La Casa de Cultură a Sindicatelor din Târgu Jiu
 

La Casa de Cultură a Sindicatelor din Târgu Jiu a început la 20 martie 2012 cea de-a XIX-a ediţie a serilor „Filocalia”. Manifestarea religioasă a fost deschisă de părintele Calist de la Mănăstirea Lainici, care susţine prelegea „Monahismul o provocare pentru lumea de astăzi.”

Evenimentul este organizat cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, de către Protoieriile Târgu Jiu Nord şi Sud, ASCOR Târgu Jiu şi Consiliul Judeţean Gorj, a declarat pentru Radio TRINITAS Gheorghe Cioiu.

Serile duhovniceşti se vor încheia cu scurte recitaluri de muzică religioasă oferite de Corala Bisericii 'Sfinţii Apostoli' din Târgu Jiu şi Ansamblul de datini şi obiceiuri 'Tisa', din Tismana.

S-au deschis arhivele secrete ale Vaticanului !
 

Cu ocazia împlinirii a 400 de ani de existenţă, Arhivele Secrete ale Vaticanului s-au deschis publicului interesat prin intermediul unei expoziţii cu titlul: 'Lux in arcana'. Acesta este un eveniment ştiinţific şi mediatic fără precedent, deoarece scoate la lumină o parte din documentele păstrate, printre care se numără, spre exemplu, excomunicarea lui Martin Luther, procesul lui Giordano Bruno sau prima imprimare a calendarului gregorian din anul 1582.

Expoziţia cu titlul 'Lux in arcana' a fost vernisată pe 29 februarie şi va rămâne deschisă publicului larg până în luna septembrie a acestui an, informează „Ziarul Lumina”. Expoziţia îşi propune în primul rând să explice modul în care funcţionează Arhiva papilor şi în acelaşi timp să scoată la lumină 'invizibilul', permiţând accesul publicului la o parte din documentele adăpostite.

Titlul expoziţiei ('Lux in arcana') comunică şi primul obiectiv al acesteia: de a aduce lumină în misterele bibliotecii, mai ales prin contactul direct şi concret al cititorului cu izvoarele arhivei, deschizând porţile descoperirii istoriei, uneori inedite. Documentele expuse în expoziţie sunt însoţite de aprofundări multimediale - proiecţii, grafică dinamică, video pe monitoare plate -, toate concepute pentru a ajuta vizitatorul să încadreze documentul în contextul istoric, să aprofundeze istoria diferitelor personaje şi să creeze legături între diferitele planuri de lectură.

Expunerea expozitivă începe în 'Sala degli Orazi e Curiazi', care adăposteşte secţiunea 'Apărătorul memoriei', unde este prezentat conţinutul Arhivei Secrete a Vaticanului. Aici sunt prezentate diferitele tipologii de documente conservate în arhivă: diplome şi edicte, bule papale şi scrisori, breviarii şi registre papale, codici, documente contabile şi acte de proces, formulare etc. Documentele expuse provin de pe mai multe continente: Asia, Africa, America şi Europa. Printre documentele expuse în această secţiune se află bula 'Inter cetera' a papei Alexandru al VI-lea despre descoperirea Lumii Noi, actele procesului lui Giordano Bruno, edictul de la Worms al lui Carol al V-lea, scrisoarea ţarului Alexei I etc.

Expoziţia continuă în Palatul Conservatorilor cu şapte aprofundări tematice, intitulate: 'Tiara şi coroana', 'Secretul Conclavului', 'Sfinte, regine şi curtezane', 'Reflexie şi dialog', 'Eretici, cruciaţi şi cavaleri', 'Oameni de ştiinţă, filozofi şi inventatori' şi 'Aurul şi cerneala'. La secţiunea 'Tiara şi coroana' sunt expuse 12 documente referitoare la lupta dintre puterea spirituală şi cea seculară, între care se numără: falsa donaţie a lui Constantin, Privilegiul ottonian, 'Dictatus papae' al lui Grigorie al VII-lea, dar şi bula 'Una sanctam' din anul 1302 a papei Bonifaciu al VIII-lea. Cu siguranţă, o atenţie deosebită va trezi secţiunea 'Eretici, cruciaţi şi cavaleri', unde printre altele sunt expuse documente din procesul Templierilor în Franţa (pe un sul de pergament lung de 60 de metri), cel al excomunicării lui Martin Luther, procesul sumar făcut lui Giordano Bruno sau Statutul împotriva ereticilor al papei Grigorie al IX-lea. Nu mai puţin interesantă va fi secţiunea 'Oameni de ştiinţă, filozofi şi inventatori', unde, printre altele, este prezentat un exemplar tipărit al calendarului gregorian din 1582. Pentru ca vizitatorul să poată vedea cum sunt păstrate aceste bunuri culturale, acesta poate trece în Palatul Clementino Caffarelli, unde se află Laboratorul de Restaurare şi Conservare a Sigiliilor. Tot aici este ilustrată şi activitatea Laboratorului de Conservare şi Restaurare, dar şi a Legătoriei sau a Laboratorului de Reproducere Foto. Cei interesaţi pot afla mai multe vizitând site-ul www.luxinarcana.org.

