Calculul zilei la evrei
 

Vazusem un post in threadul cu ziua invierii, cu nelamurire legata de sambata sau duminica, si m-am gandit sa pun asa threadul asta

Calculul zilei la vechii evrei era facut dupa sistemul din facere: "a fost seara, a fost dimineatza, ziua intai". Deci ziua incepe seara, nu la 24:00 / 00:00. (a propos, ziua se termina la ora 24 e o conventie destul de noua).

Ziua era impartita in 12 ceasuri si noaptea era impartita in 12 straji. Durata unui ceas depindea de cat de lunga era ziua (vara ceasurile erau mai lungi, strajile mai scurte, iarna era invers). Ceasul 1 era la rasaritul soarelui, straja 1 era la apusul soarelui.

In pilda lucratorului care a venit in ceasul al 12-lea, lucratorul a venit la apusul soarelui, cand nu se prea mai lucra.

Cele 3 zile in care a fost mort Hristos: vineri - de cand a murit pana seara, sambata - toata ziua, duminica - a inviat noaptea, dar duminica deja incepuse, deci duminica a inviat.

Ultima slujba a zilei liturgice este ceasul al 9-lea, care se lipeste de vecernie, care e prima slujba a zilei liturgice.

Cam atat imi vine mie acuma :P

Toate cele bune.

Pai la Crez nu zice de trei zile obisnuite,ci "a treia zi,dupa Scripturi".
Parca asa zicea undeva explicatia:
Dumnezeu Iisus Hristos,cand a murit cu trupul,a fost apoi e eclipsa de soare si de luna.
"Şi era acum ca la ceasul al şaselea şi întuneric s-a făcut peste tot pământul până la ceasul al nouălea."
Adica Dumnezeu Iisus Hristos a facut acea eclipsa peste Israel,spre a arata ca de bunavoie ingaduie sa fie rastignit si cate si mai cate.
Apoi a rasarit iar soarele si aceea a fost prima zi.
Apoi a apus soarele pentru vineri seara si sambata a rasarit soarele,aceea fiind a doua zi.
Apoi a apus soarele pentru sambata seara si a pe cand rasarea soarele pentru duminica, a inviat Dumnezeu Iisus Hristos cu trupul,aceea fiind a treia zi.

Mie imi place explicatia Sfantului Atanasie cel Mare care spune ca in vremea rastignirii creatia si-a recunoscut Creatorul nu prin legi autonome sau obisnuite, ci in chip minunat. Eclipsa de Soare este exclusa ptr ca evreii stabileau data Pastelui in functie de Luna, iar in sambata aceea era Luna plina.
Se ia in calcul si ziua de vineri, iar duminica este a treia zi. Ca si in cazul Duminicii Invierii, Duminica lui Toama este a doua dupa Inviere nu prima.

Uitati-va si pe http://forum.teologie.net/viewtopic.php?f=14&t=179


Din urmatoarele versete ale NT reiese ca ziua incepe cu dimineata si este in conformitate cu scrierile Sf Parinti si cu Facerea (a fost creata mai intai lumina, dupa care a urmat seara, noaptea si apoi dimineata):


Evanghelia dupa Marcu, 15:
· 42. Si, facandu-se seara, de vreme ce era vineri , care este inaintea sambetei,
· 43. a venit Iosif, cel din Arimateea, sfetnic cu bun chip, care astepta si el imparatia lui Dumnezeu; si, indraznind, a intrat la Pilat si a cerut trupul lui Iisus.


Evanghelia dupa Luca 23 :
· 53. Si l-a coborat si l-a infasurat in giulgiu si l-a pus intr'un mormant sapat in piatra, in care nimeni niciodata nu mai fusese pus.
· 54. Si ziua aceea era vineri si se lumina spre sambata.
· 55. Si femeile care venisera cu El din Galileea mergeau in urma si au vazut mormantul si cum I-a fost asezat trupul.
· 56. Si dupa ce s'au intors, au pregatit miresme si miruri; iar sambata s'au odihnit, dupa lege.


Evanghelia Matei 28;1 : Iar intru tarziul Sambetei, cand se lumina spre ziua cea dintai a saptamanii, Maria Magdalena si cealalta Marie au venit sa vada mormantul.


PS : Versetele sunt luate din Biblia Ortodoxa de pe acest site http://www.crestinortodox.ro/biblia/

Mie mi se pare ca Dumnezeu a facut acea intunecare a lunii si a soarelui,pentru a arata omenirii starea sufleteasca in care se afla si noua prin extensie,starea sufleteasca in care ne aflam.Sfantul Atanasie cel Mare vorbeste metaforic,ca doar nu o fi sustinut careva din Sfintii Parinti de planete ca ar fi insufletite.
Se putea face eclipsa,cine stie cum,ca oamenii abia au idee despre Univers - vedeti teoria foarte foarte simplista despre planete si stele de se presupune la ora actuala- normal la interventia lui Dumnezeu in creatie.

