Citat:
Caracterul? Indubitabil. |
Citat:
Citat:
Problema e simpla. Se da: "si-a cumparat locul de preot cu 10.000$". Rezolva tu ecuatia in asa fel incat sa reiasa ca e un preot meritoriu. Citat:
Suna cunoscut? Citat:
Citat:
Citat:
Sa fie oare asta talmacirea "duhovniceasca" la pasajul de mai sus? Citat:
Dupa Evanghelia Balcanica? :) |
Citat:
|
Citat:
Si intreb si eu: cine poate fi complicele unor ticalosi? Un om de buna credinta? Oare s-ar cere mita dintr-o parahoie saraca? Oare nu se cere mita acolo unde se stie ca e floare la ureche sa aduni relativ repede 10.000 euro cu predici "inimoase" despre "fapta buna crestina" spre "slava lui Dumnezeu"? Ca intreb si eu, oare cu ce inima aduna preotul banii aia, de spaga? Oare cum se simte predicand despre milostenie, milostenia fiind de fapt spaga care o da spre confortul personal? |
Citat:
|
Citat:
Harul preotiei se pierde doar prin caterisire. Harul personal e cu totul altceva. Unii nici macar nu-l au intr-o masura semnificativa pentru profesia de indrumator duhovnicestc. Sau macar priceperea. |
@Copacel: Probabil întrebarea ta se referea la harul preoției, dacă-l pierde. Acela e o învestitură, o misiune sfântă pe care a primit-o; pe care cred că nu o pierde.
Altfel, cei mai mulți preoți, ca și noi, nu sunt într-o stare permanentă de har; nu sunt lipsiți de păcate. Dar ieșirea din păcat îi este oricui accesibilă, prin pocăință. Asta e important: să nu persiști în starea căzută. Să o regreți și să o îndrepți. |
Citat:
|
Bun sfat :)
|
Citat:
1. Familia nu este lucrul lui Dumnezeu? Un preot trebuie sa fie casatorit, deci nu face singur o alegere. Trebuie sa tina cont si de sotie si copii. Poate si sotia lucreaza si mai sunt si parinti, socri... Deciziile nu se iau chiar asa de unul singur. 2. De ce considerati voi neaparat ca numai daca cineva slujeste intr-un sat amarat isi face datoria fata de Dumnezeu si de oameni. Mai precis care este diferenta intre oamenii de la oras (ca si din acestia multi sunt amarati) si cei din ultimul sat amarat? Oamenii de la oras ca vina au sa nu aibe un preot bun? Pe tine in special te intreb si altceva: oare parintele Galeriu care a slujit in mijlocul Bucurestilor este mai fara Dumnezeu decat un preot de la tara? Bine, a luat-o si el mai de jos. Eu sunt de acord cu tine ca nu trebuie sa mai fie mita si pile, ca trebuie ca lucrurile, indiferent care (parohie, operatii sau tratamente la medici, posturi, locuri de munca, locuinte, etc.) trebuie date/obtine in mod echitabil si corect. Dar gandeste-te ca aceste sisteme functioneaza de mii de ani. Functionau cred si pe vreme lui Iisus. Cine si cum sa le schimbe? Doar daca fiecare persoana in parte s-ar schimba si toti simultan. Si s-ar stabili alte reguli si legi. Uite am sa mai spun ceva: Inainte vreme, poate stii si tu, existau si lucruri cat de cat corecte. Locurile de munca, cel putin dupa absolvirea unei facultati (ca in rest nu stiu), se dadeau prin repartitie. Si mai era si o favorizare normal: se dadeau dupa buletin, cu exceptia oraselor mari care erau inchise. Se dadeau dupa medii (deci merite) si prioritati locative. Mai erau si cei care erau deja casatoriti si trageau si sotia/sotul dupa ei. Locuintele se dadeau de la serviciu. Fiecare avea locuinta, fie el bogat sau sarac. Fiecare avea serviciu. Sa vezi ce batalii sunt astazi in vest (nu stiu in tara cum este), pentru loc de munca si locuinta. Pentru ca nu sunt suficiente. Este capitalismul care face praf multe. Erau probleme si in socialism, sigur. Dar pentru multe ar trebui un alt sistem economic si alt sistem de valori (ca sunt legate intre ele). Ar trebui multe schimbate. Traim acum legea junglei si cu suferinte mari de tot. Nu stiu cat de tari si credinciosi ar trebui sa fim ca sa traim