|
Stiti careva pe Pr.Costel de la Bis. Sf Vineri Pascani sau alt parinte la bis ?Savinesti-Piatra Neamt?
Am primit adresele de la o preoteasa in aeroport la Bucuresti. |
Citat:
|
Citat:
Dar de Pr. Iustin Parvu de la Petru Voda ai auzit? E cautat de oameni din toata tara la necazuri si nevoi. Se zice ca e vazator cu duhul, insa Parintele pare sa isi ascunda darul. Eu am fost de cateva ori la el si m-a impresionat mult. |
Citat:
|
:) uite ce frumoasa este biserica manastirii... desi construita dupa 1990, e pictata si pe dinafara, in stilul bisericilor vechi din Bucovina:
 |
Citat:
|
Citat:
|
buna
Daca vrei informatii despre pr Munteanu de la Savinesti,cauta ma.Il cunosc foarte bine.
|
Doamne ajuta!
1 atașament(e)
Eu sunt din Pascani si il cunosc pe parintele Costel, de fapt imi este duhovic. Daca vreti sa stiti ceva despre el sau cum puteti ajunge la parintele,va pot da cateva informatii. Am pus si o poza cu biserica Sfanta Vineri pentru a vedea cum arata si a va face o idee despre ea.Nu este terminata,mai trebuie pictat interiorul.Sper sa va fie de folos!
|
Sunt de acord ca exista preoti vazatori cu duhul, insa trebuie sa intelegem ca cest dar nu este unul constant. Cred ca aici are trebui sa accentueam mai mult, nu cred ca orice intalnire cu un parinte are si girul acestui dar.
|
biserica
Citat:
|
Nu este foarte greu de ajuns, depinde si cu ce vrea sa vina (tren sau masina). De obicei parintele Costel sta de vorba cu lumea: miercuri , vineri si uneori si duminica dupa Sfanta Liturghie. Cand vreti sa veniti (sau prietena dvs) puteti lua legatura cu mine si va pot da mai multe detalii(daca il gasiti sau nu, cum ajungeti, s.a).
|
Citat:
a ca nu-i atractiv? ca nu-i fenomenal? poi umblam dupa credinta sau dupa supranatural, nu sunt de acord cu cei ce merg la un duhovnic doar pentru ca a auzit ca e vazator cu duhul, ei si ce? cu ce te ajuta pe tine la mantuire? fiecare cu darul sau, vazatori autentici cu duhul sunt foate putini acest dar zic Sf parinti se da foarte rar si trebuie cercetat cu atentie ca sa nu cumva sa fie de la diavol, ca un duhovnic vazator cu duhul de te indeamna sa faci practici care nu fac parte din invatatura Bisericii, nu-l asculta ca nu e de la Dumnezeu Daca vrei sa mergi la parintele pentru un sfat bun, o mangaiere un indemn, du-te, dca insa urmaresti doar sa vezi ceva supranatural, ceva iesit din comun, senzational atunci nu te du ca-ti pierzi timpul banii si credinta curata |
Citat:
Preotii care au daruri de la D-zeu nu iti umplu capul cu toate minunile.Cand iesi de la unul de acesta iesi usurat,linistit,impacat cu interiorul tau. Ceilalti sunt tulburati,incruntati,nelinistiti,... |
bunavointa
Citat:
|
Citat:
|
vazatori cu duhul
Va rog, cine are cunostinta de existenta acestor Sfinti Parinti, sa comunice pe Forum.Este de apreciat initiativa crestinului ,,Hartford"
|
Eu unul cred ca nu trebuie sa umblam dupa diverse revelari de la parinti vazatori cu duhul. Daca Dumnezeu a ascuns de noi viitorul stia El de ce a facut-o si inseamna ca asa trebuie sa ramana!
