cum pot scapa de lacomie,zgarcenie?
 

sunt o persoana zgarcioasa mereu ma cert de la lucruri minore...iar cand dau un lucru nu.l dau din toata inima desi pana la urma tot il dau dar ma codesc pt el la inceput...vreau sa ma schimb sa fiu buna si milostiva k Domnul...mi.e asa greu am incerkt sa dau mai mult de pomana dar tot nu se vede cu cei apropiati sunt zgarcita la bani chiar si cu mine!!nu stiu cum sa fac sper k bunul Dumnezeu sa se milostiveasca si sa ma vindece de aceasta patima...astept kteva sugestii dak puteti va multumesc

Draga alexya, strange cu zgarcenie comoara in imparatia cerurilor. Zgarceste-te in continuare, facand multa milostenie ca sa agonisesti rasplata la Domnul. Fii zgarcita cu egoismul tau...nu-i da hrana ca sa moara de foame. :) Si sa stii ca intr-adevar asa si este, tot ce dam, Domnului ii dam. Mai tii minte?? "Adevarat zic voua, întrucât ati facut unuia dintr-acesti frati ai Mei, prea mici, Mie mi-ati facut"

Parca Sfantul Nectarie, pe vremea cand traia i-a raspuns unui ucenic care l-a intrebat cum sa scape de o anumita patima, zicand: "Orice patima iese exarsand virtutea care i se opune". Zgarcenie vs. milostenie, mandrie vs. smerenie, egoism vs. iubire jertfelnica etc.

asha ai fost invatzata sa strangi... bani ... pentru placeri shi din necredintza, din frica... e un mic demon care nu ne lasa sa avem inima mare ci ne aduce frica shi grija de a asculta de mamonica shi taturnutzul minciunii... e un fel de egoism ca invatzatura responsabila... e greu s-o lepezi... itzi trebuie rugaciune, mila shi dragoste curata... adica nefentoasa shi nefatzarnicita prin tot felul de jonglerii shi scheme... sloganicizate fara cuvinte...

trebuie sa te silisheti ca sa nu-tzi para rau daca auzi ca cineva tzi-a furat din mancare... ci chiar sa-i dai shi tu un leu ca sa aiba ce manca shi sa nu moara de foame... mangaie un bou... da apa la un cal... da firmituri la vrabiutze... shi in timp o sa te tratezi cu ajutor de sus de naravul asta exagerat al nadejdii prea mari in bani shi in doctori...

Niciodata omul nu va putea darui cu bucurie si fara masura, daca nu iubeste. Si pe cat iubeste, pe atat daruieste. Iata in ce isi are originea zgarcenia - in iubirea de sine.

Am gasit un cuvant la Sfantul Siluan Athonitul care zice cam asa: "De ce nu cereti de la Domnul ce aveti nevoie, caci este bun si va da. Cereti dragoste si cereti credinta, cereti smerenie si cereti blandete. Cereti ce nu aveti si veti primi. De ce nu cereti?"

Cuvantul cred ca este bun pentru fiecare dintre noi. Sa cerem ce ne dorim, dar sa cerem mereu, insistent si cu nadejdea ca vom primi, odata si odata. Sa cerem dragostea cea catre toti si toate, sa cerem sa putem da cu toata inima un lucru.

In Filocalie se spune: "Lupta-te pentru milostenie, ca sa dobandesti putere sa te deprinzi cu ea. Nu da Dumnezeu nici o virtute, daca nu lupti si tu pentru ea. Dar nici tu nu poti sa castigi vreo virtute, daca nu te ajuta si Dumnezeu. In toate cele bune este o conlucrare intre Dumnezeu si om". (Filocalia XII)

Costelush...nu stiu cati ani ai, dar iti spun sincer...ESTI O MINUNE DE BAIAT !
Imi place foarte mult cum gandesti, chiar si atunci cand propriile-mi idei nu se incadreaza.
Asa sta treaba cu zgarcenia, mai rau este ca de multe ori tratam iubirea cu aceiasi masura narcisista, chiar daca pretindem ca " o oferim ", in realitatea ne-o oferim...astfel apare supliciul si deznadejdea in iubire. Rabdarea ar trebui sa masoare iubirea la fel ca daruirea si materialismul.

Nu vreau să smintesc pe acei slabi în credinţă dar fiind o persoană foarte sinceră vă voi spune că, oridecâteori fac milostenie primesc în schimb numai necazuri,jicniri,am ghinioane îmi merge din rău în mai rău.
Se spune că de unde dai Dumnezeu îţi înmulţeşte darul. Ei bine mie nu mi se întâmplă aşa.Pe măsură ce dau am tot mai puţin (mă refer doar la cele matriale).
Dar,nu mă necăjesc.Ştiu că lui Dumnezeu îi place ce fac,bucuria de a dărui este atât de mare încât acoperă neajunsurile care vin după aceasta.
Şi mai ştiu un lucru:vrăjmaşul urăşte fapta bună care odată făcută va primi răsplată de la Dumnezeu.
Pentru ca fapta bună să fie anulată urâtorul binelui îţi aduce un necaz pentru a renunţa,sau a cârti,sau a bârfi sau a stârni ceartă sau a pune gânduri rele în mintea celui miluit sau în mintea ta.
"Fericiţi cei milostivi căci aceia se vor milui"(sau altfel spus cine face bine lui îşi face)
Aşadar zgârcenia este lucrarea celui rău sub a cărui stăpânire te afli.Atâta timp cât nu dai nimic veţi fi în relaţii foarte bune.Cum vei începe să dăruieşti cu dragoste va începe atacurile asupra ta.

Alexya ,vad ca esti pe drumul cel bun pentru ca realizezi ca ai o problema.
Analizeaza ce simti atunci cand daruiesti ceva si daca nu o faci cu drag ,cu bucurie ,din tot sufletul ,mai bine amana pt atunci cand esti pregatita, decat sa faci cu inima-ndoita .Cel de langa tine va simti ca nu dai din inima si-l faci sa se simta indatorat sau mai rau , il ranesti ..
Gandeste-te cum primesti tu ! Cu bucurie , nu-i asa ?
Traieste acelasi sentiment si cand daruiesti tu. Bucura-te de bucuria pe care -o faci celor din jur . E atat de simplu. Si..nu astepta nimic dupa ce daruiesti ,nici laude , nici multumiri ..rasplata ta sa fie chiar bucuria ca ai daruit .
Spui ca esti ,,zgarcita ,, si cu tine ...de ce ? tu-i faci pe bani ,nu ei pe tine . Incepe schimbarea intai cu tine . Stii ca nu luam cu noi nimic material ..luam iubirea daruita ,faptele bune si ...pacatele ..

Toate bune-ti doresc . :6: