Părintele Patriarh Daniel recomandă o serie de cereri speciale și rugăciuni pentru pace care pot fi incluse la slujbele bisericești și în rugăciunea particulară.

Textul acestora a fost propus de Departamentul Carte de cult al Editurilor Patriarhiei Române și urmează a fi înaintat spre aprobare Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

La Ectenia mare, se pot adăuga și aceste cereri speciale:

Pentru ca să dezrădăcineze ura, învrăjbirea și dorința de stăpânire din inimile celor ce asupresc pe cei nevinovați, să aducă între ei dragostea nefățarnică, înțelegerea și împreună-viețuirea pașnică, și să înceteze războiul, tulburarea și suferințele oamenilor, Domnului să ne rugăm.

Pentru ca să-i izbăvească de strâmtorare pe cei asupriți de năvălirea oștirilor, iar pe asupritori să-i întoarcă de la rău și să-i îndrepteze spre pace și dragoste, încât nimeni să nu piară, iar pacea să o sălășluiască pe pământ, spre bucuria Bisericii și a poporului Său, Domnului să ne rugăm.

La Ectenia întreită, se pot adăuga și aceste cereri speciale:

Plângere cu vărsare de lacrimi, jale și mâhnire adâncă ne-a cuprins pe noi, Doamne, din pricina suferințelor aduse de război semenilor noștri. Pentru aceea, către Tine, Dumnezeu nostru, cu inimă smerită strigăm: Contenește, ca un milostiv, suferința aceasta, iar frica ce ne-a cuprins să ne fie spre pocăință, și degrab izbăvește pe toți de orice nedreptate, asuprire și prigoană, ca în pace să viețuim după voia Ta. Ne rugăm Ție, Celui grabnic spre ajutor și tare în apărare, auzi-ne și ne miluiește.

Caută din înălțimea sfântului Tău lăcaș, Doamne, Dumnezeul nostru, și, ca un bun și iubitor de oameni, vezi primejdia morții care amenință pe poporul Tău și vino degrab și-l scoate din toată asuprirea și umilirea. Oprește războiul nimicitor de vieți și de case, dăruiește pocăință asupritorilor, mângâie pe cei cuprinși de durere, călăuzește pe cei pribegi și sădește pacea și binecuvântarea în inimile robilor Tăi. Ne rugăm Ție, auzi-ne și ne miluiește.

Rugăciune

Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce ești Izvorul vieții și al păcii în cer și pe pământ, revarsă harul păcii Tale în lumea tulburată de război și de ură. Stinge neînțelegerile și învrăjbirea dintre oameni și revarsă în inimile tuturor smerenia, pacea și bunătatea. Liniștește pe cei războinici și dăruiește-le înțelepciune. Dăruiește ajutor celor suferinzi, ocrotire celor refugiați sau pribegi și mângâiere celor înstrăinați și întristați, iar nouă tuturor dăruiește-ne voința și puterea de a ajuta cu toată inima pe semenii noștri care suferă din pricina războiului. Cel ce ai spus:*Fericiți sunt făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema!,*învață-ne să căutăm dobândirea păcii inimii și a păcii între oameni și între popoare, deoarece în inima în care se află pacea, nu mai este vrajbă, iubire de stăpânire sau frică, ci mângâierea Duhului Sfânt, iubire de Dumnezeu și de semeni. Pentru aceasta, cu smerenie ne rugăm Ție, Hristoase Dumnezeule, pentru pacea dintre oameni în fiecare țară, pentru pacea dintre popoare și pentru buna așezare a întregii lumi, ca să viețuim în bună înțelegere și să putem lucra fără împiedicare faptele plăcute Ție, slăvind iubirea de oameni a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin

Pe străzile Capitalei s-a desfășurat sâmbătă, 26 martie 2022, cea de-a 12-a ediție națională a „Marșului pentru viață”, care anul acesta a fost intitulat „Egalitate, echitate și sprijin - din prima secundă și întreaga viață”. La finalul evenimentului pro-viață, în Parcul Tineretului a avut loc concertul caritabil „Live for life” - 2022, în cadrul căruia au fost strânse donații care vor fi direcționate către organizațiile implicate direct în acțiunile umanitare de ajutorare a refugiaților din Ucraina.

Tineri voluntari, studenți și părinți împreună cu copiii lor au mărșăluit sâmbătă cu baloane colorate în mâini și pancarte cu mesaje pro-viață pe traseul Parcul Unirii - Parcul Tineretului din București. În aceeași zi, „Marșului pentru viață” din Capitală s-au alăturat și alte 150 de orașe din țară, dar și din Republica Moldova.