Auzisem de la o cunostinta despre un preot care "deschidea cartea", se duceau sa se programeze la el oamenii cu luni inainte si se facea o slujba speciala pe dupa miezul noptii si se deschidea cartea si se spunea persoanei probabil ce o asteapta. Din cate stiu si imi dau seama aceasta practica este total anticrestina si nu pot sa-mi dau seama cum putea fi practicata de catre un preot intr-o biserica ortodoxa. Evident ca fiecare din noi e curios cu privire la viitor dar mi se pare o neascultare sa vrei cu tot dinadinsul sa stii ce urmeaza.. Deci trebuie sa avem mare grija sa ramanem pe cat posibil in practica ortodoxa zic eu... |
Imi pare rau
Draga Sergiu,
Imi pare rau de faptul ca tu nu esti inca,, prizat'' in credinta.Tu crezi ca preotii vazatori deschid Psaltirea, etc.Mai ai multe de invatat cum avem toti, dar nu te baga ca musca-n lapte(stiu ca e o replica demodata dar ti se potriveste) Am o varsta, si sa ma ierte membrii forumului, dar nu mai pot astepta pana ce se mai limpezeste cineva la minte si ...merge pe drumul cel bun.Daca nu cunosti,de ce comentezi? Sa ma ierti crestine, eu spun tot ce am pe suflet, poate de aceea am pierdut in viata, si sa stii ca astept raspunsul tau, poate esti un om de buna credinta! |
Si eu sunt de acord cu Sergiu ,nu ne foloseste cu nimic sa stim viitorul.
Exista o carte pe internet "De ce cauta omul contemporan solutii ,vindecari paranormale" unde scrie ca importanta e schimbarea noastra launtrica si apropierea de Dumnezeu si apoi "toate ni se vor adauga noua". Importanta este trairea noastra in ortodoxie ,viitorul nu e batut in cuie ,noi singuri ni-l facem cu ajutorul lui Dumnezeu. |
Eu mi-as dori sa cunosc un parinte inaintevazator, dar nu ca sa-mi aflu viitorul ci doar ca sa fiu cateva momente in preajma sa, sa stau la picioarele lui si sa-l ascult vorbind, pentru ca un astfel de parinte este teofor (adica il are in el pe Hristos) si eu vreau sa-l vad pe Hristos in el, sa-l aud pe Hristos vorbind prin gura sa, sa-l simt pe Hristos alaturi, prin prezenta sa.
|
Recomand un scurt articol al parintelui Savatie Bastovoi in care relateaza o intamplare legata de obiceiul unora dintre noi de a cauta parinti inaintevazatori cu duhul.
http://www.crestinortodox.ro/cuvinte...atori-cu-duhul |
Da, foarte frumos articolul. Si foarte adevarat. Trebuie sa fii spovedit si impartasit cand te duci la un duhovnic vazator cu duhul altfel nici nu sta de vorba cu tine. Doar nu te duci sa te spovedesti la el ci sa-ti dea cuvant de folos. Cine vrea sa citeasca mai multe articole ale parintelui savatie poate citi pe site-ul personal: http://savatie.trei.ro/
|
Sergiu, aici nu era vorba de persoane care se considera vazatori cu duhul, ci de persoane care au acest dar. Acest dar este daruit de Dumnezeu oamenilor pe masura curatiei sufletesti si se refera mai ales la deosebirea intre bine si rau, intre ceea ce trebuie sa faca cineva, felul in care se angajeaza in viitor. Este un dar care vine pe masura inaintarii in viata duhovniceasca. Deci, el nu vine ca urmare a deschiderii unei carti.
|
Va dau un sfat ca sa stiti sigur daca cineva e clarvazator sau nu: cind il intilniti prima oara trageti-i un pumn pe neasteptate; il merita.
|
topcat, asa au fost unii in trecut care chiar au facut-o, dar sub alta forma (au avut o imaginatie si mai diabolica si l-au rastignit). Cel mai celebru e Iuda care l-a vandut!
|
E minunat sa poti sta de vorba cu un om induhovnicit, cu un om caruia i s-au dat anumite daruri ale Duhului Sfant. Exista o carte despre asceti care au avut anumite daruri ale Duhului Sfant, intitulata chiar asa. Cuvintele spuse de un astfel de ascet ni se intiparesc in inima, daca aceasta e deschisa pentru a primi cuvinte de folos. De aceea conteaza foarte mult cine ne povatuieste.