Un important centru de studii istorice

Arhiva Secretă a Vaticanului, înfiinţată oficial în 1612 de către papa Paul al V-lea, este arhiva centrală a Sfântului Scaun şi conservă toate actele şi documentele Bisericii Catolice. Păstrarea şi valorificarea patrimoniului arhivistic reprezintă scopul activităţii acestei arhive, care, atât prin bogăţia, cât şi prin varietatea documentelor, se numără printre cele mai importante centre pentru studii istorice din întreaga lume. Patrimoniul Arhivei, care conservă peste 600 de fonduri arhivistice pe o suprafaţă de 85 de kilometri lineari de rafturi, acoperă o arie cronologică de nu mai puţin de douăsprezece secole (VIII-XX).

Pelerinaj cu icoana Maicii Domnului de la Trifeşti
 

 http://www.basilica.ro/_upload/img/1...5718174562.jpg


Credincioşii din zona Bacăului au ocazia, în aceste zile din perioada Postului Mare, să se închine la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Trifeşti, informează „Ziarul Lumina”.

Marţi, 20 martie, a fost adusă la Biserica Lazaret din Bacău. Pelerinajul are loc cu binecuvântarea Preasfinţitului Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului. Vineri, 23 martie, icoana Maicii Domnului va ajunge la Mănăstirea Tisa Silvestri din judeţul Bacău. Aici se va oficia Taina Sfântului Maslu pentru pelerinii care vor veni de Buna Vestire la hramul aşezării monahale.

Duminică, la ora 16:00, icoana Maicii Domnului de la Trifeşti va fi adusă la Biserica 'Intrarea Domnului în Ierusalim' din Bacău, unde va rămâne până marţi, 27 martie.

Sărbătoarea Bunei Vestiri
 

Sărbătoarea Bunei Vestiri este hramul istoric al Bisericii Sf. Anton de la Curtea Veche - Paraclis Patriarhal. În anul 1559, luna septembrie, când a fost construită Biserica Domnească de la Curtea Veche de către ctitorul Mircea Ciobanul, a primit ca hram Buna Vestire.

După incendiul din 23 martie 1847 când mare parte din orașul București a ars, fiind distrusă de foc biserica Sf. Anton Pușcărie, din imediata apropiere a Bisericii Domnești, biserica Buna Vestire de la Curtea Veche a primit ca al doilea ocrotitor pe Sfântul Antonie cel Mare folosindu-se de atunci prescurtarea numelui marelui avă egiptean, Sf. Anton.

Datorită evlaviei credincioșilor la una dintre icoane salvate din incendiul de la 1847 și adusă de la Biserica Sf. Anton Puşcărie la Biserica Domnească, în timp numele bisericii, în actele oficiale și în conștința populară, a devenit biserica Sf. Anton - Curtea Veche.

Sărbătoarea hramului istoric de anul acesta va începe cu Slujba Vecerniei unită cu Litia din seara zilei de 24 martie de la orele 17:00, la finalul căreia credincioșii prezenți se vor bucura de binecuvântarea și cuvântul de învățătură al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.

Duminică 25 martie , începând cu orele 08:00 se va săvârși Acatistul Bunei Vestiri și Slujba Utreniei, iar de la ora 10:00 slujba Sfintei Liturghii, urmată de Parastasul pentru voievozii ctitori ai Bisericii Domnești de la Curtea Veche.

Moaştele Sf. M. Mc. Ecaterina !
 

Cu binecuvântarea Preasfinţitului Vincenţiu Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, în perioada 29 martie - 1 aprilie 2012, vor poposi la Urziceni moaştele Sf. M. Mc. Ecaterina, din Episcopia Giurgiului, de la Mănăstirea Comana, după cum ne-a mărturisit Părintele Bogdan Ionuţ Stancu, Protopopul Urzicenilor.

