Vremea comorilor
Articol de Andreea Luncan

Duritatea, agresivitatea, cruzimea vorbelor Sf. Ap. Iacov in avertismentul lui fata de bogati e egalata doar de cea a unui program de stiri.

Oameni care castiga cateva sute de lei pe luna nu si-au primit salariile de mai multe luni, bolnavi „asigurati” care nu pot baga bani in buzunare albe mor in spitale, copii cersesc pe strazi fara ca nimeni sa se sesizeze, blocuri intregi s-au transformat in pesteri de gheata fiindca locatarii nu-si pot plati intretinerea...

Toate aceste tragedii ale saraciei au loc intr-o societate in care furtul are consecinte grave numai cand suma delapidata depaseste 9 milioane de Euro, criminalii traiesc in libertate si lux iar magnatii depravarii magnetizeaza o natiune la televizor.

Oare nu traim vremi de macel? Oare nu este timpul nostru la fel de dur ca vorbele Sf.Ap.Iacov?

A ne satura nepasatori sufletele (si trupurile), a ne strange comori pe pamant, adesea cu pretul de a adauga o „mica” greutate sau o „marunta” nedreptate la lungul sir de crime ale bogatilor acestei lumi inseamna a ne declara, dincolo de vorbe, lipsa de compasiune si credinta.

A ramane nepasatori la agonia celor care nu se pot ajuta singuri inseamna a nu-L hrani, imbraca, vizita si alina pe Mantuitorul in ceasul nevoii, durerii si singuratatii Lui. Dar si a ne distribui singuri intr-un scenariu absurd si grotesc, fara posibilitate de happy end (Matei 25: 34-46).

Putem insa alege sa ne smulgem acestei inertii, sa ne curatam de rugina nepasarii si, stralucind pentru El, sa rascumparam vremea mizeriei si mizeria vremii, stiind sa facem un bine si facand-l intr-adevar (Iacov 4:17).

In taina darniciei biblice, fiecare din noi poate transfigura macar pentru o clipa, macar pentru un om acest azi trist si sarac intr-o vreme a bunatatii si bunastarii. (Ce-ar fi ca de la masa Lui de Craciun, privind in jos, Domnul sa ne poata numi chiar pe noi „bunatatile” Lui?)

Nu stiu cand si unde e momentul ca urmasii lui Hristos sa-si stranga comori pe pamant. insa pentru noi, cei care traim aici si acum, a venit cu siguranta vremea comorilor. E timpul sa ne strangem comori in cer!

Articol de Andreea Luncan

"...sa ne strangem comori in cer"!?
Cum oare? Intrebare retorica, desigur.Stiu ca este o singura cale:aceea de a-I urma Lui Iisus.Dar cine ne ajuta?Cum putem a ne elibera sufletul din chingile pacatelor care ne sugruma in fiecare ceas?
Astazi, in incheierea predicii, preotul a citat din Sf.Scriptura chemarea adresata de Domnul nostru Iisus Hristos: "Veniti la Mine toti cei osteniti si impovarati si Eu va voi odihni pe voi.Luati jugul Meu asupra voastra si invatati-va de la Mine, ca sunt bland si smerit cu inima si veti gasi odihna sufletelor voastre.Caci jugul Meu este bun si povara Mea este usoara."Mt.11, 28-30
Ma intreb: Oare poate cineva astazi in conditiile in care marea majoritate a oamenilor
traieste in cea mai mare mizerie materiala , dar mai ales morala?Cine ne ajuta sa raspundem chemarii Domnului?Numai rugaciunea nu este indeajuns.Cum gasim duhovnicul, indrumatorul nostru, care sa aiba timp sa ne asculte, sa ne sfatuiasca?

Cu noi este Dumnezeu! Si numai El.