Anumite sfaturi pe care ni le da un astfel de ascet sunt in functie de ce ceea ce ii descopera Duhul Sfant pentru noi. De regula, preotilor si calugarilor vazatori cu duhul le cerem sfaturi, nu previziuni. Daca omul tinde spre asemanarea cu Dumnezeu si chiar reuseste, Dumnezeu il considera prieten si-i ofera si lui un dar sau mai multe, lasandu-l sa guste inca din aceasta viata din bunatatile ceresti. |
multumesc caminaris
Citat:
Parintele Arsenie Boca era clarvazator cu duhul si oamenii se duceau la el in numar mare pentru un cuvint. |
[quote=caminaris;165233]...In dimineata zilei următoare, părintele A. a venit la mine si mi-a propus să merg să-1 întâlnesc pe părintele Paisie. Mi s-a părut o idee bună. Mi-a dat detalii despre drum si am pornit.
Am ajuns lângă chilia bătrânului si am tras de sârma clopotelului de la intrare. Peste câteva clipe, cineva a strigat de la fereastră: - Ei, copile, ce doresti? Am lăsat sârma din mână. - Părinte, nu-mi deschizi? am întrebat. Atunci a dat drumul la chei pe sârmă. - Incuie la loc, mi-a strigat. Am intrat în curte, am încuiat în urma mea si am urcat spre casă. Când am ajuns în fata casei, sub balcon, bătrânul mi-a cerut să-i dau o jachetă care căzuse pe jos. Am apucat jacheta si am ridicat capul, întinzând mâna ca să i-o dau. Bătrânul s-a aplecat peste balcon să o apuce. Ochii nostri s-au întâlnit pentru prima dată. Ce privire era aceea!... Ochii lui mari, negri asemenea cărbunelui slefuit, străluceau ca niste scântei. Ce putere era aceea?! Era ceva sfânt în acea privire. Ceva care covârsea firea omenească, atât cât o cunoscusem eu până atunci! Fulgerător mi-am plecat capul. N-am rezistat acelei măretii duhovnicesti pe care am întâlnit-o înaintea mea. Eram prea mic... Mă umplusem de teamă sfântă. Inaintea de a apuca să fac înconjurul casei, cale de aproape 30 de metri, mă simteam de parcă mi se descoperise o taină adâncă despre potentele firii omenesti. Când ne-am reîntâlnit după câteva minute, am văzut în fata mea un bătrânel minunat. Ochii erau normali, nu se mai vădea nimic din măretia duhovnicească de mai înainte. Era un om obisnuit. Am sezut într-un coltisor si ne-am luat cu vorba. - Părinte, eu nu sărut mâna preotilor, căci nu cred. - De vreme ce nu crezi... bine faci, a răspuns el. Am discutat vrute si nevrute. Era atât de bun, de blând... în câteva minute ne apropiasem mult sufleteste. Am simtit o mare bucurie, apropiere si încredere. Desigur, la aceasta au contribuit virtutile si discernământul bătrânului. La un moment dat, râzând bucuros, bătrânul mi-a cerut voie să mă ajute duhovniceste. - Să păsesc înlăuntrul tău? a întrebat. - Da, părinte, am răspuns plin de încredere. - Până si picioarele îmi miros urât, a spus el, insinuând prin aceasta că ar avea neajunsuri duhovnicesti. Am zâmbit! Omul acesta era curat precum cristalul, si bun precum Hristos. - Nu contează, părinte, eu vreau, am răspuns. Atunci a pătruns în sufletul meu. Am simtit ceva delicat, grijuliu si gingas, ceva tămăduitor, luminos, ceva puternic pogorându-se asupra mea. Am simtit ca o transfuzie de lumină în suflet. O lumină lină... Mi-a adus o pace bucuroasă, adâncă. O asemenea pace, ca si când m-as fi întors la mine acasă după un îndelungat si crâncen exil. O pace egală cu o nastere din nou; eram ca si când m-as fi aflat în bratele lui Dumnezeu. Am avut asadar revelatia aceasta: că există asa ceva în lume! Că-i este cu putintă omului să devină astfel! Câtă uimire, câtă nedumerire, câtă bucurie... Bătrânul se bucura împreună cu mine. Mă mângâia. L-am îmbrătisat fericit. M-am rusinat apoi de acest gest. Eram descumpănit. Ce fusese mai mare, nerusinarea sau dorul meu arzător? Insă bătrânul mi-o îngăduise. Mă mângâia pe păr, în vreme ce acel ceva care ne unea devenea tot mai luminos, tot mai intens. Iesisem din sine-mi. Mă „îmbătasem“. Dar comportamentul meu era cuviincios, linistit, cumpătat. Aceasta era prima oară când experimentam „betia cea cumpătată“. Am pornit spre mănăstire complet schimbat sufleteste, mental, emotional. M-am întors alt om. Monahii pe care i-am întâlnit mă întrebau zâmbind cu substrat: - De la părintele Paisie vii? Erau evidente darurile bătrânului care se revărsaseră asupra mea. Le vedeau si ei. De altfel, îmi simteam sinele cufundat într-un fel de lumină mentală. - Da, răspundeam cu bucurie ca un... novice printre veterani. Da, cu adevărat se petrecuse si cu mine acel lucru minunat, tainic, dumnezeiesc. Apoi m-am întors în oras. Acolo am continuat să trăiesc la fel ca înainte. Totusi mă problematizasem, si chiar am cumpărat o carte foarte bună - „Staretul Siluan“ - pe care mi-o recomandase părintele A. ... Ce frumoasa povestioara eh vezi asta se intimpla cind vezi un om sfint de umpli si tu de sfintenie. |
Cineva ma intreba cum adica "teofor"? Iata raspunsul:
Intr-o zi, plecând de la chilia bătrânului, mi-am amintit la poartă ceva care mă frământa.
