Forum Crestin Ortodox

Forum Crestin Ortodox (http://www.crestinortodox.ro/forum/index.php)
-   Pocainta (http://www.crestinortodox.ro/forum/forumdisplay.php?f=5019)
-   -   PACATUL - Lucrare a lui Dumnezeu (http://www.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?t=7831)

OmuBun 14.12.2009 01:33:21

PACATUL - Lucrare a lui Dumnezeu
 
Urmarind un link despre un preot care a facut o slujba pentru masoni, undeva pe un alt topic, desi nu eram foarte curios, ceva imi spunea sa dau clic. Poate ca mare lucru n-a fost de vazut, dar s-a intamplat sa intru pe "filme artistice" si sa descopar ceva cu totul deosebit: OSTROV (sau Insula). Am urmarit acest film cu sufletul la gura, si-l recomand oricui doreste sa se desavarseasca in cunoasterea Adevarului Lui Dumnezeu.
Dupa ce il veti viziona, as dori sa veniti si sa va spuneti parerea despre cum l-ati inteles. N-as vrea sa dau detalii, fiindca fiecare fragment in parte reprezinta un mesaj pe care noi il putem percepe diferit, in raport cu credinta noastra, cu slabiciunile noastre, cu caracterul nostru... Pe mine ma tot urmareste raspunsul intarziat al calugarului la intrebarea despre Cain si Abel... Mi se pare esenta credintei spusa in cateva cuvinte!!!
Haideti sa vedem cum se intampla ceea ce unii dintre noi numesc "Ironia sortii"! Haideti sa vedem cum un pacat de moarte transforma lasitatea in sfintenie. Haideti sa vedem cum povara pacatului il smereste pe om ridicandu-l in fata Lui Dumnezeu mai presus de "unsii bisericii"!
Iar aici linkul. Va urez vizionare placuta!
http://glasulortodox.blogspot.com/se...me%20Artistice

OmuBun 17.12.2009 18:44:46

Am asteptat un timp sa vad daca e cineva care are timp si vointa sa abordeze subiectul. Deocamdata nu prea. Poate ca n-aveti timp sa vedeti un film mai lug, sau poate sunt alte motive care va retin.
O sa vin in intampinarea acestui subiect cu o poezie pe care-am scris-o cu niste ani in urma. Si care nu se prea potriveste cu Nasterea Mantuitorului, dar tot o s-o postez. Asta pentru a face mai bine inteleasa ideea topicului.

Seara de Înviere


Vântul rece-al Învierii a cuprins sufletul meu,
Un pribeag pierdut prin lume si uitat de Dumnezeu.
Plange-o bufnita-n gradina pe note greu de înteles,
Iar eu ma-nvartesc prin casa si ma tot opresc din mers.

Gandul multelor pacate arde în focul din vatra
În timp ce afara, jalnic, cainii vagabonzi tot latra!
Neagra se-asterne tacerea si ma cheama cu glas dulce
Iar eu nu gasesc puterea s-o alung cu-n semn de cruce!

Siruri lungi de credinciosi, merg prin noaptea fara Luna,
Sa primeasca-n dar Lumina, calda, dulce si divina.
Clopotele bat in dunga plangand parca dupa toti
Si deodat’un zvon strabate: "Hristos a-nviat din morti!"

Ma framant, ma-ntreb, ma caut. Sunt real ? Sunt aratare ?
Ce sunt eu? Ce este omul? Un miracol ? O eroare?
Are omul ratiune ? Care-i bun ? Crestin ? Ateu ?
Cum sa rastignesti pe cruce pe Fiul Lui Dumnezeu ?

Admitand chiar o greseala; n-au stiut ca-I El, Mesia,
Dar cui folosea pacatul, rautatea si trufia?
Sunt confuz. Unde-i Iubirea, Adevarul din popor ?
Eu stiu ca nimic pe lume, nu este intamplator.

Inteleg sa mori in chinuri, cand trebuie sa platesti
Pentru pacatele tale sau a celor stramosesti.
Dar Iisus era Izvorul de Iubire si Lumina
Nu-i puteai gasi pe suflet sau genetic nici o vina.

