PM atunci... sau nu vrei sa raspunzi?

Oricine poate vedea credinta din sufletul nostru. Pentru ca ea se manifesta prin faptele si vorbele noastre. Prin tot ceea ce facem si spunem, vorbim lumii despre noi.

Trunchind textul Dumnezeieştii Scripturi, se poate demonstra (aproape) orice. Inclusiv ideea că "a nu judeca" se referă la judecăţi morale.
Versetul citat începe cu "aşadar". Prin urmare e o concluzie. Concluzie la ce ? Ia să dăm foaia înapoi şi să citim capitolul 1 din Romani. Şi ce vedem ? Doamne, ce mai judecă Apostolul. I-auzi aici, judecarea aproapelui: (citez selectiv, enumerarea e lungă): "au schimbat adevărul lui Dumnezeu în minciună", "săvârşind ruşinea şi luând cu ei răsplata cuvenită rătăcirii lor", "Plini fiind de toată nedreptatea, de desfrânare, de viclenie, de lăcomie, de răutate; plini de pizmă, de ucidere, de ceartă, de înşelăciune, de purtări rele, bârfitori,"

Deci, domnule Scoţian, să nu schimbăm adevărul lui Dumnezeu în minciună. El, Dumnezeu, nu ne-a îndemnat să-i spunem hoţiei altfel decât "hoţie", nici necredinţei să-i spunem altfel decât "necredinţă". Prin porunca "să nu judeci", Dumnezeu nu ne cheamă să nu mai facem judecăţi morale, ci ne cere cu totul altceva: să ne abţinem de a judeca starea sufletului cuiva. El Însuşi se arată aspru în judecată cu cei care aveau credinţa alienată a timpului lor şi în mod deosebit cu fariseii. Lor le spune: "şerpi veninoşi" şi "pui de vipere". Lor le spune "morminte văruite". Ce nu le spune ? "Damnaţi", asta nu le spune.

Revenind la prima dv postare de pe topic: este legitim să spui că ceea ce a făcut Petru a fost lepădare de credinţă. Este legitim să spui că ceea ce a fost Pavel a fost persecuţie a oamenilor lui Dumnezeu. Este legitim chiar să mergi mai departe şi să spui că Petru, cu acel prilej, a fost un laps, iar Pavel, bună parte din viaţa lui, un complice al asasinilor. Ce nu este legitim să spui este că Sfinţii Petru şi Pavel au murit în stare de ruptură de Dumnezeu. Ar fi mai mult decât o judecată aberantă, ar fi, abia aceasta, una interzisă de porunca "să nu judeci !".

Mai mult despre asta, m-am străduit să scriu aici: http://regnabit.wordpress.com/2010/0...-sa-nu-judeci/

Nu-mi aduc aminte ca restul Apostolilor sa-l fi judecat pe Petru sa sa-l fi numit ,,laps" dar cu inovatiile sunt obisnuit.Psalmistul spunea ,,Maniati-va, dar nu gresiti; de cele ce ziceti in inimile voastre, intru asternuturile voastre, va caiti"(Psalmul 4:4) iar Casian Romanul, in ,,Despre manie" talcuia acest verset in felul urmator: ,,adica aprindeti mania asupra patimilor voastre si asupra gandurilor rele si nu pacatuiti savarsand cele puse de ele in minte." ceea ce este perfect justificat din perspectiva invataturii Mantuitorului: ,,De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tau si nu te uiti cu bagare de seama la barna din ochiul tau? Sau, cum poti zice fratelui tau: "Lasa-ma sa scot paiul din ochiul tau", si, cand colo, tu ai o barna in al tau?… Fatarnicule, scoate intai barna din ochiul tau, si atunci vei vedea deslusit sa scoti paiul din ochiul fratelui tau."(Matei 7:3-5).

Judecata,draga meu domn,conform celor spuse de Mantuitor,trebuie sa inceapa cu dvs si apoi,cand finalizati acest demers, este corect sa le judecati altora credinta.In situatia in care ati terminat de remediat ceea ce ati constatat la propria dvs persoana.

Observ că persistaţi. Ce mai spunea Psalmistul ? Păi, să vedem ce spunea de la început: "Fericit bărbatul, care n-a umblat în sfatul necredincioşilor şi în calea păcătoşilor nu a stat şi pe scaunul hulitorilor n-a şezut;"

Ce necredincioşi, domnule ? Care păcătoşi şi ce hulitori ? Păi, noi nu avem voie să spunem despre nimeni că este necredincios. Nici păcătos, ori hulitor. Doar asta înseamnă "să nu judeci !". Hm, nu prea merge. Poate că înseamnă altceva ?

Eroare. Unde aţi văzut dv că judecata de sine şi judecata aproapelui sunt realităţi antinomice ? Ce anume vă face să credeţi că ele stau precum cele două talere ale unei aceleiaşi balanţe, încât prea mult aici înseamnă prea puţin acolo ? Aţi auzit mai sus, din postarea mea, cât de aspru îi judecă Sf Paul pe cei răi. Să însemne asta că este prea indulgent cu el însuşi ? Chiar credeţi că Sf Pavel suferea de lipsă de smerenie, sunteţi sigur că, văzând paie în ochii altora, nu-şi vedea bârna din ochi ?

Am serioase rezerve cu privire la cei care,in prezent,se erijeaza in judecatori.Dumneavoastra nu puteti judeca un aspect cu privire la credinta unui alt om decat daca dumneavoastra sunteti fara pata pe acel aspect.Altfel sunteti un fariseu,nu puteti da lectii cand inca nu ati inteles propria lectie.Mai mult decat atat,altii trebuie sa aprecieze cu privire la capacitatea dvs de a judeca,intrucat in caz contrar ati depune dvs marturie cu privire la propria dvs persoana ,ceea ce a mai facut un singur om in istorie si banuiesc ca stiti cum il cheama.
Aspectul care ma face sa privesc calm problema este unul de timp.Mai devreme sau mai tarziu si Scotianul si Mihnea Dragomir vor auzi ce spunea Apostolul ,,Caci toti trebuie sa ne infatisam inaintea scaunului de judecata al lui Hristos, pentru ca fiecare sa-si primeasca rasplata dupa binele sau raul pe care-l va fi facut cand traia in trup. "(II Corinteni 5:10).Iar in acel moment nu va fi nimic care sa nu fie stiut sau judecat,dar nu de catre noi.Inclusiv ce am vorbit noi azi va fi judecat.PS:Daca Apostolul Petru are cheile atunci as tacea chitic la faza cu lapsul.Cenusa-n cap,sac gaurit si mea culpa :)
Trebuie sa ma culc,maine muncesc din greu,si pe timp de criza si pe canicula.Puteti sa-mi judecati spusele cum vreti.Nu veti auzi din partea mea,ars fiind pe rugul desertaciunii virtuale,decat,eventual,cuvintele lui Ian Huss pe rug: ,,Sancta simplicitas". :) O seara placuta in continuare,in acest Sanhedrin al internetului.

OK. Ca să nu mai aveţi atâtea rezerve, ascultaţi ce vă spune Domnul: Nu judecaţi după înfăţişare, ci judecaţi judecată dreaptă. Este vorba de Ioan 7:24, în contextul în care Isus, după părerea unora, încălca repausul de Şabbat deoarece îi vindeca pe unii.

Prin urmare, Domnul ne invită să judecăm, dar să o facem cu dreptate.

Cum se explică, totuşi, că în unele părţi ale Bibliei suntem îndemnaţi să nu judecăm, pe când în altele, iată, Domnul Însuşi ne invită să judecăm ? Este o contradicţie biblică aparentă, ca atâtea altele. Merită un topic special.

Nu e ca si cum ar fi prima...

Ati sesizat bine ,nu este sensul de a judeca faptele cuiva ,a osandi ci de a aprecia o situatie.
Nu putem fi orbi la faptele rele ale cuiva.
Sfantul Pavel ne indeamna sa mustram cu duhul blandetii pe cel care e fara oranduiala..

Fals. Oamenii mint si disimuleaza.