Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel
 

Mai mult ca oricand , in aceasta noua perioada , suntem indemnati spre rugaciune , spre milostenie , spre meditatie , suntem indemnati spre o viata echilibrata . Postul Sfintilor Apostoli si Pavel ce a inceput astazi este considerat cel mai usor dintre cele pe care le-a randuit Biserica noastra , usor din punct de vedere alimentar , caci , el ne va arata taria si credinta noastra din alte puncte de vedere , postul nefind doar o "restrictie " alimentara , si asta o stim foarte bine din cele citite si din discutiile purtate pe acest forum . In acest an Postul este mai de durata pentru ca atunci cand Pastele cade mai devreme si Postul Sfintilor Apostoli si Pavel se mareste ca durata . Tot de astazi am intrat in cea mai lunga perioada a anului Bisericesc , Octoihul . Octoihul este una din cele trei perioade ale anului bisericesc , pe langa Triod si Penticostar , despre care am purtat ceva discutii la Topicul Pocainta . Din punct de vedere alimentar , pentru cei mai exigenti , amintesc ca se posteste lunea , miercurea si vinerea fara untdelemn , Martea si Joia se accepta uleiul dar si vinul. Simbata si duminica si de Nasterea Sf. Ioan Botezatorul ( Sanzienele ) se poate consuma peste , deci este randuita dezlegarea la peste . Sa dea Bunul Dumnezeu sa contabilizam numai fapte bune in aceasta perioada , neuitand ca dupa aceasta perioada , la 1 august este inceputul Postului Adormirii Maicii Domnului ( Sfanta Maria Mare ) . Un Post Binecuvantat !:1:

Multumim! Sa te auda Dumnezeu! Asa sa fie!Si tie, la fel!

Tuturor, postire cu folos !

Exista vreun acatist al acestor sfinti?

Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel
 

Fratilor si surorilor intru Hristos,va rog sa ma iertati daca v-am gresit.Doamne ajuta!

Bineinteles!

Il gasesti aici: http://www.crestinortodox.ro/acatist...vel-67087.html

E un acatist frumos. Mi-a placut mult o sintagma din condacul 13, pe care am retinut-o de prima data cand l-am citit: <<O, preadulce Petre si preaiubite Pavele, Parintii cucerniciei noastre, primiti aceasta scurta cantare, ca pe o gangurire de prunci mici [...]>> :)

Multumesc,ai dreptate ,dar toate sunt frumoase de fapt.
Da acu ce o sa fac ?Tre sa imi iau acatisier caci chiar nu pot citi de pe monitor.

Cu placere! :)

Eu obisnuiesc sa scot la imprimanta unele acatiste. E greu de citit de pe monitor. Desi catodata eu citesc chiar de pe mobil, pt ca am internet; cand nu sunt acasa si am putin timp liber, mai citesc cate un acatist pe mobil :))

Marturii despre vechimea acestui Post se gasesc in secolul IV , Constitutiile Apostolice . Marturii ulterioare se gasesc la Sfantul Atanasie cel Mare , la Teodoret , episcopul Cirului , la Leon cel Mare , care numeste acest Post , Postul de vara sau al Cincizecimii . Se pare ca la inceput , Postul acesta era tinut numai in cercurile monahale si abia mai tarziu s-a extins si la credinciosii din lume .

Mult timp, în Biserica mea greco-catolică, acest post nu mai figura printre obligaţiile credincioşilor. Situaţia s-a schimbat de anul trecut, când Sf Sinod a decis că este necesar să fie reintrodus în calendar. Motivul acestei schimbări (de fapt, reveniri) este că e necesară mai multă penitenţă.
Anul trecut mi s-a părut aceasta, ca şi reintroducerea a 2 săptămâni de xyrofagie în Sfântul şi Marele Post al Paştelui, ca o îngreunare. Dar în fond, Sf Sinod a avut dreptate şi hotărârea sa îmi pare spre binele credincioşilor. Păcatele s-au înmulţit, în vreme ce căinţa a scăzut.

Nu e mai bine la Ortodocsi unde regulile nu se schimba decat la sute de ani o data? zic si eu....