- Părinte, yoghinul acesta, Niranjan, scotea o lumină!... i-am spus. - Ce lumină? - Uite, asa cum sedeam toti adunati în jurul său, deodată a iesit din trupul lui si ne-a învăluit pe toti o lumină aurie, ca o sferă care se mărea continuu. Apoi am simtit cum mă transform cu totul, cum mi se schimbă mintea. Ce lumină era aceea? Părintele si-a ridicat mâna cu un gest suav, si mi-a pus-o pe cap fără să spună nimic... O lumină s-a răspândit pretutindeni, umplând toată curtea. Oriunde priveam în jurul meu, vedeam această lumină. Bătrânul era izvorul din care ea se revărsa. în ciuda intensitătii ei, ochii nu mă dureau; era imaterială si nespus de dulce. Nu mă săturam privind-o. Desi avea însusiri cu totul supranaturale, nu simteam uimire, ci mă bucuram de ea în chipul cel mai firesc. Eram îmbătat de această lumină pe care o absorbeam cu întreaga mea fiintă, în acelasi timp, mintea îmi rămăsese complet lucidă, receptivă la toate elementele din mediul înconjurător. De altfel, cele cinci simturi functionau normal, cu singura deosebire că li se adăugase unul nou: „vederea duhovnicească“. Imi amintesc că era miezul zilei, cu un soare arzător. însă strălucirea luminii imateriale a părintelui Paisie eclipsa pur si simplu lumina soarelui, covârsind-o cu mult în intensitate. Mi-e greu să estimez durata acestui fenomen. Cert este că, după o vreme, m-am pomenit păsind pe cărarea către Mănăstirea Kutlumusi. Nu-mi aduc aminte exact ce s-a întâmplat între timp. Eram profund schimbat când am ajuns la mănăstire. Călugării au remarcat imediat acest lucru. - De la părintele Paisie vii? întrebau. - Da, încuviintam clătinând din cap. Nu pot spune că a existat un moment anume în care mi-am revenit din această stare. Ea s-a estompat treptat, întipărind însă adânc în sufletul meu o pace dulce, ale cărei efecte persistă până astăzi, la zece ani de la consumarea evenimentului. Trăiesc încă roadele acelei tainice si profunde schimbări lăuntrice. In felul acesta, am putut face prin experientă nemijlocită comparatia între cele două lumini. Ce mi-ar fi putut explica bătrânul prin cuvinte? Si cât as fi înteles din ceea ce mi-ar fi spus despre lumina yoghinului? Tocmai de aceea, părintele îmi oferise acest dar duhovnicesc, astfel încât să percep diferenta prin trăire. Si, într-adevăr, această diferentă era uriasă, de-a dreptul incomensurabilă. Pe cât diferă o tinichea veche de una de aur, pe cât diferă omul de Dumnezeu, pe cât diferă minciuna de adevăr, pe atât diferea lumina lui Niranjan de cea a părintelui Paisie. Nici măcar nu s-ar putea găsi un termen de comparatie pentru strălucirea care izvora din bătrân. Desigur, cineva care n-ar fi avut experienta luminii bătrânului, ar fi fost privat de posibilitatea unei comparatii. S-ar fi lăsat, eventual, lesne fascinat de lumina yoghinului, si poate chiar s-ar fi arătat dispus să-1 urmeze pe calea întunecată a rătăcirii. Insă un om familiarizat cu viata duhovnicească, trăitor al lui Hristos si cunoscător al experientelor sfintilor Săi, ar fi văzut-o în integralitatea realitătii sale brute: o lumină de provenientă demonică. Voi încerca