Forum Crestin Ortodox

Forum Crestin Ortodox (http://www.crestinortodox.ro/forum/index.php)
-   Generalitati (http://www.crestinortodox.ro/forum/forumdisplay.php?f=503)
-   -   Familie problematica (http://www.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?t=19233)

mihamm 17.07.2018 13:00:00

Familie problematica
 
Am 21 de ani si am foarte multe probleme in familie si nu sunt sigura daca felul in care actionez este corect sau bun si speram ca m-ati putea sfatui.
Fratele meu de 26 de ani care este copilul mamei din alta relatie nu a muncit niciodata, a renuntat la facultate si nu face absolut nimic in casa (doar sta in camera lui la calculator). Cu toate relatia mamei cu tata este ingrozitoare ea nu poate parasi aceasta casa exact din cauza lui si a indiferentei sale fata de problemele ei (pur si simplu nu ii pasa ca ea este trista aici, el nu vrea sa munceasca). Eu as putea sa continui sa traiesc cu tata ca sa o usurez pe mama, dar chiar si asa ea nu poate pleca pentru ca ar trebui sa aiba grija de fratele meu in timp ce sta cu chirie pe un salariu de invatator.
Partea pe care nu o pot intelege este ca ea s-a conformat cu comportamnetul fratelui meu si imi cere mie sa am grija de el dupa ce ea nu va mai fi in viata. Mai exact sa ii cumpar o garsoniera si sa ii asigur TOATE cheltuielile pentru toata viata sa. Eu nu sunt deloc de acord, cu mentiunea ca eu si fratele meu nu ne intelegem deloc, el este o persoana tare rea din punctul meu de vedere, ma injura si la simpla vedere, daca fac ceva care il incuca putin, ca de exemplu folosesc un lucru de care are si el nevoie la acel moment injura si mai rau. Asta este doar un exemplu ar rautatii lui, eu oricum nu imi amintesc cand am purtat o conversatie cu el ultima oara, poate acum 2 ani cand l-am dus la doctor cu masina si era doar noi 2 in masina am schimbat 3 vorbe.
Ca solutie i-am zis mamei ca ii platesc chiria si cheltuielile timp de 6 luni timp in care el isi gaseste slujba si se responsabilizeaza, in circumstantele in care eu acum sunt studenta si nu stiu nici macar ce salariu voi avea. Va trebui sa muncesc tare greu pentru bani avand in vedere ca incep de la 0, iar mama considera a fi normal sa am grija de fratele meu doar pentru ca ea a avut grija de mine. Pentru mine asta este egoism, mai ales ca ea am facut clar acum de ceva timp ca am facut alegerea de a nu avea copii niciodata, dar ea vrea sa imi dea responsabilitatea copilului ei.
Sper ca imi intelegeti grija. Ce parere aveti?

Bucuriepedrum 17.07.2018 13:36:25

Că nu e problema ta, ci a lor. Fratele tău nu e invalid, nu e suferind, e doar putoare (alt gen de suferință...), ceea ce se traduce prin "parazit". Iar situația de acum o pun pe seama atitudinii mamei tale, că nu l-a scuturat la timp să-l responsabilizeze. Are 26 de ani, nu 16!

În altă ordine de idei, mama ta vrea să divorțeze sau să plece de lângă tatăl tău? Am înțeles bine? De asta îți pasează ție sarcina de a-ți lua în grijă fratele?

mihamm 17.07.2018 13:44:54

Citat:

În prealabil postat de Bucuriepedrum (Post 661101)
În altă ordine de idei, mama ta vrea să divorțeze sau să plece de lângă tatăl tău? Am înțeles bine? De asta îți pasează ție sarcina de a-ți lua în grijă fratele?

Mama ar vrea sa divorteze dar s-a conformat cu faptul ca este imposibil sa faca asta. Deoarece fratele meu nu este copilul tatatalui ea ar trebui sa il cresca singura (nu primeste nici un ajutor de la tatal fratelui, tatal este cam la fel oricum) si nu ar fi in stare sa il platesca tot singura pentru amandoi si anume chirie, mancare, etc.

Ceea ce ea spune este ca fratele meu o sa ramana asa si odata ce ea nu va mai fi pe aceasta lume, eu trebuie sa continui ce face ea si sa am grija de el la acel moment. Mai exact toata viata mea pana cand voi muri sau el va muri, eu sa am grija de el (eu m-am oferit 6 luni).

Ali Baba 17.07.2018 14:12:38

vezi-ti de viata ta, termina-ti scoala si desprinde-te. si cand vei avea copii, lasa "hotararile" alea, sa ai grija sa nu faci greselile parintilor tai.

Iorest 17.07.2018 14:34:17

L-ai putea ajuta doar în ideea că ar vrea să lucreze, și-ar căuta de lucru, ar lucra chiar și cu ziua, nu ar cheltui bani pe țigări, concedii și altele și l-ai împrumuta maxim câteva luni până se pune pe picioare și ți-ar restitui după banii.
Sau dacă ar vrea să găsească de lucru și ai vedea tu niște anunțuri i-ai zice de ele, sau să-l împrumuți să facă un curs de calificare, frizerie și bucătărie merg.

Ideea ar fi să vrea să lucreze, că altfel ar crede că-l bați la cap.

Marea problemă e că nu există comunicare între voi, dacă te-ar respecta altfel cred că v-ați înțelege.
Dacă veți ajunge să vă împăcați și ar fi om de înțeles și muncitor s-ar putea ca și el să te ajute cândva, nu strică niciodată să ai un frate la greu.

Nevând nicio calificare dacă zici că nu are studii, s-ar putea să nu câștige multă vreme mai mult de 1200 de ron în mână, ceea ce să fim serioși nu prea motivează, decât în ideea că vei putea avansa cândva(în maxim 3 ani) la un salariu decent de peste 2500 ron.

Și muncile necalificate pe lângă că sunt prost plătite, unele dintre ele mai distrug și sănătatea pe termen mediu.

În ce privește alegerea că nu vei avea copii niciodată nu pleca cu idei fixe la drum lasă-te în mâna și planul lui Dumnezeu că va lucra El cu tine nu-ți anula tu șansele, poate peste 10 ani vei gândi altfel.

Seraphim7 19.07.2018 01:03:05

Citat:

În prealabil postat de mihamm (Post 661100)
Am 21 de ani si am foarte multe probleme in familie si nu sunt sigura daca felul in care actionez este corect sau bun si speram ca m-ati putea sfatui.
Fratele meu de 26 de ani care este copilul mamei din alta relatie nu a muncit niciodata, a renuntat la facultate si nu face absolut nimic in casa (doar sta in camera lui la calculator). Cu toate relatia mamei cu tata este ingrozitoare ea nu poate parasi aceasta casa exact din cauza lui si a indiferentei sale fata de problemele ei (pur si simplu nu ii pasa ca ea este trista aici, el nu vrea sa munceasca). Eu as putea sa continui sa traiesc cu tata ca sa o usurez pe mama, dar chiar si asa ea nu poate pleca pentru ca ar trebui sa aiba grija de fratele meu in timp ce sta cu chirie pe un salariu de invatator.
Partea pe care nu o pot intelege este ca ea s-a conformat cu comportamnetul fratelui meu si imi cere mie sa am grija de el dupa ce ea nu va mai fi in viata. Mai exact sa ii cumpar o garsoniera si sa ii asigur TOATE cheltuielile pentru toata viata sa. Eu nu sunt deloc de acord, cu mentiunea ca eu si fratele meu nu ne intelegem deloc, el este o persoana tare rea din punctul meu de vedere, ma injura si la simpla vedere, daca fac ceva care il incuca putin, ca de exemplu folosesc un lucru de care are si el nevoie la acel moment injura si mai rau. Asta este doar un exemplu ar rautatii lui, eu oricum nu imi amintesc cand am purtat o conversatie cu el ultima oara, poate acum 2 ani cand l-am dus la doctor cu masina si era doar noi 2 in masina am schimbat 3 vorbe.
Ca solutie i-am zis mamei ca ii platesc chiria si cheltuielile timp de 6 luni timp in care el isi gaseste slujba si se responsabilizeaza, in circumstantele in care eu acum sunt studenta si nu stiu nici macar ce salariu voi avea. Va trebui sa muncesc tare greu pentru bani avand in vedere ca incep de la 0, iar mama considera a fi normal sa am grija de fratele meu doar pentru ca ea a avut grija de mine. Pentru mine asta este egoism, mai ales ca ea am facut clar acum de ceva timp ca am facut alegerea de a nu avea copii niciodata, dar ea vrea sa imi dea responsabilitatea copilului ei.
Sper ca imi intelegeti grija. Ce parere aveti?