Tema din acest an a evenimentului, „Egalitate, echitate și sprijin - din prima secundă și întreaga viață”, este inspirată din tema „Marșului pentru viață” 2022 de la Washington, aflat în acest an la cea de-a 49-a ediție, și a urmărit conștientizarea „nevoii de a sprijini femeile în criză de sarcină, pentru ca acestea să-și poată naște copiii”, se arată pe marsulpentruviata.ro.

„La București au participat foarte mulți tineri, femei însărcinate, părinți cu copii și ne bucurăm foarte mult de acest mesaj pro-viață pe care l-au transmis. Este foarte important să se organizeze acest eveniment, dar și alte activități pro-viață, pentru că transmit un astfel de mesaj către cei din jur, dar și un mesaj de solidaritate către femeile aflate în criză de sarcină. Am mers pe partea centrală a orașului și au fost mulți oameni, atât în trafic, cât și pe stradă, care au văzut mesajele noastre de încurajare. Poate printre ei a fost o femeie în criză de sarcină care avea nevoie de ajutor”, ne-a spus Alexandra Nadane, președintele Asociației „România pentru viață”.
În Parcul Tineretului din Capitală, punctul de final al marșului, s-a desfășurat apoi concertul caritabil „Live for life” - 2022, în cadrul căruia studenții voluntari au strâns donații care vor fi direcționate către organizațiile implicate direct în acțiunile umanitare de ajutorare a refugiaților din Ucraina.

În deschiderea concertului prezentat de Cristina Teleanu, realizator TRINITAS TV, voluntarii „Studenți pentru viață” din cadrul Asociației Studenților Teologi Ortodocși (ASTO) și Asociației Studenților Creștin-Ortodocși Români (ASCOR) au intonat imnul „Marșului pentru viață”- 2022, intitulat „Egalitate, echitate și sprijin - din prima secundă și întreaga viață”.

În continuare, Valentina Doliș, președintele Asociației „Studenți pentru viață” din București, a rostit un discurs, în care a vorbit despre egalitatea de șanse a femeilor însărcinate aflate în diferite situații dificile.

Pe scenă au urcat apoi Corul de copii „Meloritm”, condus de Elena Maria Nicolai, persoane care le-au împărtășit celor prezenți mărturii personale despre criza de sarcină, și Alexandra Nadane, care a mulțumit participanților, spunând că „fiecare poate deveni o lumină salvatoare pentru multe conștiințe și pentru multe vieți”.

Participanții la „Marșul pentru viață” - 2022 i-au putut asculta și pe artiștii Raluca Angel și Vlad Miriță, care au încheiat Concertul caritabil „Live for life”.

„Fondurile strânse în cadrul concertului caritabil vor merge către organizații care sprijină refugiații din Ucraina. În acest mod vrem să ne arătăm solidaritatea cu femeile însărcinate, cu mamele, copiii și cu toți cei care fug din calea războiului. Viața trebuie susținută atât în vremuri de pace, cât și în vreme de război”, a mai precizat Alexandra Nadane.

„Marșul pentru viață” se organizează anual și reprezintă punctul culminant al Lunii pentru viață (1-31 martie), perioadă în care s-au desfășurat o serie de manifestări și activități pro-viață. Anul acesta, pentru o comunicare mai clară a mesajului cauzei pe care o susțin, organizatorii au construit „o identitate vizuală unitară la nivel național”, se arată pe marsulpentruviata.ro.

Pelerinajul Tinerilor pe Jos de la Iclod la Mănăstirea Nicula va avea loc sâmbătă, 9 aprilie. Ediţia a XI-a a pelerinajului este organizată de Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului şi Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi Români (ASCOR) - Cluj, Asociaţia Tinerilor Creştin- Ortodocşi Români (ATCOR) - Cluj, Liga Studenților, la care se adaugă Asociația Prietenii Bisericii Studenților din Cluj-Napoca, Facultatea de Teologie şi Asociația Elevilor - Cluj. De la Gherla se vor adăuga pelerinajului ATCOR Gherla și Liga Tinerilor de la Dej.

„Îi invităm pe preoți să participe la pelerinaj împreună cu adolescenții și tinerii din parohia lor, având toată binecuvântarea Înaltpreasfințitului Mitropolitul Andrei şi a Preasfinţitului Benedict. Preoții sunt rugați să vină în pelerinaj cu un epitrahil roșu sau albastru”, anunţă organizatorii.