Ce este xyrofagia? Recomandarea de a manca numai mancare uscata?

Da. Produse de origine vegetală, fără ulei şi fără vin. Potrivit noului decret, trebuie să facem asta în prima săptămână din Postul Paştelui şi în Săptămâna Mare.

În schimb, Postul Sf Petru şi Pavel, ca şi Postul Sf Maria, sunt uşoare: eliminare numai a cărnii.

Regulile referitoare la post sunt la latitudinea Bisericii, care le schimbă când consideră necesar. Deci, nu trebuie să se creadă că la catolici s-ar schimba neapărat anual.

Spre deosebire de ortodocşi, la noi postul este mai uşor, dar este obligaţie de poruncă, nu simplă recomandare. Cu alte cuvinte, cineva care nu are dezlegare şi nu a ţinut postul, dacă moare cu acest păcat, îşi riscă mântuirea.

La ortodoxcsi postul are o o mare insemnatate...la fel si aici cei ce mor fara fara sa fi tinut post si fara dezlegare ce isi risca, nu tot mantuirea? Nu e pusa in discutie ideea de porunca la ortodocsi pt ca e la atitudinea fiecaruia sa faca ce doreste, Dumnezeu ii pune omului in fata binele si raul... el este LIBER sa aleaga ce crede de cuviinta, nu este obligat de nimeni.
Asadar, daca postul la noi nu este la nivel de porunca nu inseamna ca cei ortodocsi care nu postesc sa stea pe tanjale...ca mantuirea vine de la sine...nu e asa....trebuie sa meriti mantuirea prin sacrificiu,credinta.Deci...o forma a sacrificiului este si abtinerea de la anumite alimente si de la abtinerea de a face rau...adica POSTUL.
Toate posturile sunt importante, fara a face deosebire intre ele.
LOGIC, fiecare om doreste sa ii fie bine atat sufleteste cat si trupeste...deci, doreste sa ajunga in Rai...si o conditie e postul alaturi de rugaciune si binefacere...asadar fiecare om doreste sa tina post, nu trebuie obligat, numai cei care nu sunt in cunostiinta de cauza de importanta acestui lucru ar trebui obligati.
Post usor cu Dumnezeu vesnic in gand si in fapte va doresc!

Interesant, dar de ce sunt atat de categorici preotii dvs.?

Perioada postului Sfintilor Apostoli Petru si Pavel- in Biserica Catolica- se calculeaza ca si in Biserica Ortodoxa? Dupa prima duminica dupa Rusalii.

Desigur, modul de calculare este acelaşi.

o sa ajung ca Columbeanca cu atatea posturi:)

@Mihnea - chiar ca la manastire ati ajuns? Numai la manastire este fara ulei si vin.
Si sa inteleg deci ca pana la urma postul este dictat de biserica institutie si oameni si nu de Scripturi sau de Dumnezeu?
Nu mai pricep nimic. Ma las pagubasa.

Da, am citit linkul dat de Cristian. Deci BOR stabileste postul.
Important:

"Canonul 52 de la Laodiceea repeta obligatia de a posti miercuri si vineri. Canonul 8 al lui Timotei din Alexandria dezleaga de post pe femeia care naste, iar canonul 10 dezleaga de post pe cei bolnavi.

Cel ce nu poate posti din cauza bolii, sa faca mai multa milostenie, sa se roage mai mult, sa împlineasca cu râvna poruncile dumnezeiesti.

Principiul calauzitor cu privire la hrana este, dupa Sf. Casian, de a nu da trupului spre satisfacerea placerii ci spre îndreptarea slabiciunii.

Sfântul Maxim Marturisitorul spune: “Cei ce se împartasesc de mâncare, din alte motive decât de hrana si tamaduire, se vor osândi cu cei care s-au dat desfatarii“.

