Prohodul Domnului
53. In mormant de Te-ngropi,
Si in iad de cobori, Iar mormintele, Iisuse, le-ai desertat Si intregul iad, Hristoase, l-ai golit. Ascultîndu-l mi-a atras atenția strofa de mai sus, unde se pare că, probabil ca să iasă rima, s-a strecurat o idee puțin cam apocatastatică așa. |
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
"Iadul" trebuie inteles ca se refera mai degraba la "sheol", in sensul distinctiei crestine ca fiind, iadul celor drepti, pre-noutestamentar care meritau mantuirea dar nu o puteau obtine inainte de venirea Mantuitorului. |
Citat:
Dar modul autorului de a o prezenta lasă loc de critică. |
Citat:
De altfel parabola nu e atat despre Rai si Iad cat despre ne-milostenie, si nu atat despre ne-milostenie cat despre ne-credinta celor care li s-a spus ce ii asteapta daca nu implinesc cele bune dar n-au crezut decat cand a fost prea tarziu. Altfel cu spiritul tau "analitic" ai putea spune ca si Mantuitorul ne impinge spre o intelegere gresita, ca e suficient sa fii sarac bolnav si nebagat in seama si neaparat intri in Rai. Citat:
|
Citat:
20. Iar un sărac, anume Lazăr, zăcea înaintea porții lui, plin de bube, 21. Poftind să se sature din cele ce cădeau de la masa bogatului; dar și câinii venind, lingeau bubele lui. 22. Și a murit săracul și a fost dus de către îngeri în sânul lui Avraam. A murit și bogatul și a fost înmormântat. 23. Și în iad, ridicându-și ochii, fiind în chinuri, el a văzut de departe pe Avraam și pe Lazăr în sânul lui. 24. Și el, strigând, a zis: Părinte Avraame, fie-ți milă de mine și trimite pe Lazăr să-și ude vârful degetului în apă și să-mi răcorească limba, căci mă chinuiesc în această văpaie. 25. Dar Avraam a zis: Fiule, adu-ți aminte că ai primit cele bune ale tale în viața ta, și Lazăr, asemenea, pe cele rele; iar acum aici el se mângâie, iar tu te chinuiești. 26. Și peste toate acestea, între noi și voi s-a întărit prăpastie mare, ca cei care voiesc să treacă de aici la voi să nu poată, nici cei de acolo să treacă la noi. 27. Iar el a zis: Rogu-te, dar, părinte, să-l trimiți în casa tatălui meu, 28. Căci am cinci frați, să le spună lor acestea, ca să nu vină și ei în acest loc de chin. 29. Și i-a zis Avraam: Au pe Moise și pe prooroci; să asculte de ei. 30. Iar el a zis: Nu, părinte Avraam, ci, dacă cineva dintre morți se va duce la ei, se vor pocăi. 31. Și i-a zis Avraam: Dacă nu ascultă de Moise și de prooroci, nu vor crede nici dacă ar învia cineva dintre morți. Acest sărac Lazăr chiar a existat. Toată relatarea e la timpul trecut, adică în perioada VT. Deci da, afirm cu certitudine. Doar atunci are sens și expresia ”sînul lui Avraam”, fiincă după Înviere Avraam și toți drepții dinainte de Hristos au fost trecuți la Cer, au fost primii care s-au bucurat de Paști (=Trecere). Deci afirmația Iar mormintele, Iisuse, le-ai desertat Si intregul iad, Hristoase, l-ai golit. ar trebui revizuită după părerea mea. Sînt curios cine e autorul compoziției și cum sună traducerea din greacă sau rusă, dacă au același text tradus/adaptat dintr-un original mai vechi. |
Citat:
Traducerile sunt cam problematice la aspecte de genul asta. Citat:
Doar nu crezi ca "Sanul lui Avram" era un loc fizic efectiv pe corpul inexistent a lui Avram din Sheol :) Si daca tot vorbim de linie temporara, "pradarea Iadului" s-a facut intre moartea si invierea Lui, mai bine zis Raiul s-a deschis chiar in ziua crucificarii (promisiunea pentru talharul cel bun: "ASTAZI vei fi cu Mine in Rai"). Citat:
|
Citat:
|
Citat:
|
Ora este GMT +3. Ora este acum 19:27:49. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2024, Jelsoft Enterprises Ltd.