Pelerinajul Tinerilor pe Jos este o acţiune dedicată Maicii Domnului şi constă în parcurgerea pe jos a aproximativ 18 kilometri, de la Iclod până la Mănăstirea Nicula.

Manifestarea din acest an începe la ora 10:30 cu o rugăciune și binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Benedict Bistriţeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, la Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca.

De la ora 11:00 are loc plecarea cu autocarele, din Piața Avram Iancu nr. 18, spre Iclod.

La ora 11:40 pelerinii coboară la Biserica Ortodoxă din Iclod, de unde începe pelerinajul pe jos, cu cântări religioase, conversaţii, rugăciune personală, traversarea prin sate, cu ripide şi toaca.

La ora 14:30 se face o oprire la una dintre bisericile de pe drum cu pauză de o oră.

De la ora 15:45 începe parcurgerea ultimei porţiuni de drum, sosirea la Mănăstirea Nicula fiind preconizată în jurul orei 18:00. Aici pelerinii se vor închina la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus, participă la Vecernia cu litie, apoi sunt aşteptaţi la cina oferită de Mănăstirea Nicula. De la ora 20:00 are loc întoarcerea cu autocarele spre Cluj-Napoca.

Aproape un milion de români care poartă numele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe nu îşi vor mai serba anul acesta onomastica în ziua de 23 aprilie, ci în 25 aprilie, care coincide cu a doua zi de Sfintele Paşti 2022.

Motivul pentru care are loc această schimbare este acela că ziua de cinstire a Sfântului Gheorghe coincide cu Sfânta și Marea Sâmbătă, iar Tipicul prevede ca sărbătorirea sfinților mari care cad în Vinerea Mare sau Sâmbăta Mare să fie transferată a doua zi de Paști.

„Normele canonice ale Ortodoxiei prevăd mutarea pomenirii sfinților (cf. canonul 51 al Sinodului din Laodiceea, sec. IV) cu prăznuire care cad în zilele de rând ale Postului Mare, cu atât mai mult a sfinților care cad în Săptămâna Pătimirilor Domnului”.

„Anul acesta, ziua de pomenire a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe coincide cu Sfânta și Marea Sâmbătă, zi în care credincioșii ortodocși de pretutindeni sunt chemați să-și îndrepte atenția spre lucrarea mântuitoare a Domnului Iisus Hristos săvârșită în această zi, în care a stat cu trupul în mormânt, dar cu sufletul S-a coborât în iad și a eliberat de acolo sufletele drepților ținute până atunci în întuneric, apoi a deschis raiul, făcându-l accesibil tuturor celor ce vor crede în El”, a explicat pentru Basilica.ro Arhim. Chiril Lovin, coordonatorul Departamentului Carte de cult al Patriarhiei Române, şi slujitor la Mănăstirea Antim din Capitală.

Despre Sfânta și Marea Sâmbătă, el a mai menţionat că este „ziua în care începe biruința lui Hristos asupra iadului și, prin aceasta, ne pregătim sufletește, prin ajunare, pentru praznicul Învierii Domnului”.

„Este singura sâmbătă din an în care se ajunează (după recomandările din tipic, nu se mănâncă nimic până seara, când se servește puțină hrană de post fără ulei). Astfel, semnificația soteriologică a acestei zile liturgice exclude prăznuirea vreunui sfânt. De aceea, indicațiile tipiconale din cărțile de cult impun ca sărbătorirea sfinților mari care cad în Vinerea Mare sau în Sâmbăta Mare să fie transferată a doua zi de Paști, adică luni în Săptămâna Luminată (Triodul, Editura IBMO, București, 2010, p. 815)”.

Însemnarea cu cruce roșie în calendarul Bisericii Ortodoxe Române marchează o zi de sărbătoare în care nu se lucrează, ci se oficiază slujbă și Liturghie în toate bisericile pentru sărbătoarea respectivă.

„De aceea, în calendarul pe anul 2022, pomenirea Sfântului Gheorghe a fost mutată integral pe data de 25 aprilie, deoarece atunci se va săvârși slujba (Vecernia și Utrenia), precum și Sfânta Liturghie (cu lecturile adecvate) pentru pomenirea Marelui Mucenic. În această zi de bucurie pascală își vor serba onomastica cei care-i poartă numele”, a precizat Arhim. Chiril Lovin.