26 de ani e o varsta mult mai problematica decat 21,sa stii ca e mult mai frustrant sa realizezi ca stai cu parintii,fara loc de munca si studii abandonate....Adica e normal sa injuri pe oricine fiindca nimeni Nu incearca sa te inteleaga cu adevarat si oricum nici tu nu prea ai chef sa te justifici nimanui.Vad ca toti ceilalti din comentariile anterioare au utlizat piatra din dotare.Bravo mai crestinilor de carton!!!!Inseamna ca voi habar nu aveti cum e sa iti revi dintr-un rahat,cum e sa simti intunericul si starea aia de......Zicea careva ca sa munceasca ca doar nu e invalid....Ba da,e invalid,aceste tipuri de probleme te afecteaza chiar mai mult decat afectiuni vizibile.E dureros sa vad ce usor aruncati judecati,si admir totusi ca te simti datoare sa iti ajuti fratele.Crede-ma chiar are nevoie de ajutor,si stiu ca nu ii va fi usor sa il accepte de la tine sau altcineva.Adica el acum se izoleaza si e defensiv,dar nu inseamna ca nu e in cautare de intelegere.Chiar te rog sa vorbesti tu sau daca are pe cineva care ii este mai apropiat si sa incercati asa usor sa il scoateti din starea asta si sa il ajutati sa se puna pe picioare.

Demetrius 19.07.2018 08:06:57

Citat:

În prealabil postat de Seraphim7 (Post 661118)
26 de ani e o varsta mult mai problematica decat 21,sa stii ca e mult mai frustrant sa realizezi ca stai cu parintii,fara loc de munca si studii abandonate....Adica e normal sa injuri pe oricine fiindca nimeni Nu incearca sa te inteleaga cu adevarat si oricum nici tu nu prea ai chef sa te justifici nimanui.Vad ca toti ceilalti din comentariile anterioare au utlizat piatra din dotare.Bravo mai crestinilor de carton!!!!Inseamna ca voi habar nu aveti cum e sa iti revi dintr-un rahat,cum e sa simti intunericul si starea aia de......Zicea careva ca sa munceasca ca doar nu e invalid....Ba da,e invalid,aceste tipuri de probleme te afecteaza chiar mai mult decat afectiuni vizibile.E dureros sa vad ce usor aruncati judecati,si admir totusi ca te simti datoare sa iti ajuti fratele.Crede-ma chiar are nevoie de ajutor,si stiu ca nu ii va fi usor sa il accepte de la tine sau altcineva.Adica el acum se izoleaza si e defensiv,dar nu inseamna ca nu e in cautare de intelegere.Chiar te rog sa vorbesti tu sau daca are pe cineva care ii este mai apropiat si sa incercati asa usor sa il scoateti din starea asta si sa il ajutati sa se puna pe picioare.

Cred ca ai dreptate.
S-ar parea ca a crescut intr-o alta familie ca "admis", nu ca membru, iar pe internet se "drogheaza", adica se izoleaza de realitatea care-l striveste sentimental.

@mihamm
Oare ai putea avea o alta relatie, mai apropiata de el, tinand cont de aceasta realitate? Intreb asta pentru ca ai cerut in postul de debut sfaturi fiindca nu erai sigura ca actionezi corect sau bine. Ce zici?

Poate ca va fi nevoie sa lucrezi putin mai serios la conceptia ta de "sora mai mica" pentru a deveni mai mare. Vreau sa spun ca e evident ca tu ai avut parte de oarecare atentie parinteasca, pe cand el este un "hibrid".
Mama ta i-a dat toata atentia "disrupta" de care a fost capabila in aceste conditii, fratelui lipsindu-i atentia tatalui, a tutorelui si a sorei sale, cu totii prezenti(mai mult sau deloc) in viata lui.