Sunt prea mic pentru-antelege. Ma framant fara motiv !
O s-accept ca Adevarul este totusi relativ.
In genunchi ma rog : Tu, Doamne, sa ma ierti de tot pacatul!
Da-mi, te rog, Intelepciunea sa-ti pot intelege sfatul!


Pacatul vis-a-vis de jertfa, mi se pare uneori de neinteles. Si dac-o luam de unde ne aducem aminte, incepand cu Mantuitorul Iisus, omorat prin crucificare, dupa indelungate chinuri, apoi pe Sf. Ioan Botezatorul, chinuit si decapitat, si atitia alti sfinti...Sf Andrei: rastignit pe o cruce in forma de X, Sf. Petru, rastignit cu capul in jos; Cei 40 (de fapt 44) de mucenici carora li s-au zdrobit picioarele si lasati sa moara, sfintii Brancoveni - decapitati, si atatia altii de care-am auzit pe la biserica sau nici n-am auzit inca... Pana si Sf mucenita Filoteea omorata de tatal ei, dar care era foarte iubita de Dumnezeu... Toate astea imi dau fiori si nu le inteleg in adevaratul sens al cuvantului. Am fost invatat sa cred ca, daca avem credinta in sufletul nostru, nimic rau nu ni se va intampla, si nimic nu ne va vatama!
Revenind la topic, inteleg de aici ca toate astea s-au savarsit prin pacate strigatoare la cer! Dar care a fost efectul, pentru ca totul se termina in coada de peste: Sensul bun este acela ca lumea se intoarce catre Dumnezeu, au loc minuni si vindecari miraculoase, omul devine mai intelept invatand parca din greselile altora. Sensul rau: orice crima atrage dupa ea pacatul neamului tau, iar blestemul e cu-atat mai greu de indurat cu cat omul ucis a fost mai nevinovat si mai iubit de Dumnezeu!

... De ce l-a ucis Cain pe Abel? Dupa vizionarea filmului am inteles cata durere trebuie sa fie in sufletul celui indelung rabdator, care se sileste sa faca toate voile dupa reguli stricte si scrise, sperand ca tatal, (oricare tata la urma urmei) ii va intelege bunavointa si supunerea. Si totusi, fiul risipitor poate oricand veni, stergand cu buretele osteneala ta de-o viata. Iar tatal il va iubi mai mult pe el, care-a fost ratacit si necredincios in timp ce... "Maria, partea buna si-a ales, care nu se va lua de la ea!"
Am ascultat cu atentie predici ale unor parinti care doresc cu toata convingerea sa propavaduiasca cuvantul Adevarului. Dar care NU POT INTELEGE ca un mirean sa aiba dreptul sa-L viseze pe Mantuitor. Nu e corect!!! "Ala nu era Mantuitorul, era dracul!!" Si totusi, tot sfintii parinti ne spun ca prin vis, multe s-au aratat si s-au ridicat biserici!... De unde atata rautate?
Uneori si pe-aici, pe acest forum, ne straduim sa venim cu texte lungi si citate ale sfintilor parinti, dar in inima noastra nu prea incape Dumnezeu de fiecare data!...

Aceasta a fost ideea pe care-as fi dorit s-o supun spre dezbatere: Credinta si smerenia mi se pare ca ti-o da tocmai constiinta savarsirii unui pacat, sau stapanirea cu mare greutate a unui viciu ascuns! Si nu ma refer la pacatul crimei (desi si avortul tot crima se numeste) ci la orice pacat pe care tu ca om il urasti si totusi il mai faci daca ti-e scos in cale!

elizabeta 17.12.2009 18:48:33

Citat:

În prealabil postat de OmuBun (Post 192197)
Am asteptat un timp sa vad daca e cineva care are timp si vointa sa abordeze subiectul. Deocamdata nu prea. Poate ca n-aveti timp sa vedeti un film mai lug, sau poate sunt alte motive care va retin.

Stai sa-l vizionam, omule bun, mai trebuie sa ne facem si rugaciunile si altele si altele...ma intereseaza foarte tare si intotdeauna ce-ai tu de spus, dar mai avem si alte obligatii :5:, asadar: rabdare, rabdare, rabdare.............

andrei25 17.12.2009 19:02:14

...
 