În Vinerea Săptămânii Luminate, 29 aprilie 2022, creştinii ortodocşi sărbătoresc Izvorul Tămăduirii, praznic închinat Maicii Domnului, care amin tește de darurile revărsate de Născătoarea de Dumnezeu asupra poporului binecredincios.

La Catedrala Patriarhală din București, Sfânta Liturghie va fi oficiată la Altarul mare de vară. În fața Altarului vor fi așezate recipiente speciale a câte 500 de litri fiecare, informează Biroul de presă al Patriarhiei Române.

La finalul slujbei de Sfințire a apei (Agheasma mică), diaconii, paracliserii și voluntarii Catedralei Patriarhale vor ajuta la umplerea cu agheasmă a sticlelor personale ale credincioșilor și la distribuirea acestora, din care vor gusta spre vindecare și întărire sufletească și trupească.

Sărbătoarea Izvorului Tămăduirii aminteşte de mi*nunea descoperirii izvorului cu ape vindecătoare împăratului bizantin Leon cel Mare (457-474) de către Născătoarea de Dumnezeu, izvor care dăinuie până astăzi în Istanbul, la mănăstirea ortodoxă din cartierul Balikli

Catedrala Patriarhală din Bucureşti, închinată Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, îşi serbează sâmbătă, 21 mai 2022, hramul istoric. Sărbătoarea va culmina cu Sfânta Liturghie săvârșită la Altarul Mare de vară de pe Colina Bucuriei de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de un sobor de ierarhi, la final având loc și proclamarea canonizării Sfintei Cuvioase Teofana Basarab, se arată într-un comunicat al Biroului de presă al Patriarhiei Române.

Credincioşii bucureşteni şi pelerinii din ţară sunt invitaţi să participe sâmbătă, 21 mai, la slujbele bisericești care vor fi săvârşite la Altarul Mare de vară din vecinătatea Catedralei Patriarhale.

Astfel, în ziua hramului, de la ora 7:00, raclele cu cinstitele moaşte ale Sfinţilor Împărați Constantin și Elena, ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, și ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina, aflate în tezaurul sacru al Catedralei Patriarhale, vor fi aşezate spre închinare credincioşilor şi pelerinilor în „Baldachinul Sfinților” de pe Colina Patriarhiei.

Începând cu ora 9:30, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va săvârşi Sfânta Liturghie de hram, împreună cu Înaltpreasfinţitul Părinte Naum, Mitropolit de Ruse; Înaltpreasfinţitul Părinte Daniil, Mitropolit de Vidin, precum şi alţi ierarhi membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi. Cuvântul de învățătură va fi rostit de Întâi*stătătorul Bisericii Ortodoxe Române.

La momentul îndătinat, credincioşii care s-au pregătit vor primi Sfânta Împărtăşanie în interiorul Catedralei Patriarhale.

La finalul Sfintei Liturghii va avea loc proclamarea oficială a canonizării Sfintei Cuvioase Teofana Basarab, prilej cu care va fi intonat pentru prima dată troparul sfintei şi va fi prezentată icoana pe care este zugrăvit chipul cuvioasei. De asemenea, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel va adresa un cuvânt de bun venit celor doi ierarhi invitaţi din Biserica Ortodoxă Bulgară.

În continuare va avea loc şi festivitatea de premiere a câştigătorilor Concursului naţional „Icoana ortodoxă - lumina credinţei”, ediţia a 11-a, și a celor ai Concursului naţional catehetic „Rugăciunea în viaţa mea”, dedicat Anului omagial şi comemorativ 2022.

La Catedrala „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Urziceni a ajuns joi racla cu un fragment din moaştele Sf. Proroc Ioan Botezătorul, de la Mănăstirea Plumbuita.


Racla a fost dusă la Urziceni de o delegaţie condusă de Părintele stareţ Protos. Justin Buliman.

Încă de la sosire, ora 15:30, racla a fost purtată în procesiune din centrul vechi al Urziceniului spre Catedrala „Sfinţii Împăraţi”.



Pe podiumul din proximitatea lăcaşului de cult a fost oficiată o slujbă de Te Deum, după care Protos. Justin Buliman a vorbit despre „Rolul sfinților și puterea lor de a mijloci pentru noi”.




Evenimentul a fost organizat de hramul bisericii parohiale și de împlinirea a 20 de ani de la momentul sfințirii acesteia.