Este al patrulea an când sunt sfinte moaşte la Urziceni. A devenit deja o tradiţie ca în perioada Postului Mare credincioşii să se închine la sfinte relicve ale 'casnicilor lui Dumnezeu'.

Dreptmăritorii creştini sunt aşteptaţi pentru a întâmpina sfintele moaşte joi, 29 martie, ora 17:00, la intrarea în oraş dinspre Slobozia (zona stadion). Se va purta apoi racla si icoana sfintei pe 'calea sfinţilor' spre Catedrală, cântând şi mulţumind lui Dumnezeu. Timp de trei zile şi trei nopţi sfintele odoare vor rămâne în oraş şi se vor înălţa rugăciuni neîncetat. Pe toată durata pelerinajului biserica va fi deschisă.

Duminică 01 aprilie 2012, în ultima zi de pelerinaj, se va primi vizita Întâistătătorului Eparhiei, Preasfinţitul Vincenţiu, care va oficia Sf. Liturghie înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.

Pelerinii sunt aşteptaţi de sărbătoarea Bunei Vestiri la Mănăstirea Durău
 

http://www.basilica.ro/_upload/img/1...6494918586.jpg
Pelerinii sunt aşteptaţi de sărbătoarea Bunei Vestiri la Mănăstirea Durău din judeţul Neamţ. Aşezarea monahală de la baza Muntelui Ceahlău, izvor de odihnă sufletească pentru credincioşii de toate vârstele, îşi serbează hramul.

Biserica 'Buna Vestire' a Mănăstirii Durău din judeţul Neamţ îşi va serba duminică, 25 martie, hramul. După cum ne informează Ziarul Lumina, Slujba Privegherii va fi oficiată mâine seară de pr. Mihai Damian, protopop al Protopopiatului Ceahlău, alături de un sobor de preoţi apropiaţi Mănăstirii Durău. La hram sunt aşteptaţi să vină pelerini care păstrează o legătură strânsă cu aşezarea monahală de la poalele Muntelui Ceahlău. În ziua de prăznuire a Bunei Vestiri, Sfânta Liturghie va fi oficiată de arhim. Luca Diaconu, exarh al zonei Neamţ, ca delegat din partea Înalt Preasfinţitului Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, alături de un sobor de preoţi. Preoţii din Protopopiatul Ceahlău, după ce slujesc în parohiile pe care le păstoresc, sunt aşteptaţi în această zi să participe la pomenirea ctitorilor mănăstirii. 'În cadrul mănăstirii noastre avem în vedere praznicul Bunei Vestiri prin pregătirile duhovniceşti şi administrative care se fac. Credincioşii care se vor ruga de Buna Vestire în mănăstirea noastră vor fi numeroşi, aşa cum este obiceiul de mai mulţi ani', a declarat protos. Hariton Negrea, duhovnicul Mănăstirii Durău.

Popasuri duhovniceşti de peste două secole

Sărbătoarea hramului Mănăstirii Durău este foarte importantă pentru vieţuitorii acestei obşti monahale, întrucât aici au existat de-a lungul timpului 'veşti bune', după cum a mărturisit protos. Hariton Negrea. Obştea de aici, în decursul veacurilor, a putut aduce veşti bune pentru oamenii care au locuit în zonă. 'O veste bună care priveşte viaţa duhovnicească şi spirituală a fost oferită în anul 1800, când un grup de credincioşi a făcut primul popas de odihnă în străvechea aşezare monahală. Ei au primit atunci cuvânt de învăţătură de la cei care au sihăstrit şi au locuit prin peşterile din Munţii Ceahlău. Pentru noi este semnificativ faptul că Sfântul Cuvios Paisie de la Neamţ a avut în zona aceasta mulţi călugări. Vieţuitorii din mănăstire de atunci se foloseau duhovniceşte de Sfântul Paisie la care se spovedeau pentru a primi Sfânta Împărtăşanie. O veste bună au adus părinţii din această mănăstire care atât în Primul Război Mondial, cât şi în al Doilea Război Mondial au avut activităţi de slujire liturgică. O parte dintre ei erau buni medici, sanitari şi buni intendenţi, ocupându-se de aprovizionarea soldaţilor care erau pe front. Aceşti militari, călugări fiind, când s-au întors de pe front, au adus veşti bune oamenilor din zonă', a amintit protos. Hariton Negrea. O veste bună s-a oferit Mănăstirii Durău în momentul în care Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, alături de Patriarhia Română, a început derularea taberelor şcolare 'Floare de colţ' şi 'Alege şcoala'. 'Toţi copii care vin la Centrul cultural-pastoral Durău primesc din partea obştii de maici, păstorită de stavrofora Raisia Lungu, atât îngrijirea de hrană şi odihnă, cât şi folosul duhovnicesc care poate fi luat din exemplul personal al maicilor din obşte, harnice, cuminţi şi silitoare pentru mântuirea sufletului', a adăugat protos. Hariton Negrea.

