ale cărui braţe înroşite în foc închinătorii la idoli îşi aruncau de vii fiii şi fiicele. Ca urmare, această vale ce odată răsuna de lauda lui YHWH a fost umplută de ţipetele copilaşilor ce erau oferiţi ca jertfe zeului focului Moloh – 2Cron. 28:3; 33:6.

La timpul potrivit, credinciosul împărat Iosia a pus capăt acestei cruzimi şi pentru ca acea practică să nu mai apară din nou el a profanat valea, pângărind-o cu oase ale oamenilor morţi (2Regi. 23:10,14; 2Cron. 34:4,5). Din acel timp înainte Gheena a devenit groapa de gunoi folosită de toţi pentru deşeurile cetăţii, un loc unde era depozitat tot gunoiul şi toată murdăria din Ierusalim. Aici erau aruncate trupurile animalelor moarte şi ale criminalilor executaţi. Acesta era crematoriul cetăţii şi pentru a întreţine arderea flăcărilor se adăuga sulf sau pucioasă. Marginea stâncilor era crestată, iar o parte din gunoiul aruncat se agăţa de stânci şi deoarece începea descompunerea, de fapt viermii sau larvele erau cei care consumau resturile de carne şi nu flăcările sulfuroase de dedesubt. Pentru mintea evreilor Gheena a devenit un simbol viu al nimicirii, un lucru dezgustător, o repulsie pentru ochi şi pentru nări o duhoare.

Iadul nu a fost inventat, a fost creat pur si simplu ca o consecinta a neascultarii...cand cel mai iubit si luminat inger Lucifer a cazut in pacatul maririi de sine, era normal ca nu putea sa mai locuiasca alaturi de Creatorul sau deoarece nu a dorit sa-si recunoasca vina...atunci a trebuit sa plece....unde? undeva opus a ceea ce a trait pana atunci.

Iadul este o varianta ! Depinde de noi si numai de noi pe care o alegem . Suntem liberi in alegerea ce o facem !

Isaia 14:12 ne ofera date despre el inainte de cadere.In Iezechia 28:13-17 gasim o caracterizare si mai precisa a rolului sau precum si a cauzelor caderii.Daca ne intoarcem la Isaia 14:13-14 vedem ce si-a dorit iar in Isaia 14:15 ce-l asteapta.O referire,fie si indirecta,la cauza caderii sale o gasim si in Noul Testament,in I Timotei 3:6.

Dar avem si avertizari la fel de clare:in Ioan 12:31 ni-se spune ,,Acum este judecata acestei lumi; acum stăpânitorul lumii acesteia va fi aruncat afară."Doar oare de ce isi doreste sa conduca acesta lume? Gasim raspunsul in II Corinteni 4:4>,,În care Dumnezeul veacului acestuia a orbit minţile necredincioşilor, ca să nu le lumineze lumina Evangheliei slavei lui Hristos, Care este chipul lui Dumnezeu"si pentru asta nu se odihneste niciodata: ,,În care aţi umblat mai înainte, potrivit veacului lumii acesteia, potrivit stăpânitorului puterii văzduhului, a duhului care lucrează acum în fiii neascultării" (Efeseni 2:2)

Apocalipsa 12:10 ne arata cam cu ce se ocupa ,,Şi am auzit glas mare, în cer, zicând: Acum s-a făcut mântuirea şi puterea şi împărăţia Dumnezeului nostru şi stăpânirea Hristosului Său, căci aruncat a fost pârâşul fraţilor noştri, cel ce îi pâra pe ei înaintea Dumnezeului nostru, ziua şi noaptea"pt ca el mereu a incercat sa ispiteasca ca sa cadem in pacat,la fel cum a incercat si cu Mantuitorul(Matei 4:3)si daca nu i-a mers cu EL credeti ca se opreste cand este vorba de noi? Nici vorba. Priviti cele scrise in I Tesaloniceni 3:5>,,Pentru aceea şi eu, fiind nerăbdător, am trimis ca să cunosc credinţa voastră, ca nu cumva să vă fi ispitit ispititorul şi în zadar să ne fie osteneala"