fara bani, pe strada, fara hrana si haine si asistenta medicala. Nu este normal ce se intampla azi. Muncesti ca un tampit ani de zile sa inveti, sa-ti faci treaba la serviciu si te da afara (ca ai o varsta, ca esti strain etc.). Si fara sa stea sa faca o diferenta, sau sa se gandeasca. Firma da faliment si omul de rand plateste. Nu vrei sa stii ce este in alte tari in care vin zeci si sute de mii de oameni in plus care au nevoie si ei de serviciu si locuinta, desi nici cei care sunt deja acolo nu au. Cum vezi tu rezolvarea la asta? Sigur ca ne este mila de toti si vrem sa fie bine la toti. Dar cum sa facem? |
Citat:
Citat:
Apropo, nu știu exact parcursul vieții de preot a părintelui Galeriu, obstacolele pe care le-a întâmpinat, dar știu că a început ca preot într-un sat din Prahova (deși fusese excepțional la facultate) și abia spre bătrânețe a ajuns la București, unde a fost și profesor universitar. Problema e spinoasă și poate aduce tulburare, ceea ce nu ar fi potrivit cu perioada de pocăință și de liniștire în care ne aflăm. Pe de altă parte, tocmai pentru că este timp de pocăință, cred că e bine să luăm aminte mai cu atenție la păcatele noastre și să facem ce putem ca să le îndreptăm. Lumea/sistemul este alcătuită din oameni ca noi. Avem de ales: fie devenim oameni (cu cît mai mulți, cu atît mai bine), fie ne adaptăm junglei (dacă asta a devenit) și devenim ființe ale junglei care luptă pentru propria supraviețuire. Cuvintele circulă și au puterea de a schimba lumea. Cuvântul lui Dumnezeu poate da viață lumii dacă îl transpunem noi în viața noastră și nu ne mulțumim să-l ascultăm ca pe ceva care ne gâdilă urechile. Viața fiecăruia dintre noi este o misiune. Ne-a făcut Dumnezeu și ne-a trimis în lume; fiecare, acolo unde ne aflăm, suntem datori să aducem puțină lumină, din vorbele și din faptele noastre. De aceea trebuie să înțelegem care este voia lui Dumnezeu cu noi. Parcursul vieții noastre nu este cel pe care îl visăm noi la începutul ei, ci se lămurește pe parcurs, după ce suntem puși în fața unei serii de alegeri în care voia proprie am supus-o învățăturii lui Hristos din Evanghelie și din Biserică. |
Citat:
Nu le ajunge ca sunt si profesori la universitate, mai dau si spaga sa ajunga la biserica, nu ii mai satura Dumnezeu. Multi nu ar avea ce sa caute, de fapt se si vede, ca nu au nici talent la predicat, tin niste predici tipic comuniste, nu isi fac treaba cum trebuie, expediaza lumea la spovedanie de parca ar vrea sa scape cat mai repede, unii stau la coada cu orele si cand ajung in sfarsit la spovedanie preotul pleaca fara nici o explicatie. De Boboteaza nu vin cu anii, spun oamenilor ca postul nu e asa de important etc etc. Mai bine mai putini si buni, decat multi si prosti. |
Citat:
Ma bucur ca exista in tara biserici unde nu se dau bani pentru posturile preotesti, chiar ma bucur ca exista unii dintre voi care merg la biserici cu preoti curati si buni, nu toti au norocul asta. Sper ca in Timisoara, unde ma voi muta, sa gasesc astfel de preoti. |
Citat:
Mai bine plangeti pe saracii romani napastuiti, straini de tara, nu pe preotii spagari, lipsiti de har si avizi de bani. |
Citat:
Citat:
Citat:
mai doreste sa auda de o alta spovedanie. Citat:
Citat:
https://www.youtube.com/watch?v=evebkn6fafI Pye-Pye.:105: |
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
Citat:
http://www.stirigiurgiu.ro/wp-conten.../08/anglia.jpg PS:vezi ca ceva miroase urat...nu simti? |
Era inevitabil ca topicul asta sa se inflameze, pana la urma. Eu ma voi abtine de la comentarii aici pana dupa Saptamana Luminata. Post cu folos duhovnicesc!
|
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
|
Tu nu-ți dai seama cat ești de bolnava?
|
Mita și darul sunt la fel de dorite de fraieri.