Racla cu moaștele Sfântului Proroc Ioan Botezătorul va rămâne pentru închinarea credincioşilor la Catedrala „Sfinții Împărați” din Municipiul Urziceni până duminică, 22 martie 2022, ora 17:00.

Catedrala Patriarhală din București și‑a serbat astăzi, 21 mai 2022, hramul istoric închinat Sfinților Împărați Constantin și Elena. Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la Altarul de vară de pe Colina Bucuriei, împreună cu un sobor de ierarhi. La final, a avut loc proclamarea oficială a canonizării Sfintei Cuvioase Teofana Basarab. Totodată, Patriarhul României a premiat câștigătorii Concursului național de creație „Icoana ortodoxă - lumina credinței” și ai Concursului național catehetic „Rugăciunea în viața mea”.

În ziua de cinstire a Sfinților Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa, Elena, credincioși din Capitală și pelerini veniți din mai multe zone ale țării și‑au îndreptat pașii pe Colina Bucuriei pentru a‑i cinsti pe primii ocrotitori ai Catedralei Patriarhale, lăcaș de rugăciune istoric de o mare valoare spirituală și culturală, reprezentativ pentru Cetatea Bucureștilor.

Începând cu orele dimineții, au fost purtate în procesiune moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena, ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, și ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina, aflate în tezaurul sacru al Catedralei Patriarhale, care au fost așezate spre cinstire în „Baldachinul Sfinților”.

La Sfânta Liturghie săvârșită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel au slujit: Înaltpreasfințitul Părinte Naum, Mitropolit de Ruse; Înaltpreasfințitul Părinte Daniil, Mitropolit de Vidin; Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh patriarhal; Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos; Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii; Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop‑vicar patriarhal; Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal; Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Așa cum este tradiția, la Sfânta Liturghie săvârșită în ziua hramului istoric au participat și tineri îmbrăcați în costume tradiționale românești și pictori bisericești, veniți din eparhii ale țării noastre, care s‑au evidențiat în cadrul a două concursuri naționale organizate de Patriarhia Română.

În cuvântul de învățătură rostit, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat că troparul sărbătorii îl compară pe Sfântul Constantin cel Mare cu Sfântul Apostolul Pavel: „Sfântul Apostol Pavel a fost direct chemat de Hristos ca să se convertească și din prigonitor să devină Apostol, propovăduitor al Evangheliei Sale și mărturisitor al Lui între toate popoarele lumii. Prin asemănare, Sfântul Constantin produce o transformare radicală în Imperiul Roman. Împărații dinaintea lui erau prigonitori ai creștinilor. El, după ce l-a biruit în anul 312 pe adversarul său Maxențiu, în anul următor, prin Edictul de la Milano, a dat libertate tuturor cetățenilor din imperiu să creadă după cum dorește fiecare. Acest edict de toleranță a însemnat pentru creștini încetarea persecuțiilor. Sfântul Constantin nu doar a dat libertate religioasă tuturor cetățenilor, ci, în mod deosebit, i‑a cinstit, prețuit și ajutat pe creștini, fiind îndemnat de mama sa, Elena, care era creștină. Sfântul Constantin devine apostol între împărați”.

Convocarea Sinodului I Ecumenic la Niceea

Întâistătătorul Bisericii noastre a subliniat apoi că Sfântul Constantin cel Mare a avut o preocupare pentru unitatea Bisericii. „După ce l-a învins în anul 324 pe adversarul său Liciniu, care încă îi mai prigonea pe creștini, și a devenit singurul împărat în întreg Imperiul Roman, în anul următor a convocat Sinodul Ecumenic la Niceea și a statornicit dreapta credință în fața ereziei preotului Arie din Alexandria. La Niceea, Biserica, prin cei 318 episcopi chemați și găzduiți de către Împăratul Constantin cel Mare, a formulat primele 7 articole din Crezul care se va numi Crezul niceo‑constantinopolitan, după ce în anul 381 a mai fost completat cu 5 articole despre Duhul Sfânt și despre Biserică. De la Constantin cel Mare avem și această preocupare pentru unitatea Bisericii, pentru mărturisirea dreptei credințe”, a spus Preafericirea Sa.