Legat de eclipsa...In VT, in cartea Exodul, cand incerca Moise sa il convinga pe Faraon ca semnele pe care le face el sunt prin puterea lui Dumnezeu (cu scopul de a-l lasa pe el si pe restul poporului evreu sa iasa din Egipt) a facut intr-o zi (de fapt nu el ci Dumnezeu) o eclipsa de soare sau altceva ca sa fie intuneric, doar pt zona unde era poporul egiptean si desigur Faraonul; iar in cealalta parte a Egiptului in care era semintia lui Isaac, Israel pana la Moise, era zi normala. Deci intr-o parte a Egiptului intuneric, iar in alta zi. Tare faza, nu ? Pt noi e, dar pt Dumnezeu totul e cu putinta, se pare, daca vrea.

Dar daca ziua nasterii Domnului se stie cu atata exactitate, de ce nu se stie si ziua Rastignirii la fel de exact si se sarbatoreste atat de... diferit?!

Ai gresit omule ca nici data nasterii nu se stie ,deoarece primii CRESTINI ,nu au sarbatorit deloc nasterea Mantuitorului, iar in privinta Pastelui ,primii crestini sarbatoreau deoarece majoritatea erau evrei la 14 Nissan asa cum a fost instituita atunci cu iesirea evreilor din Egipt.Cum se zice,,,In a 14-a zi a lunii Nisan intre cele doua seri,sa tai un miel de parte barbateasca ,si sa ungi usorii usii ,ca ingerul sa ocoleasca casa ta,,,.Iar cuvantul Paste sau Paste ,vine din ebraica evident insemnand ,,trecere peste,, adica ingerul lui Iehova a trecut peste casele evreilor care au respectat porunca si au uns usorii usii cu sange de miel.O paralela la Pastele crestin din secolul intai, la sangele Mielului Hristos.

Cum sa nu se stie? De stiut se stie, doar ca, din dorinta de a fi in raspar cu Biserica lui Hristos, ereticii prefera sa sfideze iar daca li se explica, trec la tactica izbirii cu piciorul in tepusa.

Despre data nasterii lui Hristos scrie chiar in Scriptura, doar ca e nevoie sa inveti s-o citesti fara aerul ca i-ai surprins toate detaliile. Hristos insusi a zis ca cine are ochi de vazut, vede, cine nu, nu.

Nasterea Domnului pe 25 decembrie e firesc legata de zamislirea Lui (Bunavestire, 25 martie), care la randul ei, e in stransa legatura cu data nasterii Sfantului Ioan Botezatorul in 24 iunie, toate acestea legandu-se una de alta in cel mai armonios chip.

Nu știu de unde obsesia asta pentru precizia astronomică a sărbătorilor, observabilă deopotrivă la neoprotestanții ignoranți și ortodocșii incapabili să vadă că Biserica prăznuiește , nu sărbătorește memoria istorică a unei zile cu semnificație ”religioasă”. În plus, diversitatea calendarelor și schimbările repetate de raportare la timp a popoarelor, fac imposibilă o suprapunere matematică perfectă între un praznic de astăzi și momentul istoric pe care-l reiterează.
Pe neoprotestanți îi înțeleg, omenește vorbind: ei au fost și rămân niște copii la minte, nu însă și la viclenie și răutate disimulată. Nici n-are rost să mai insist asupra faptului că Duhul Sfânt a lucrat și după perioada primară a Bisericii și lucrează în continuare până la stingerea lumii în Biserică. (Ioan 16:12,13).
Legarea praznicului Nașterii Domnului de Bunavestire nu poate aduce nicio dovadă care să valideze o zi anume ca dată sigură, suprapusă perfect peste timpul cosmic în care s-au petecut ele din punct de vedere istoric. Sărbătoarea Nașterii Domnului a fost instituită oficial în sec IV cu scopul de unifica diversele tradiții locale care prăznuiau în zile diferite Întruparea, după cum au înțeles ei la început. Ca să vă eliberați de pietismele astea filoprotestante, încercați să studiați structura timpului liturgic și modul cum acesta determină consistența timpului cosmic și nu invers. Pe 25 decembrie noi nu sărbătorim nu știu câți ani de la nașterea lui Iisus, ci prăznuim marea taină al Întrupării Logosului în istorie, exprimată parțial printr-un eveniment care, printre altele, a rupt istoria omenirii în două.