Citat:

În prealabil postat de OmuBun (Post 192197)
Am asteptat un timp sa vad daca e cineva care are timp si vointa sa abordeze subiectul. Deocamdata nu prea. Poate ca n-aveti timp sa vedeti un film mai lug, sau poate sunt alte motive care va retin.
O sa vin in intampinarea acestui subiect cu o poezie pe care-am scris-o cu niste ani in urma. Si care nu se prea potriveste cu Nasterea Mantuitorului, dar tot o s-o postez. Asta pentru a face mai bine inteleasa ideea topicului.

Seara de Înviere


Vântul rece-al Învierii a cuprins sufletul meu,
Un pribeag pierdut prin lume si uitat de Dumnezeu.
Plange-o bufnita-n gradina pe note greu de înteles,
Iar eu ma-nvartesc prin casa si ma tot opresc din mers.

Gandul multelor pacate arde în focul din vatra
În timp ce afara, jalnic, cainii vagabonzi tot latra!
Neagra se-asterne tacerea si ma cheama cu glas dulce
Iar eu nu gasesc puterea s-o alung cu-n semn de cruce!

Siruri lungi de credinciosi, merg prin noaptea fara Luna,
Sa primeasca-n dar Lumina, calda, dulce si divina.
Clopotele bat in dunga plangand parca dupa toti
Si deodat’un zvon strabate: "Hristos a-nviat din morti!"

Ma framant, ma-ntreb, ma caut. Sunt real ? Sunt aratare ?
Ce sunt eu? Ce este omul? Un miracol ? O eroare?
Are omul ratiune ? Care-i bun ? Crestin ? Ateu ?
Cum sa rastignesti pe cruce pe Fiul Lui Dumnezeu ?

Admitand chiar o greseala; n-au stiut ca-I El, Mesia,
Dar cui folosea pacatul, rautatea si trufia?
Sunt confuz. Unde-i Iubirea, Adevarul din popor ?
Eu stiu ca nimic pe lume, nu este intamplator.

Inteleg sa mori in chinuri, cand trebuie sa platesti
Pentru pacatele tale sau a celor stramosesti.
Dar Iisus era Izvorul de Iubire si Lumina
Nu-i puteai gasi pe suflet sau genetic nici o vina.

Sunt prea mic pentru-antelege. Ma framant fara motiv !
O s-accept ca Adevarul este totusi relativ.
In genunchi ma rog : Tu, Doamne, sa ma ierti de tot pacatul!
Da-mi, te rog, Intelepciunea sa-ti pot intelege sfatul!


Pacatul vis-a-vis de jertfa, mi se pare uneori de neinteles. Si dac-o luam de unde ne aducem aminte, incepand cu Mantuitorul Iisus, omorat prin crucificare, dupa indelungate chinuri, apoi pe Sf. Ioan Botezatorul, chinuit si decapitat, si atitia alti sfinti...Sf Andrei: rastignit pe o cruce in forma de X, Sf. Petru, rastignit cu capul in jos; Cei 40 (de fapt 44) de mucenici carora li s-au zdrobit picioarele si lasati sa moara, sfintii Brancoveni - decapitati, si atatia altii de care-am auzit pe la biserica sau nici n-am auzit inca... Pana si Sf mucenita Filoteea omorata de tatal ei, dar care era foarte iubita de Dumnezeu... Toate astea imi dau fiori si nu le inteleg in adevaratul sens al cuvantului. Am fost invatat sa cred ca, daca avem credinta in sufletul nostru, nimic rau nu ni se va intampla, si nimic nu ne va vatama!
Revenind la topic, inteleg de aici ca toate astea s-au savarsit prin pacate strigatoare la cer! Dar care a fost efectul, pentru ca totul se termina in coada de peste: Sensul bun este acela ca lumea se intoarce catre Dumnezeu, au loc minuni si vindecari miraculoase, omul devine mai intelept invatand parca din greselile altora. Sensul rau: orice crima atrage dupa ea pacatul neamului tau, iar blestemul e cu-atat mai greu de indurat cu cat omul ucis a fost mai nevinovat si mai iubit de Dumnezeu!