„Mărturisitori ai iubirii Lui jertfelnice și ai biruinței prin Cruce și Înviere”

În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidențiat că este semnificativ faptul că Sfântul Constantin a văzut Crucea Mântuitorului Iisus Hristos pe cer, în amiaza mare, iar mama sa, Împărăteasa Elena, a descoperit Crucea lui Hristos în pământ: „Întotdeauna, icoana Sfinților Împărați Constantin și Elena plasează Sfânta Cruce între cei doi împărați, pentru că Sfântul Constantin a văzut în amiaza mare, în data de 28 octombrie 312, înainte de confruntarea cu împăratul Maxențiu, crucea pe cer, iar mama sa, Elena, a descoperit crucea în pământ la Ierusalim. Crucea leagă cerul cu pământul și binecuvântează întreg universul prin iubirea lui Hristos Cel răstignit și înviat.

Pe fondul gravei crize umanitare provocate de războiul din Ucraina, Biserica Ortodoxă Română a continuat acțiunile sale social-filantropice.

În perioada 15 aprilie - 15 mai 2022, pe platforma online ajutăcubucurie.ro a Patriarhiei Române, în colaborare cu Federația Filantropia, a fost donată suma deb16.888 de lei.

La nivelul Patriarhiei Române, în perioada 15 aprilie - 15 mai 2022, s-au adăugat ca participante la acțiuni caritabile 880 de persoane din rândul preoților și al voluntarilor.

Sprijinul umanitar acordat în perioada menționată mai sus a însumat 1.374.868 de lei, acesta constând în bani și produse (hrană caldă, alimente, hrană pentru bebeluși, produse igienico-sanitare, medicamente, pături, articole de îmbrăcăminte, jucării etc.).

La acest sprijin se adaugă servicii sociale în derulare (de traducere 2.104 beneficiari, de consiliere și orientare
2.686 beneficiari, medicale 139 beneficiari și educaționale 891 beneficiari, precum și sprijin logistic, constând în spații de adăpost - cort/containere și transport).

În ceea ce privește cazarea refugiaților, locurile pentru aceștia se ridică actualmente la 4.954, dintre care 3.610 cu servicii de masă incluse.

În legătură cu organizarea de transporturi umanitare, în această perioadă au fost realizate încăn160 de transporturi în România, 12 transporturi în Ucraina și 2 transporturi în Republica Moldova. Valoarea acestor noi transporturi este de 551.807 lei.

Campania Patriarhiei Române „Donează sânge pentru Ucraina” a continuat și în ultima perioadă, la ea participând 198 de noi persoane donatoare.

În perioada 15 aprilie - 15 mai 2022, ajutorul umanitar oferit de eparhiile Bisericii Ortodoxe Române și Federația Filantropia este în valoare de 2.750.820 de lei.

Astfel, ajutorul total oferit de Biserica Ortodoxă Română de la declanșarea războiului din Ucraina până în acest moment este de 35.130.186 de lei.

La hramul Catedralei Patriarhale, sâmbătă, 21 mai 2022, a avut loc evenimentul istoric prin care s-a proclamat sfințenia Cuvioasei Teofana Basarab, prima monahie din istorie cunoscută ca fiind de origine română și fiica Domnitorului Basarab I al Țării Românești.

Evenimentul a avut loc în „Anul omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului” și „Anul comemorativ al Sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț” în Patriarhia Română.

„În cinstea acestor sfinți isihaști, trecem în calendarul Bisericii noastre și pe această femeie sfântă, rugătoare, isihastă din secolul al paisprezecelea”, a spus Patriarhul Daniel înainte de citirea Tomosului sinodal.

Sfânta Teofana a fost contemporană cu Sf. Ier. Grigorie Palama și ucenică a Sf. Cuv. Teodosie Isihastul.

Alături de ierarhii români, la eveniment au fost martori doi mitropoliți din Bulgaria, țara în care a trăit sfânta de origine română: Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Naum de Ruse şi Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Daniil de Vidin.

„Hotărâm ca, de acum înainte și în veci, Sfânta Cuvioasă Teofana Basarab să fie numărată între sfinții Bisericii și să fie pomenită în cântări de laudă în ziua ei de prăznuire, la 28 octombrie în fiecare an, urmând ca aceasta să fie înscrisă în Sinaxar, în cărțile de cult, precum și în calendarul Bisericii Ortodoxe Române”, se precizează în Tomosul sinodal citit la evenimentul solemn de Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieșteanul.

Canonizarea Cuvioasei Teofana a fost decisă în februarie de Sfântul Sinod. Ziua de cinstire va fi 28 octombrie, când o serbează românii din Timocul bulgăresc și sârbesc.