să fiu mai explicit în a descrie si lămuri aceste evenimente spirituale. Sufletul omenesc, prin însăsi natura lui, poate primi fie harul dumnezeiesc, fie energia demonică. Totul depinde exclusiv de vointa liberă a omului, de intentia lui asumată prin fapte. Când omul se apropie de Dumnezeu, de Hristos, prin păzirea poruncilor Lui si prin participarea la Sfintele Taine pe care însusi Iisus Hristos le-a întemeiat pe pământ si le-a încredintat ca mostenire vesnică Bisericii pe care tot El a întemeiat-o, atunci sufletul primeste înlăuntrul său pe Dumnezeu. Prin Taina Sfintei împărtăsanii se întâmplă ceea ce însusi Hristos a făgăduit: Cel ce mănâncă trupul Meu si bea sângele Meu rămâne întru Mine si Eu întru el (Ioan 6, 56). Prin păzirea poruncilor, Hristos si Dumnezeu Tatăl vor locui înlăuntrul omului care îi va iubi: Dacă Mă iubeste cineva, va păzi cuvântul Meu, si Tatăl îl va iubi, si vom veni la el si vom face locas la el (Ioan 14, 23). Asadar, în felul acesta omul devine teofor, adică ajunge să-L poarte pe Dumnezeu permanent înlăuntrul său. Sufletul unui asemenea om se uneste atât de strâns cu Dumnezeu, încât devine una cu El: Cel ce se alipeste de Domnul este un duh cu El (I Cor. 6, 17). Sufletul omului se îndumnezeieste si dobândeste prin har însusirile pe care Dumnezeu le are prin fire: nemurire, lumină, slavă, cunoastere a trecutului si a viitorului, stăpânire asupra materiei, si multe altele. Lumina lui Hristos care sălăsluieste în sufletul unui astfel de om este atât de intensă încât se manifestă vizibil si la nivelul trupului, fâcându-1 să strălucească - în sens literal. Când omul acesta doreste, din ratiuni pe care el le cunoaste, descoperă slava sufletului său si altor persoane cu care intră în contact, asa precum Hristos le-a descoperit dumnezeirea Sa celor trei ucenici ai Săi pe Muntele Tabor: Iisus a luat cu Sine pe Petru, pe Iacob, pe Ioan, fratele lui, si i-a dus într-un munte înalt, de o parte. Si s-a schimbat la fată înaintea lor, si a strălucit fata lui ca soarele, iar vesmintele Lui s-au făcut albe ca lumina... (Matei 17, 1-2). Biserica Ortodoxă aduce drept mărturie multimile de sfinti care, de-a lungul tuturor celor două mii de ani de existentă a sa, au avut nenumărate asemenea experiente si harisme. Toti acesti sfinti ai Bisericii adeveresc cuvintele Domnului Iisus Hristos: Cel ce crede în Mine va face si el lucrările pe care le fac Eu, si mai mari decât acestea va face (Ioan 14, 12), dar si Fără Mine nu puteti face nimic (Ioan 15,5). In rândul acestor teofori se numără si părintele Paisie. El vădea lumina lui Hristos prin faptele sale, prin cuvintele sale, prin întreaga sa viată. Iar atunci când era nevoie, o vădea si în chip suprafiresc înaintea ucenicilor săi. |
Citat:
|
duhurile vin spre noi dupa faptele noastre
M-am intrebat mereu ce cauta cei care se duc la preoti despre care se spune ca "deschid cartea". Siguranta, incredintare, asigurare, liniste interioara, pace launtrica, stabilitate ... Nu stiu... Dar tot ce stiu este ca fiecare dintre noi poate dobandi toate acestea prin rugaciune, spovedanie, impartasire.