Sfântul Ioan Gura de Aur spune ca postul ni s-a dat de Dumnezeu ca leac salvator, prin care sa se stârpeasca pacatul desfrânarii si grija lumeasca sa se îndrepte spre activitatea duhovniceasca."

si

"La întretinerea vietii omenesti trebuie alimentatie cu chibzuiala, sanatoasa si înteleapta. Ce e prea mult vatama si ce e prea putin pagubeste. Sf. Vasile cel Mare zice asa: “Înfrânarea (de bucate) se masoara fiecaruia dupa puterea sa trupeasca”."

si

"5. Felurile postului

Postul crestinilor variaza, dupa râvna si puterea postitorilor:

1. - primul post este postul negru, când postitorii nu beau si nu manânca nimic în ziua când postesc;

2. - al doilea post este postul mijlociu, în care se manânca o data pe zi dupa ora 15 putina pâine si apa;

3. - al treilea post este atunci când crestinii manânca mâncare fiarta (de post), o data în zi, cu cumpatare;

4. - al patrulea post este atunci când crestinii manânca mâncaruri de post fierte, de doua ori sau de trei ori pe zi;

5. - postul îngaduitor este acela în care crestinii manânca mâncaruri îndulcite cu untdelemn sau peste si beau putin vin.

Postul adevarat este totala înfrânare de mâncare si mâncare uscata; iar mâncarea cu untdelemn, peste si vin în timpul postului se numeste dezlegare partiala a postului."

Si

4. Treptele postului

Vom enumera în continuare treptele postului, adica cele sapte feluri de hrana pentru crestini:

1. Prima treapta a postului este cea a CARNIVORILOR. În aceasta categorie intra persoanele care, în afara zilelor de miercuri, vineri si posturile rânduite de Biserica, folosesc în alimentatie si carne. Acest tip de alimentatie încetineste foarte mult progresul la rugaciune.

2. A doua treapta este aceea a LACTO-VEGETARIENILOR, adica a acelora care nu manânca niciodata carne, ci lapte si produse lactate, oua si legume fierte. Aceasta este de obicei viata de obste a calugarilor.

3. A treia treapta a postului este aceea a VEGETARIENILOR, adica a acelora care manânca numai zarzavaturi si legume fierte sau crude. În aceasta treapta a postului ajung de obicei calugarii cei mai râvnitori. De aici încep treptele postului cele mai aspre, pe care pasesc de obicei, cu binecuvântarea duhovnicilor, sihastrii si pustnicii cei mai nevoitori.

4. A patra treapta a postului este aceea a FRUCTIVORILOR, adica a acelora care manânca o data în zi pâine si fructe fierte sau crude. Cine a ajuns în aceasta treapta a postului, poate stapâni cu usurinta trupul, gândurile si poate spori repede pe calea rugaciunii.

"5. A cincea treapta a postului este cea a HRANEI USCATE, la care ajung de obicei pustnicii cei mai râvnitori, care, în aceasta aspra nevointa, manânca numai pesmeti muiati în apa cu sare sau putin otet, o data în zi, cu masura. Astfel se nevoiau sihastrii de pe Valea Nilului.

6. A sasea treapta a postului este MANA DUMNEZEIASCA, la care ajung foarte putini asceti, dupa o îndelungata nevointa, întariti fiind cu darul Duhului Sfânt.

Acestia se îndestuleaza numai cu Sfânta si Dumnezeiasca Împartasanie, pe care o primesc o data sau de doua ori pe saptamâna, fara a mai gusta altceva, decât putina apa. Ei traiesc pe pamânt viata îngereasca, mintea lor fiind rapita în extaz, nu au nevoie de nimic material (hrana, îmbracaminte, odihna), fie ca este iarna sau vara nu simt frigul sau caldura, fiind acoperiti cu Harul lui Dumnezeu."

Si pentru Gabriella8 (si nu numai)

"Postul de luni este obligatoriu pentru calugari si benevol pentru credinciosi. Lunea postim ca sa întreaca postul crestinilor cu o zi fata de postul Legii vechi, care tinea numai doua zile, lunea si joia."

si (pentru toti)

"Pentru a fi primit de Dumnezeu, postul trebuie tinut de crestini numai cu sfatul si binecuvântarea duhovnicului si nu dupa propria rânduiala a fiecaruia."

