Sfanta si dumnezeiasca Liturghie ne transpune din timpul nostru istoric in timpul divin, mai exact in atemporalitatea Lui Dumnezeu. Mai mult, jertfa nesangeroasa savarsita de preot in altar ESTE aceeasi Jertfa unica savarsita de Domnul si Mantuitorul nostru pe Cruce cu doua milenii in urma.

Scopul prezentei noastre saptamanale la Liturghie trebuie sa fie rugaciunea impreuna, dar si comuniunea impreuna prin Trupul Lui Hristos, si iertarea pacatelor prin scump Sangele Sau. Fara coparticiparea noastra la Cina care ne este daruita de Dumnezeu aceasta dumnezeiasca slujba isi pierde sensul, iar noi riscam sa devenim simpli spectatori la un complex ritual mistic.

Sa dea Domnul ca preotii sa ne invete macar la predicile duminicale, daca nu si la cateheze, despre importanta im-partasirii unora cu toti ceilalti intru Hristos, Domnul nostru. Amin.

Acest aspect am inceput sa-l constientizez fiind cu luare aminte la textele liturgice. Numai in biserica auzim frecvent rostindu-se "acum si pururea si in vecii vecilor".

Poate multora ni se pare ca omul - tinand seama de conditia sa vremelnica -da dovada de multa indrazneala atunci cand vorbeste despre asemenea realitati. Si, cu adevarat, suntem indrazneti. Asta pentru ca in biserica nu facem decat sa urmam indemnului lui Hristos: "Indrazniti dar, Eu am biruit lumea!".

Sa luam aminte insa ca aceasta chemare nu presupune ca noi doar sa "constientizam" vesnicia lui Dumnezeu din afara, sa meditam asupra ei, ci sa ne impartasim din ea, gustand din "Izvorul cel fara de moarte".

Un parinte spunea ca nicaieri in afara slujbei Sfintei Liturghii nu se mai preaslaveste atat de tare Sfanta Treime.
Iata pe scribd o carte care explica desfasurarea Sfintei Liturghii, taina a tainelor: http://www.scribd.com/doc/3991508/Ex...ntei-Liturghii

Cea mai importanta slujba pentru adormitii nostri este savarsirea Sfintei Liturghii, timp de 40 de zile consecutiv. Eu ma intristez cand vad ca multa lume nu participa efectiv la slujba si pleaca din biserica atunci cand se termina Tatal nostru... La liturghie trebuie sa stai pana la sfarsit, pana cand da preotul binecuvantarea: "In pace sa iesim..." Iar pomelnicul se da dimineata, pana sa inceapa Sfanta Liturghie propriu-zisa (adica inainte ca preotul sa spuna: "Binecuvantata este imparatia..."), pentru ca scopul este sa fim si noi pomeniti la Sfantul Jertfelnic, nu sa ne citeasca preotul numele oricand si aiurea.

Foarte bun si acest cuvant de invatatura despre Sfanta Liturghie - http://www.crestinortodox.ro/forum/s...1&postcount=14.

Rugăciuni pentru cei adormiţi
 

În timpul Sfintei Liturghii cei adormiţi în dreapta credinţă se pomenesc atât la Ieşirea cu Cinstitele Daruri, dar şi la momentul cel mai important, adică la Sfânta Jertfă.
Imediat după rugăciunea de invocare a Duhului Sfânt, preotul rosteşte (în Altar) rugăciunile:
"Încă aducem Ţie această slujbă duhovnicească pentru cei adormiţi întru dreapta credinţă: strămoşi, părinţi, patriarhi, prooroci, apostoli, propovăduitori, evanghelişti, mucenici, mărturisitori, pustnici şi pentru tot sufletul cel drept, care s-a săvârşit întru dreapta credinţă!"

Apoi, în timpul Axionului, rostit către Maica Domnului, preotul îi pomeneşte pe cei vii, dar şi pe cei adormiţi:
"Şi pomeneşte pe toţi cei adormiţi întru nădejdea învierii şi a vieţii celei de veci şi-i odihneşte pe dânşii, Dumnezeul nostru, acolo unde străluceşte lumina feţei Tale!"
apoi se mai roagă:
"Pentru iertarea păcatelor şi odihna sufletelor robilor lui Dumnezeu (cei scrişi pe pomelnice), în loc luminat, de unde a fugit toată durerea, întristarea şi suspinarea; odihneşte-i, Dumnezeul nostru, şi-i sălăşluieşte pe dânşii unde străluceşte lumina feţei Tale!"

Sincer si eu de multe ori ies din biserica dupa Tatal nostru. Si multi dintre calugari fac asta. Eu ies,mai vorbesc cu vreun calugar,cu cei de pe la manastire,eventual ascult predica tot de afara si la sfarsit ma duc la miruit. Apoi la masa :p

Mie cel mai mult imi place cantarea: "Am vazut lumina cea adevarata, am primit duhul cel ceresc, am aflat credinta cea adevarata, nedespartitei Sfintei Treimi inchinandu-ne, caci aceasta ne-a mantuit pe noi!"...

Și egzistă o esplicație pentru asta? Întreb și eu.

Eu nu sunt de acord cu acest obicei, desi trebuie sa recunosc ca persoanele care raman au mai mult loc dupa aceea... Uite, parintele Cleopa face din asta o conditie canonica a mersului la biserica:

6. A sasea conditie canonica. Daca mergi la biserica, sa nu iesi pana nu se termina slujba. Numai, Doamne fereste, daca esti bolnav, sau daca patesti ceva. Dar altfel sa nu iesi, ca, daca iesi inainte de terminarea Liturghiei, esti asemenea cu Iuda, care a iesit de la Cina de Taina, unde erau la masa Mantuitorul cu Apostolii si s-a dus si L-a vandut pe Hristos. Asa arata Sfantul Ioan Gura de Aur.

Sâmbăta în biserici se fac Parastase pentru cei morţi.
Dar şi mai importantă, şi de mult ajutor, este slujba Sfintei Liturghii, care are loc înainte de Parastas.

Săptămâna Luminată
 

Deşi în Săptămâna Luminată nu se fac Parastase, dar la orice Sfântă Liturghie, se pomenesc atât cei vii, cât şi cei adormiţi.
La Ieşirea cu Sfintele Daruri, preotul rosteşte chiar cu voce tare rugăciuni pentru cei vii şi apoi pentru cei adormiţi. Spre sfârşit spune şi aceasta:
"Pe cei pentru care s-au adus aceste Sfinte Daruri, pe cei vii şi pe cei adormiţi, să-i pomenească Dumnezeu în Împărăţia Sa".
De aceea, să nu uităm să trecem pe pomelnice şi pe cei adormiţi, pentru a se bucura şi sufletele lor de lumina Învierii lui Hristos!