Procesiune religioasă la Năvodari
 

http://www.basilica.ro/_upload/img/1...4303122170.jpg

Sâmbătă, 24 martie, începând cu ora 17.00, la biserica „Buna Vestire” din centrul oraşului Năvodari va fi oficiată slujba Vecerniei, la care va participa şi Înaltpreasfinţitul Teodosie, urmată de procesiunea cu moaştele sfinţilor Epictet şi Astion, aduse de la Catedrala arhiepiscopală „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Constanţa, după cum informează Biroul de Comunicare al Arhiepiscopiei Tomisului. Sfintele moaşte vor rămâne la biserica „Buna Vestire” din Năvodari până luni, 26 martie.

Procesiunea se va desfăşura pe următorul traseu: biserică – strada Constanţei - str. Albinelor - str. Taşaul - biserică.

O noua Manastire Ortodoxa in Spania !
 

94 de ani de la Unirea Basarabiei cu România
 

http://www.basilica.ro/_upload/img/1...7271395680.jpg
La 27 martie 2012 se împlinesc 94 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Unirea Basarabiei cu România a fost posibilă datorită personalităţilor istorice care la 1918 au avut curajul să realizeze actul pe care şi-l doreau toţi românii. Membrii Sfatului Ţării merită un omagiu deosebit pentru lupta pe care au dus-o pentru valorile fundamentale ale neamului românesc.

Comunicat de presa :
 

În legătură cu articolul intitulat Bisericile capitalismului s-au lepădat de Fisc, apărut sub semnătura doamnei ŞTEFANIA ENACHE în săptămânalul Finanţiştii din 26 martie – 1 aprilie 2012, pentru corecta informare a publicului cititor, Patriarhia Română reia următoarele precizări:

1. Datorită statutului juridic al cultelor ca unităţi de drept privat, dar de utilitate publică, acestea dezvoltă numeroase activităţi social-filantropice şi cultural-misionare în beneficiul populaţiei, astfel încât scutirea de impozite este o necesitate. Această scutire este clar condiţionată de folosirea fondurilor obţinute din donaţiile credincioşilor şi din activităţi economice (producerea şi vânzarea de lumânări, calendare, carte religioasă, vin cultic şi alte obiecte bisericeşti) în scopuri bine definite, şi anume întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult (plata facturilor la curent electric, apă, gaze etc.), pentru lucrări de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a lăcaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ, pentru furnizarea în nume propriu şi/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condiţiile legii, pentru acţiuni specifice şi alte activităţi non-profit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor (conform Art. 15 alin.1 lit. f din Codul Fiscal).

Pentru celelalte activităţi economice desfăşurate, Biserica plăteşte taxe şi impozite, inclusiv TVA, asemenea tuturor societăţilor comerciale.


2. Sprijinul pentru culte acordat de Guvern de la bugetul public este o consecinţă a secularizării de către stat a averilor bisericeşti în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1863). De atunci, unele din cheltuielile Bisericii (salarii, reparaţii, construcţii) au fost preluate de către statul român ca o compensaţie materială pentru proprietăţile preluate, aproximativ 25% din suprafaţa agricolă şi forestieră a Ţării Româneşti şi a Moldovei. Acest sprijin a continuat să fie acordat inclusiv în perioada regimului comunist tocmai datorită obligaţiei asumate de către stat în 1863. O eventuală încetare a sprijinului statului faţă de Biserica Ortodoxă Română şi alte culte ar trebui să fie urmată, în mod firesc, de o restituire a tuturor averilor bisericeşti confiscate, care, însă, între timp au fost folosite pentru împroprietărirea succesivă a populaţiei sărace. Contribuţia la salariu de la bugetul de stat pentru preoţi (cca. 65% din salariul unui profesor de liceu, restul salariului fiind completat din fondurile proprii ale parohiei) nu se face din milă, ci reprezintă o recunoaştere a contribuţiei cultelor la viaţa societăţii româneşti. Potrivit Legii 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, “statul român recunoaşte cultelor rolul spiritual, educaţional, social-caritabil, cultural şi de parteneriat social, statutul lor de factori ai păcii sociale, precum, şi rolul important al Bisericii Ortodoxe Române şi al celorlalte Biserici şi culte recunoscute în istoria naţională a României şi în viaţa societăţii româneşti” (art. 7, alin. 1 şi 2).