Ce n-am inteles in schimb:

"Mântuitorul a postit 40 de zile si 40 de nopti (Mt. 4, 2) si tot El ne învata cum sa postim (Mt. 6, 16-18), pentru ca “diavolul nu poate fi izgonit decât prin post si rugaciune”. (Matei 17, 21) În Noul Testament “Sfintii Apostoli slujeau Domnului, se rugau si posteau”. (Fapt. 14, 23, 13, 2-3; II Cor. 6, 5)"

In ce fel a postit Mantuitorul si pentru ce? Ce manca de obicei (de dulce)? Si unde scrie invatatura Lui despre "cum sa postim". Deci a Lui, nu a oamenilor?
Am sa vad daca in referintele din paranteza gasesc ceva.

Creştinii sunt chemaţi să asculte de poruncile lui Dumnezeu. Virtutea ascultării este esenţială şi face foarte bine tuturor, fiind remediu al primului păcat capital, cel al mândriei, în mod special pentru spirite mai îndărătnice. Aşa cum îmi face impresia (dar mi-aş dori să mă înşel) sunteţi dv.

Poruncile lui Dumnezeu sunt de două feluri:
-poruncile care au fost date în mod direct de Dumnezeu oamenilor: acestea sunt sintetizate de Decalog şi de Porunca Iubirii. De obicei, când spunem "poruncile lui Dumnezeu" ne referim la cele din această categorie.
-poruncile date de Dumnezeu oamenilor prin intermediul Bisericii. Noi, creştinii, credem că Biserica este o instituţie întemeiată de Cristos şi permanent asistată de Spiritul Sfânt. De obicei, prin "poruncile Bisericii" se înţeleg cele din această categorie.

Între "poruncile lui Dumnezeu" şi "poruncile Bisericii" nu există deosebire de importanţă: sunt toate la fel de importante, iar încălcarea oricăreia dintre ele este materie gravă: adică, dacă încălcarea este cu intenţie şi deliberare suficientă, constituie un păcat grav, care duce la căderea sufletului din starea de graţie, fără de care mântuirea nu este cu putinţă. Pe de altă parte, deosebirea dintre poruncile lui Dumnezeu şi poruncile Bisericii (care vin tot de la Dumnezeu, vide supra) aceasta este: poruncile lui Dumnezeu nu pot fi schimbate de Biserică, pe câtă vreme poruncile Bisericii pot fi schimbate de Biserică. Acest lucru se explică prin faptul că Biserica, fiind în ascultare faţă de Mirele ei, nu poate acţiona asupra a ceea ce Mirele în mod personal a hotărât, ci numai asupra a ceea ce Mirele a lăsat la latitudinea ei, împuternicind-o şi asistând-o pentru aceasta.

Acuma, după ce am prezentat mai în amănunt aceste aspecte teoretice, să trecem la practică: stabilirea a ceea ce creştinii au dreptul moral să mănânce şi să nu mănânce este la latitudinea Bisericii. De unde ştim asta ? Din Biblie, Actele Apostolilor (cap 10 din câte îmi amintesc) unde se relatează ceea ce au hotărât apostolii în privinţa cărnii. Deci, urmaşii apostoililor care sunt episcopii pot hotărî ceea ce să nu mâncăm.
Q.E.D.

Si eu m-am mirat cand am auzit ca un fost coleg, intrat in manastire nu mananca decat o data pe zi si atunci foarte putin si niciodata carne. Am scapat de mirare cand am vazut cum se desfasoara o zi in acea manstire. Era atat de multa rugaciune, ca pot indrazni sa spun ca singura mancare dintr-o zi, iti era suficienta pentru mai multe zile.

Hristos a postit pentru ca prin post sfintea firea omeneasca pe care o asumase. Eu nu-mi pun astfel de intrebari: de ce sa nu mananc carne, lapte... atat timp cat parintii ne-au invatat sa nu mancam. Imi este de ajuns raspunsul lor. Ceea ce caut eu prin post, e sa fiu alt om la final - mai bun si mai iubitor.