Se pare ca si tu esti afectata sentimental foarte serios, din moment ce tu insuti iti anulezi menirea de a fi prin "juraminte" contra naturii tale de femeie, de "nascatoare", cu care Dumnezeu te-a blagoslovit. Din acest moment tu va trebui sa faci tot posibilul sa calci peste aceasta ratacire patimasa(probabil indusa tie de situatia voastra familiala) pentru ca altfel (respectandu-ti fagaduinta) actionezi impotriva vointei lui Dumnezeu, nu din dorinta dumnezeiasca, monahiceasca si binecuvantata, ci din preamarire omeneasca(luciferica). Poti incepe cu o spovada.

Demetrius 19.07.2018 08:11:34

Marire Tie, Doamne, marire Tie!

Iorest 19.07.2018 15:18:11

Citat:

În prealabil postat de Seraphim7 (Post 661118)
26 de ani e o varsta mult mai problematica decat 21,sa stii ca e mult mai frustrant sa realizezi ca stai cu parintii,fara loc de munca si studii abandonate....Adica e normal sa injuri pe oricine fiindca nimeni Nu incearca sa te inteleaga cu adevarat si oricum nici tu nu prea ai chef sa te justifici nimanui.Vad ca toti ceilalti din comentariile anterioare au utlizat piatra din dotare.Bravo mai crestinilor de carton!!!!

Eu unul nu am dat cu pietre, morala era că nu poți să ajuți decât pe cel care vrea să fie ajutat și se lasă ajutat.

Sunt oameni care încearcă să-și găsească de lucru, lucrează o perioadă, dar din anumite considerente care nu țin numai de ei (ex salariu prost, ies în pierdere cu cheltuielile de drum, masă/ sunt puși abuziv să dea din salariu pt pierderi fictive, se îmbolnăvesc, au un mediu ostil de lucru, munca e cu durată determinată, sunt puși să facă ilegalități și nu vor demisionând) nu au un loc stabil de lucru, un astfel de om e de înțeles să aibă frustrări că măcar încearcă și nu-i iese.

Unui om care nici nu încearcă, însă e agresiv ce mai poți să-i spui ? Îl lași în lumea lui și gata.

Mie nu mi se pare normal ca un om să sară din orice, din povestire reiese că o simplă discuție în mașină duce la înjurături și jigniri, chiar fără să se vorbească despre loc de muncă, ce pretenții să mai ai să te ajute niște oameni cu care te porți urât ?
Dacă te lasă nervii așa devreme ce faci pe la 30, 40, 50 de ani ?

Dacă nu-ți faci tu o privatizare oriunde lucrezi ai șefi, colegi - cum te poți integra dacă nu ești calm, dacă nu lași nimic de la tine ?

Și ar fi și culmea adică ea să se angajeze, să ducă greul pe minimul pe economie la început și să mai trebuiască și să-l țină pe un om care nici nu încearcă, nici nu vorbește frumos, până și un om al străzii când cere milostenie vorbește frumos, zâmbește, mulțumește.

Pentru cineva care a abandonat studiile, nici nu e o rușine să facă un curs de calificare, nu e ca și cum ai o facultate și pornești de la munca necalificată, e ca și cum de la 0 urci totuși o treaptă.
Bine ar fi să fie cât mai bun cursul și cursantul pentru că în bucătărie de exemplu e deja concurență mare din cauza emisiunilor de tip chefi la cuțite, sunt tot mai mulți care vor să devină bucătari și au experiență de școli profesionale în spate, nu doar un simplu curs.

Deja și în unele meserii sunt oameni care se orientează de pe la 14 ani spre ele, unii optează ei pentru școli profesionale cu medii peste 7 (nu cu note de 2 și 3 la evaluarea națională) înseamnă că-i duce capul și ei vor fi buni la douăzeci și ceva, vin tare din urmă generațiile în toate domeniile căutate asta e adevărul.

Unui om care pierde timpul îi va părea rău mai târziu că nu s-a pus pe treabă de la început oricum va conștientiza asta când va da de greu.

Ar fi de mers la psiholog pentru a depăși astfel de situații.

Demetrius 19.07.2018 19:22:08

Citat:

În prealabil postat de Iorest (Post 661124)
...

Ar fi de mers la psiholog pentru a depăși astfel de situații.

La psihologul acela din filme, cu continuare "happy"..., nu-i asa?

Verifica tu o vizita la oricare psiholog vrei tu, sa vezi ce pacaleala "holiudiana" ai propus.


Ora este GMT +3. Ora este acum 21:38:28.

Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2024, Jelsoft Enterprises Ltd.