Sprijinul de la bugetul de stat asigură doar în parte cheltuielile pentru salarizarea personalului clerical şi neclerical al cultelor religioase. În Biserica Ortodoxă Română sunt foarte multe salarii plătite din fondurile proprii ale eparhiilor. De exemplu, în Administraţia Patriarhală doar o treime dintre salariaţi beneficiază de sprijin la salariu de la bugetul de stat, iar două treimi sunt plătiţi integral din fondurile proprii ale Bisericii. Salariaţii Patriarhiei primesc un sprijin de la bugetul de Stat lunar de peste 500.000 lei, iar impozitul pe salarii plătit de Patriarhie către Statul Român este de aproximativ 900.000 lei lunar.

La aceste cheltuieli salariale ale unităţilor bisericeşti se adaugă şi cheltuielile pentru întreţinerea clădirilor şi plata utilităţilor (curent electric, apă, gaze, căldură, telefoane etc.), care sunt asigurate, cu mari eforturi, numai din veniturile proprii obţinute din producerea şi comercializarea de lumânări, calendare, cărţi şi obiecte religioase, vin liturgic, unele chirii şi din activităţile economice menţionate în articol.

La toate aceste cheltuieli legate de salarizarea personalului clerical şi neclerical şi de întreţinere a lăcaşurilor de cult şi celorlalte instituţii bisericeşti, se adaugă opera social-filantropică a Patriarhiei Române desfăşurată în contextul crizei economice din anul 2011 prin 706 aşezăminte social-filantropice (iar nu 279, cum greşit se menţionează în cuprinsul articolului !), dintre care: 171 cantine sociale şi brutării, 58 instituţii ce oferă servicii medicale şi farmacii, 80 centre de zi pentru copii, 11 centre educaţionale, 46 centre de zi pentru vârstnici şi 22 de servicii de îngrijire vârstnici, 40 centre comunitare, 35 centre de tip familial, 39 grădiniţe sociale, afterschool şi şcoli speciale, 22 locuinţe protejate, 130 centre de informare, de consiliere şi centre de resurse, 6 instituţii de învăţământ pentru adulţi, 33 centre de urgenţă (pentru persoane fără adăpost, pentru victime ale violenţei domestice, pentru victime ale traficului de persoane), 13 campusuri de tabără. Pentru toată această activitate social-filantropică desfăşurată, eparhiile Patriarhiei Române au cheltuit peste 54.000.000 lei.


3. În ceea ce priveşte scutirea de impozit pentru clădirile şi terenurile aflate în proprietatea Bisericii, menţionăm că situaţia din România este asemănătoare cu statutul cultelor din alte ţări europene, ca de exemplu Germania, Spania, Italia, Franţa etc., unde de asemenea cultele religioase nu plătesc impozitul pe clădiri. În acelaşi timp, activitatea Cultelor din unele ţări europene este sprijinită prin direcţionarea unui procent din impozitul pe salarii sau pe venit spre cultele oficial recunoscute.

De menţionat faptul că, din cauza crizei economice, în bugetul de stat din ultimii ani au fost alocate fonduri doar pentru sprijinul salarial al personalului deservent,iar nu şi pentru celelalte activităţi ale acestora.

În concluzie, autorul articolului dovedeşte lipsă de informare în legătură cu destinaţia veniturilor unităţilor bisericeşti şi ignoranţă în ceea ce priveşte modul de organizare şi funcţionare a acestora, pe care îl confundă cu cel al societăţilor comerciale. Doamna Ştefania Enache se cuvenea să coreleze veniturile obţinute cu cheltuielile reale ale unităţilor bisericeşti şi cu datoriile neachitate. Din păcate, jurnalistul săptămânalului Finanţiştii a ratat acest demers jurnalist de interes pentru publicul cititor, preocupat doar de a crea falsa impresie că unităţile bisericeşti sunt societăţi comerciale profitabile.