Doamne ajuta! |
Alti cativa parinti harismatici
Hartford, daca te afli pe undeva prin America (imi 'dau si eu cu presupusul', dupa pseudonimul pe care-l utilizezi aci pe forum), incearca sa ajungi la un parinte vazator cu duhul si considerat un Sfant al zilelor noastre (comparat cu Sf. Antonie Cel Mare - cel putin, de catre figuri monahale grecesti), parinte care poate fi gasit la una din (cele aproape 20) manastirile ortodoxe intemeiate chiar de catre dansul, pe undeva prin Arizona. Parintele respectiv se numeste Efrem (Ephrahim, in engleza). Despre acel parinte (care deja este persecutat in America, din diverse motive prostesti, de toti netrebnicii, am vazut si pe la stiri - dar nu-i nimic nou sub soare, caci majoritatea Sfintilor Lui Dumnezeu au fost persecutati) am aflat de la o monahie de la o manastire din Grecia, si din cate mi-a povestit pe-atunci, parintele respectiv ar trai/vietui, de fapt, in pustiul Arizonei, si vine in man. Sf. Antonie in anumite perioade, pt. a spovedi si sta de vorba cu lumea care il cauta etc etc. Din pacate, nu detin si alte informatii mai cuprinzatoare etc. Vreo cateva detalii am reusit sa gasesc pe net, pe un forum ortodox - redau mai jos si link-ul respectiv: http://www.monachos.net/content/foru...ead.php?t=2198
http://www.stanthonysmonastery.org/index.php Parintele Calistrat Chifan, aflat in prezent la man. Vladiceni (de la noi din tara - fusese mai inainte la man. Barnova), din cate am auzit, iarasi, ar fi unul din cei 'vazatori cu duhul' sau 'harismatici', si 'ucenic' al (sub ascultarea) parintelui Iustin Parvu de la man. Petru Voda. Parintele Irineu, care acum vietuieste la man. Sf. Nectarie, nou ctitorita de dansul, de prin satul (sau comuna) Ponoarele. Acest parinte vine, de obicei in perioadele celor 4 posturi de peste an (dar depinde), la man. Antim, din Bucuresti, pt. a spovedi si sta de vorba cu cei care il cauta (monahi si monahii, credinciosi, pelerini, vizitatori etc). Par. Irineu a vietuit 5 ani la o man. din Sf. Munte Athos, si de asemenea este unul dintre cei considerati 'vazatori in duh' sau 'harismatici'. Este in varsta si f. bolnav, si f. modest. Parintele Ioan Stancu, de la bis. Zlatari, din Bucuresti. Chiar daca este preot de parohie, acest parinte este unul din cei 'deosebiti' (parerea mea, dar si a altor pers. pe care le-am intalnit la acea bis., intamplator, cu diverse ocazii si in unele circumstantze problematice, 'delicate' - ca sa zic asa -, aparute in existenta mea, cat si in cele ale lor). M-am si spovedit la dansul, in repetate randuri, si am simtit mare eliberare si usurare sufleteasca. Am participat si la unele din slujbele de Dezlegari facute de parintele Ioan (de obicei vinerea dupa-amiaza/seara) si cred ca rugaciunile dansului (dar, bineinteles, si eu m-am rugat f. intens si cu disperare) au avut efecte pozitive, binefacatoare si vindecatoare pt. sufletul meu tulburat de probleme existentiale cu incercari, ispite, anxietati si greutati felurite etc. Adevaratii 'vazatori cu duhul' sau 'harismatici' sunt, de obicei, f. modesti, se smeresc, pastreaza discretia asupra acestor 'daruri' care le-au fost date de catre Bunul Dumnezeu, fiindca altfel li s-ar putea 'lua darul' (ar putea pierde 'insusirile') - smerenia este o conditie obligatorie, mai ales pentru cei ca dansii. Nu este nimic iesit din comun in infatisarea si aparentza lor, si nu le place sa se faca valva si senzatie pe seama lor (dupa cum noi, majoritatea, avem tendintza). Ar mai fi cativa parinti mai deosebiti si speciali, parintii f. varstnici precum: Parintele Adrian Fageteanu, care s-a retras la o man. pe undeva prin munti, in vecinatate cu man. Lainici (iarasi, din cate am auzit). Par. Arsenie Papacioc, de la man. Techirghiol. |