... De ce l-a ucis Cain pe Abel? Dupa vizionarea filmului am inteles cata durere trebuie sa fie in sufletul celui indelung rabdator, care se sileste sa faca toate voile dupa reguli stricte si scrise, sperand ca tatal, (oricare tata la urma urmei) ii va intelege bunavointa si supunerea. Si totusi, fiul risipitor poate oricand veni, stergand cu buretele osteneala ta de-o viata. Iar tatal il va iubi mai mult pe el, care-a fost ratacit si necredincios in timp ce... "Maria, partea buna si-a ales, care nu se va lua de la ea!"
Am ascultat cu atentie predici ale unor parinti care doresc cu toata convingerea sa propavaduiasca cuvantul Adevarului. Dar care NU POT INTELEGE ca un mirean sa aiba dreptul sa-L viseze pe Mantuitor. Nu e corect!!! "Ala nu era Mantuitorul, era dracul!!" Si totusi, tot sfintii parinti ne spun ca prin vis, multe s-au aratat si s-au ridicat biserici!... De unde atata rautate?
Uneori si pe-aici, pe acest forum, ne straduim sa venim cu texte lungi si citate ale sfintilor parinti, dar in inima noastra nu prea incape Dumnezeu de fiecare data!...

Aceasta a fost ideea pe care-as fi dorit s-o supun spre dezbatere: Credinta si smerenia mi se pare ca ti-o da tocmai constiinta savarsirii unui pacat, sau stapanirea cu mare greutate a unui viciu ascuns! Si nu ma refer la pacatul crimei (desi si avortul tot crima se numeste) ci la orice pacat pe care tu ca om il urasti si totusi il mai faci daca ti-e scos in cale!

Am vazut filmul Ostrov. F frumos. Pt mine, momentul culminant al filmului e atunci cand afla parintele Anatolie, ca cel pe care il impuscase el si-l credea mort, era in viata. Atunci s-a uitat in sus la cer, si parca spunea : "Doamne, cum ai randuit tu mantuirea mea". Doamne ajuta!

glykys 18.12.2009 22:38:33

Omule bun, am de gand sa vad filmul in ajunul Craciunului.Tot atunci o sa iti si raspund. Rabdare pana atunci si inima buna!

OmuBun 18.12.2009 23:32:16

Multumesc, glykys. Dar fiecare pentru el, stii cum e!! Rabdarea mea nu are nimic comun cu deciziile celorlalti. Dar ma doare faptul ca tocmai cei de la care ne asteptam sa aiba ceva de spus, se complac intr-o tacere sora cu a celor din filmul cu pricina... Dumnezeu NU e in carti si in sfintele scripturi, ci in inima fiecaruia dintre noi!!! Degeaba ne ostenim sa cautam in adancuri, daca lasam atat de mult gol pentru Dumnezeul din noi!

glykys 18.12.2009 23:35:25

Cred ca experientele personale nu sunt transmisibile,asta e tot ce imi vine acum in minte...

OmuBun 18.12.2009 23:43:54

Pana la urma poate ca totul se rezuma la soarta de fapt! Suntem sortiti sa ducem o anumita cruce, desi... Doamne, de cate ori nu ne rugam sa ne fie usurata, si de cate ori Dumnezeu ne mai ia din povara, iar noi, drept rasplata, incepem sa ne credem mici dumnezei!...
Pentru cel cu constiinta, pacatul ar trebui sa-l desavarseasca pe el ca om. Partea proasta este ca daca o tii intr-una pe cararea cea dreapta, ajungi sa mergi mecanic, ca un bezmetic, fiind obsedat de pericole, nu de Dumnezeu-Tatal, care oricum te vegheaza, iar fara el, oricat te-ai feri, tot cu oistea-n gard dai!!!

elizabeta 19.12.2009 00:06:23

iata un film cu adevarat rusesc............
multumesc, OmBun!

Miha-anca 19.12.2009 00:26:46

S-a mai discutat despre acest film pe alte topicuri... Poate de aici tacerea unora.


Ora este GMT +3. Ora este acum 22:20:17.

Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2018, Jelsoft Enterprises Ltd.