Stii care este problema Costel?
Eu nu inteleg legatura intre a face foame si a fi mai bun/a te ruga.
Adica de ce daca mananci normal (deci rezonabil), nu poti fi bun, sau nu te poti ruga?
Nu stiu de ce, mi se pare ca este mai greu asa. Ispita, pofta, foamea, nu te lasa sa te gandesti la rugaciune si chiar iti dau stari de rautate. Nici n-ai putere sa faci nimic.
Pe cand daca ai mancat acolo ceva, te simti bine si linistit si te poti concentra pe altceva.

@Mihnea - este ciudat ce spui tu acolo.
Dar cum faci deosebirea atunci. Care porunci sunt ale lui Dumnezeu si care ale bisericii?
Si pentru ce face biserica "porunci" si legi ale ei?
Si te rog, nu le mai numi porunci, ca ma simt ca la stapan. Eu ma aflu la Tatal de fapt.

Eu citisem undeva, mi se pare ca intr-un articol aici pe site, ca postul a fost inventat de unii oameni (iudei) credinciosi, nu de apostoli si nu de biserica. Acum sunt derutata.
Poate ca la voi este altfel? Face biserica aceste legi.

Rugaciunea si postul sunt doua aripi cu care zburam la cer.

Cum spuneam, poruncile lui Dumnezeu sunt sintetizate în Decalog şi în porunca a 11-a, dezvoltată de El în marea predică de pe munte.
Poruncile Bisericii, în cazul Bisericii mele catolice, sunt sintetizate în "cele 5 porunci ale Bisericii", prezente în orice catehism.

Scopul Bisericii este ca oamenii să se mântuiască. Prin urmare, Biserica face aceste porunci şi legi pentru ca oamenii, urmându-le, să se mântuiască.

Le numim "porunci" sau, dacă preferaţi, "comandamente", ca să le deosebim de simplele îndemnuri sau recomandări. Spre exemplu, Biserica ne îndeamnă să ne rugăm de cel puţin două ori pe zi: când ne aşezăm la masă şi seara, înainte de culcare. Aceasta este îndemn şi nu poruncă, cu alte cuvinte cineva care nu face astfel nu comite păcat şi nu este necesar să spovedească încălcarea acestui îndemn. Dimpotrivă, cineva care ar încălca postul ar putea comite păcat grav şi este necesar să obţină dezlegare sacramentală.

Dumnezeu ne este şi Tată, şi Stăpân. Când spunem "Domnul nostru", aceasta înseamnă: "Stăpânul nostru" (Dominus, -i = stăpân). Desigur, acest lucru nu este valabil pentru toată lumea. În locul lui Dumnezeu, putem sluji altui stăpân.

Recunoscându-L pe Cristos înviat, apostolul Toma cade în genunchi şi spune: Domnul meu şi dumnezeul meu (Dominus et deus). Aşa se cuvine să facem şi noi, că despre noi Domnul şi Dumnezeul nostru a spus că vom fi fericiţi dacă nu vom vedea, dar vom crede. Şi despre El, sfânta liturghie în rit răsăritean spune: "Că nu vrei, STĂPÂNE, să pierzi făptura....". Şi tot despre El, sfânta liturghie în rit apusean cântă împreună cu îngerii: "Sanctus...DOMINUS deus Sabaoth".

Postul are rădăcini iudaice străvechi. Înainte de Domnul Isus, a postit Moise, timp de 40 de zile. A postit şi Ilie, şi alţii.

Da, aşa cum vă spuneam, Biserica face aceste legi şi ea (şi numai ea) le poate desface. Biserica stabileşte dacă şi când să postim şi în ce fel anume.

Pentru Sofia !
 

Vazatorul de Dumnezeu , Moise , doar dupa o ajunare de 40 de zile a indraznit sa se urce in varful Muntelui Sinai si sa primeasca Tablele cu cele 10 Porunci ( Iesire 24,18 ) . Cum arata si Sfantul Vasile cel Mare , Moise "n-ar fi avut curajul sa se apropie de varful ce fumega prin prezenta dumnezeirii , daca nu s-ar fi inarmat cu postirea . A postit si astfel a putut sa vorbeasca cu Dumnezeu ". Iata cat de veche e postirea draga Sofia !