Omul, fiul omului, creștinul, credinciosul, tânărul, copilul, puiul, naivul, românul nu prea poate face deosebire între dar și între mită, nu vrea să aibă discernămînt spre a lui mîntuire și iubire de Dumnezeu.
Darul este o iubire curată și sfîntă iar omul lui Dumnezeu Îl dăruiește altora pe Dumnezeul din el însuși... pentru fericirea lor, a tuturor celor ce primesc cu bucurie. Mita este o ură și o răutate vicleană iar omul satanei ''dăruiește'' orice cu un interes al pierzării tuturor nepricepînd că și pe el însuși se pierde. Deci mita poartă în ea ispita. Învoirea cu ea este o cădere grea pentru cel ce se duce în ispită căci cel ce o primește și se învoiește acceptă defapt să săvîrșească fărădelege, răutate, blestem, lepădare de Dumnezeu și trăiere în necredință păcălindu-se cu vremelnicia puterii cînd s-a înstăpînit împreună cu răul. Cea mai simplă formă de mită este încîntarea, autoalintul, slava deșartă care-ți ia mințile atunci cînd cineva se leapădă de Dumnezeu pentru tine, cînd acceptă să înșele pe Dumnezeu sau dragostea sau soțul sau fecioria pentru tine și asta te provoacă și pe tine să lepezi și să înșeli... pentru tine sau pentru altul. ''Vor bea și vor mînca, se vor mărita și însura, vor petrece lumește și își vor face darurui unii altora''. Asta reprezintă o formă de mituire pe termen lung prin care omul uită de Dumnezeu lepădîndu-i treptat poruncile însă avînd impresia că mereu îi face voia... de a fi bun de tot, dăruind unii alora. Darurile lui Dumnezeu nu sunt ca cele ale omului. Orice dar ce vine de la oameni îl strică și îl pierde pe om fiindcă darul omului pentru om este păcatul. Deci toate darurile care ies din inima omului și intră în inima omului aia strică pe om fiindcă acolo locuiește viața spurcată trăită după teoriile satanei, după cuvîntul rău, hulitor și înșelător, după mintea în care stăpînește minciuna ca să piardă tot sufletul în gheenă, în gunoi... în stricăciune, în dezbinare și pierzanie... adică în necredință, iar omul ce mîncă și bea și dorește să vadă cu poftă aceste ''daruri'' se spurcă și se strică și păcătuind își surpă credința și viața și viitorul cel bun pe care-l putea avea împreună cu Dumnezeu. |
Citat:
De asta urasc bogatii si bogatia, fiindca ei au pirghii pentru un singur lucru pe care il fac consistent: sa cumuleze putere si influenta, fie in bani, fie in pirghii instittionale si legale, si tot asa, o spirala a lacomiei. Ce ma "amuza" este ca crestinii mai plutofili asa, se grabesc sa il scoata in fata pe Dreptul Iov ca exemplu de bogatie justificata si justificabila, dar uita brusc toate parabolele negative din Evanghelii care...vorbesc despre bogati si dificultatea lor de a face bine injur si/sau de a se mintui. Nu ca solutia ar fi cea din anii '50: atunci, in afara de egolatri patologici, stapini pe judete intregi si ramuri economice (vezi expresiile "regii asfaltului", regii caramidei",. etc) au suferit si familii nevinovate, care au ridicat si construit prin munca/comert cinstite in sec.XIX-inceputul sec.XX, timp de generatii, (pe atunci climatul economic inca permitea asta) prosperitate si pentru ai lor si pentru comunitati intregi, nu doar pentru angajatii lor. De astfel de oameni si de experienta lor ar fi fost nevoie in aceasta perioada pe care o traim. Un capitalism al IMM-urilor este probabil singura orinduire justa in acest moemnt. Fara sclavie la lacomii de straini si corporatiile lor gigantice, dar si fara hotul de stat roman care mai vrea si sa respecti legea si sa il aperi la razboi, dupa ce ca cei cu piinea si cutitul sint...ce sint. Revenind mai on-topic: nu am o problema cu tipul de preot-manager. Da, exista o coruptie in BOR, ca in orice organizatie. Ea trebuie, dupa caz, denuntata fie intai organelor eclesiastice, fie direct celor de stat (bine, astea dorm pe ele si se activeaza altfel decit la pocnitul amarasteanului doar daca primesc o comanda politica via aranjamente de partid, operatiuni ilegale ale unor servicii secrete, deseori imperialiste, sau alte pirghii infame; greu de crezut ca ar apara ordinea si canonicitatea in Biserica). Oameni ca preotul descris de Slavici (Popa Tanda) sint un exemplu luminos. Iar daca intr-un loc exista prepodnderent preoti precum cei descrisi de colega aubergine, atunci nu este o scuza pentru laity sa fie imorali: exista Legea Firii/bunul simt, exista puterea exemplului personal, exista educatia de acasa, exista Biblia si realtia personala cu Dumnezeu prin o credinta sincera si mai ales rugaciune si fuga de pacat cu orice pret. Nu este nevoie sa mergi la biserica, mai ales daca te socheaza si iti ofera un contraexemplu (detest arhaismul asta care provoaca confuzie, "a se sminti") unii de acolo, mai ales sacerdoti. Poti sa nu mergi la biserica, si deveni si ramine un om moral. Nu un ritual, fie el de consumat paine si vin transsubtantiate, te va tine departe de a fura. minti, insela, curvi, etc. |
Citat:
|
Citat:
Lipsa de argumente va face sa jigniti, pentru ca mai mult nu aveti in cap, tipic romanesc. |
Citat:
Imi pare rau ca noi ortodocsii nu stim sa fim cu adevarat frati, nu numai in general, ci si in special in biserica, eu nu vad apropiere intre oameni, oamenii nu se saluta, nu se ajuta, nu fac lucruri impreuna, decat probabil daca sunt prieteni vechi sau vecini, e ca si cum mergi intr-un loc strain, desi slujba e frumoasa, biserica e frumoasa, nu este nici o infratire intre oameni, exact ce este mai important din punctul meu de vedere. Imi pare rau sa o zic, dar asa ceva am vazut ma degraba la neoprotestanti, unde am mai fost in liceu. Aici pe forum am mai vazut cazuri de ortdocsi cum trebuie si din cate am citit ei au avut experiente frumoase in bsiericile lor, cred ca numai eu am avut un astfel de ghinion sa nimeresc intr-o biserica 'rece'. |
Vezi ca, nefiind la tara, SIGUR a dat șpagă. Deci nu-i bun.
|
Citat:
|
Eu vorbeam cu ortodoxa noastră din Arad.
|
Citat:
Oamenii pot merge la biserica cu probleme si cu ispite mai mari ca ale tale si nu se stie cum ai reactiona daca le-ai cunoaste. Ia lucrurile asa cum sunt. caci stie Dumnezeu de ce sunt asa. Comuniunea in rugaciune este suficienta. Exista si avantaje ca atmosfera e mai rece. Dupa slujba, oamenii se duc acasa tinand minte indemnul din predica, nu se mai abat la vorbire desarta cel mai adesea. De inteles, te inteleg, caci la orase mari exista si blocuri in care, din cauza serviciilor sau a afacerilor, oamenilor le e frica unii de altii. Pur si simplu nu doresc sa-si faca de lucru cu oameni din afara sferelor lor de interes. Racirea relatiilor dintre oameni este o caracteristica a societatii noastre. O vorba populara spune ca atunci va veni sfarsitul lumii cand nu va mai exista carare de la un vecin la altul. |
Citat:
In orice caz, nu e normal ce se intampla, nu imi place si nu sunt de acord cu acest comportament in biserica, asta imi arata ca nu exista dragoste de frati ci doar interes personal, mai bine zis spovedanie, slujbe si cuminecatura, interes pentru mantuirea proprie, dar fara iubire de aproapele, ori acestea nu prea se impaca una cu cealalta, e un egoism pur sa iti urmaresti doar mantuira personala fara sa iti pese de cei din jur. Oare Hristos ne va intreba doar daca ne-am spovedit si impartasit si am luat parte la slujbe, nu ne va intreba si cum ne-am comportat cu fratii nostri, cum i-am tratat, cum i-am ajutat, chiar si daca am salutat, am spus o vorba buna? Asta se vede si in comentariile de pe forum unde de multe ori credinciosi ortodocsi jignesc, ironizeaza desi se dau mari crestini, sfatuitori si cunoscatori. |
Citat:
Citat:
Citat:
Probabil ca te crezi foarte subtila...:21: |
Ora este GMT +3. Ora este acum 07:24:46. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2024, Jelsoft Enterprises Ltd.