'deschiderea cartii' = superstitie babeasca
Dragalasilor si dragalaselor, chestia/treaba cu 'deschiderea/deschisul cartii' este pura superstitie babeasca, mai lasati-o-ncolo! Se mai cheama ca este vrajitorie cu Sf. Evanghelie, considerat pacat f. mare, ca si ghicitul viitorului/divinatia si ca vrajitoria. Multa lume confunda si interpreteaza complet gresit unele gesturi ale unor preoti, de pilda cand preotul deschide Sf. Evanghelie pt. a citi cate un fragment deasupra capului cuiva, sau cand deschide Molitfelnicul (sau orice carte de rugaciuni) iarasi pentru a citi, la cerere/solicitare, vreunei pers. care are nevoie, si in acelasi timp, posibil sfatuind si raspunzand diverselor intrebari ale credinciosilor care ar putea cere ajutor, lamuriri etc in diverse probleme, situatii si privintze etc - asta nu inseamna ca 'deschide cartea' sau mai-stiu-eu ce alte prostii li se nazare unora (din cei care, de obicei, asteapta 'la rand/la coada', adica 'prostimea' - lol - si fara prea multe cunostinte religioase temeinice - sau orice cunostinte religioase, pana si cele mai elementare, lipsindu-le cu desavarsire chiar!) sa atribuie, grabindu-se cu interpretari eronate si aiuristice, distorsionate etc - si apoi mai si imprastie, si pe la altii, tot felul de pareri neavizate, zvonuri si barfe tampite si inepte!... Chiar eu, personal, am 'asistat' la asemenea 'scenete' (tragi-comice, s-ar putea spune), de aceea am si exemplificat aici.
Sunt, intr-adevar, si preoti cam escroci/sarlatani care chiar se ocupa cu practica vrajitoreasca a 'deschiderii cartii' dar diferenta este enorm de... uriasa (lol) - deosebirea nu-i (sau n-ar trebui sa fie) atat de greu de facut (parerea mea). Oricum, pe aceia ii judeca Bunul Dumnezeu, nu noi. Sa speram ca intre timp se vor lasa de astfel de 'practici', se vor cai si isi vor indrepta vietile. Un exemplu de astfel de preot 'deschizator de carte' ar fi preotul Marian, din Videle, la care am ajuns si eu, la sfatul unor pers. tampite - la sfatul unei ghicitoare in cafea, de fapt - am regretat apoi, si am incetat a mai merge. In plus, preotul respectiv mi-a ingaimat acolo niste aiureli care nici macar nu s-au adeverit!... |
topcat, mai bine da-ti singur(a) un pumn, ca meriti!... :)
Citat:
Mai bine da-ti tu singur(a) un pumn, tie insuti (insati), ca meriti! :66: :21: Sau, mai bine, hai sa ne adunam cu totii, si sa-ti dam fiecare cate-un pumn 'duhovnicesc' (in mecla aia figuranta, sau pe un' s-o nimeri), ca meriti! lol Mai lasa-ne, bre, cu rautacismele si 'mishtocarelile' tale de manelist(a) de 2 bani! Suntem satui (de d'alde d'ashtea ca tine-asa, 'terchea berchea, 2 bani perechea'). Pana peste urechi... |
Citat:
Am eu necazurile mele nu mai la ,,contre' si expresii bine ,, slefuite" nu-mi sta capul. Da, poate am fost dura, dar atunci cand plange inima in tine vorbesti concret, adica la obiect, si mie mi s-a parut ca nu intelegi.Daca te-ai suparat, te rog sa ma ierti, .....pana la urma suntem crestini. |
??????????
Citat:
|
Citat:
|
Prezentul/ Viitorul
In plus, daca traiesti prezentul asa cum trebuie ascultand si facand voia Domnului, viitorul se schimba in functie de aceasta traire.
Pe cand daca esti complet sau partial robit Satanei, viitorul tau difera de primul. Multi parinti ne sfatuiesc sa traim prezentul, sa ne ingrijim in fiecare clipa de acum, de suflet, pentru ca acum se faureste viitorul ! |
| Ora este GMT +3. Ora este acum 09:39:55. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2024, Jelsoft Enterprises Ltd.