Si asta nu este de ieri,de azi,ci de la inceputurile lumii(Geneza 3:1-5)pt ca stie ca pt el finalul va fi implacabil :,,Şi l-a aruncat în adânc şi l-a închis şi a pecetluit deasupra lui, ca să nu mai amăgească neamurile, până ce se vor sfârşi miile de ani.După aceea, trebuie să fie dezlegat câtăva vreme." Iar aceea ,,cateva vreme"va fi ceasul pentru ,,Şi diavolul, care-i amăgise, a fost aruncat în iezerul de foc şi de pucioasă, unde este şi fiara şi proorocul mincinos, şi vor fi chinuiţi acolo, zi şi noapte, în vecii vecilor."(Apocalipsa 20:10) intrucat la final ,,Şi moartea şi iadul au fost aruncate în râul de foc. Aceasta e moartea cea de a doua: iezerul cel de foc.Iar cine n-a fost aflat scris în cartea vieţii, a fost aruncat în iezerul de foc"(Apocalipsa 20:14-15).

Cred ca iadul este o inventie omeneasca.
Iadul descris de noi mai bine zis este o inventie a mintii omenesti.

Cat despre Iadul adevarat,cel necunoscut de oameni,exista in viata si in moarte asa cum exista si binele si raul.

Iadul este o stare existentiala nu este o inventie a mintii omenesti. Este prezent ca stare inca din lumea aceasta si va continua in vesnicie pentru cei care nu au reusit sa distruga egoismul. "Iadul este o vesnicie a singuratatii"F.Dostoievsky

Exact,tocmai asta am zis si eu. Am vrut sa subliniez diferenta dintre iadul conceput de oameni si iadul adevarat care cu siguranta nu-i nimic din cea ce credem noi.

Sa nu uitam ca omul contemporan constient ca nu este vrednic de rai inventeaza o fericire in iad- considerand ca in iad va gasi placerile fata de care el a devenit dependent. Sfantul Ioan Damaschin spune ca suferinta consta tocmai in lipsa celui dorit- pacatul- neputinta de a savarsi pacatul. Aceasta este suferinta iadului.

Nu cred ca omul contemporan inventeaza o "fericire" in iad din adins.Cred ca o face din nestiinta.

Iadul a luat fiinta din cauza lipsei de comuniune cu Dumnezeu. Asa ca iadul nu este o inventie a cuiva, ci este o consecinta a unui act care are la baza neascultarea.

Teoria aceasta are o mare hiba, si anume ca e contradictorie. Este si foarte simplu de vazut de ce. Din moment ce iadul ar fi fost creat pentru lucifer si ai lui, normal ar fi fost sa mearga ei mai intai acolo si sa "beneficieze" de "conditiile" din acel loc, si nu fiinta creata ulterior, omul.

Un pustnic a dorit sa arate ca Iadul, Raiul si Lumea au fost create
numai de iubirea lui Dumnezeu. Si atunci a construit o casa simpla
cu doar trei camere, insa puse pe verticala: etaj, parter si subsol.
Fiecare camera avea peretii acoperiti cu oglinzi. In camera de la
etaj oglinzile erau de cristal, in camera de la parter erau normale,
dar cu pete pe ele, iar la subsol erau oglinzi diforme. Apoi a ornat
camera de sus cu aripioare, cea de la mijloc cu pamant si iarba, iar
la subsol a pus tot felul de cozi. Apoi a rugat un ucenic sa mearga
prin toate cele trei camere si sa spuna ce vede. Ucenicul s-a dus si
apoi a povestit ca in camera de sus i s-a parut ca vede un inger, la
parter s-a vazut pe el, iar la subsol s-a speriat teribil findca a vazut
un monstru de diavol cu coada. Dar lumina, lumina cum era? - a
intrebat pustnicul. Lumina era aceeasi peste tot - a zis ucenicul.
Mda, zise batranul, iubirea lui Dumnezeu e aceeasi pretutindeni.
Dar ce era atunci diferit? - a intrebat iarasi pustnicul. Oglinzile -
a raspuns ucenicul.
Har, smerenie si jertfa de sine.