Postul este poruncă dumnezeiască !
 

Îndrăznesc să vă amintesc că porunca postului a fost pusă de Dumnezeu (dragă Sofia) încă de la începutul creației:
”Și Domnul Dumnezeu i-a dat lui Adam porunca și-a zis: "Din toți pomii raiului poți să mănânci, dar din pomul cunoștinței binelui și răului să nu mănânci, căci în ziua în care vei mânca din el, cu moarte vei muri !" (Facere 2, 16-17)
Adică poți mânca din toți, dar să te înfrânezi a mânca dintr-unul. Postul este înfrânare. Omuul nu s-a înfrânat, nu a păzit porunca lui Dumnezeu și iată unde a ajuns !
Deci chiar dacă te sâcâie foamea puțin, roagă-te și ea va trece, nu o vei mai simți. Și vei scăpa și de gândirea și de atitudinea asta de răzvrătită, te asigur. Că te răzvrătești împotriva lui Dumnezeu de fapt, nu a oamenilor. Postul ne smerește, iar smerenia este neapărat necesară mântuirii. Nu ne putem mântui fiind răzvrătiți, nici pe Dumnezeu, nici pe oameni, pe nimeni. Să nu ai nici o îndoială. Iartă-mă, sper că acum ai înțeles care este originea postului.

iata un articol al unui parintelui Miron Mihailescu numit "Adevarata viata e post". am inteles si eu ca postul nu inseamna a face foame, dupa ce l-am citit.

" Sacrificiul alimentar " nu aduce roade , de nu este dublat , in aceasta perioada , de multa rugaciune , de dorinta de afi mai buni , mai iertatori , mai ingaduitori cu cei de langa noi . Maine in Biserica noastra , in Duminica a IV-a dupa Rusalii vom auzi din Sfanta Evanghelie dupa Matei capitolul 8 , versetele 5-13 unde se infatiseaza minunea vindecarii slugii sutasului , ce ne arata clar ca acolo unde exista credinta adevarata , Dumnezeu va lucra spre binele nostru ascultandu-ne rugaciunile noastre . Pe site-ul nostru exista un cuvant plin de intelepciune a Sfantului Ioan Gura de Aur , din care avem multe de invatat mai ales in aceasta perioada a postului :www.crestinortodox.ro/sarbatori/sfantul-ioan-gura-aur/vindecarea-slugii-sutasului-sfantul-ioan-gura-aur-96172.html

Am si eu o intrebare la care pana acum nu am gasit raspuns. Am intrat pe mai multe site-uri sa aflu si eu modul in care trebuie postit in cele 4 posturi de peste an si la postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel am gasit acelasi lucru cu ceea ce ai scris tu aici. Intrebarea mea este daca sambata si duminica atunci cand este dezlegare la peste este dezlegare si la untdelemn si vin?

Porunca de la Dumnezeu?:13:
Eu am inteles cu totul altceva (din diverse surse)
1. Dumnezeu nu cere nimic de la oameni, in afara de credinta si iubire de aproape.
2. Undeva scria (un articol aici pe site), ca totul a inceput de la 1-2 iudei, care s-au hotarat sa posteasca intr-un fel, in semn de iubire de Dumnezeu, 1 sau 2 zile.
Si mie mi se pare asta normal. Adica nu Domnul o cere, ci o facem noi pentru El, ca mod de a ne arata credinta, iubirea pentru El.
Nu stiu daca scrie undeva exact in ce fel trebuie facut postul.
3. Am totusi o deruta, pentru ca undeva am vazut un citat care spunea ca Dumnezeu a postit 40 zile si ne-a invatat si pe noi postul. Detalii nu erau (ce anume sa nu mancam, sau ce sa nu facem).
Si atunci cum este cu povestea cu iudeii?
Ca se contrazic niste lucruri.
4. Parca Petru, sau alt apostol, spunea : cel ce nu posteste sa nu judece pe cel ce posteste si invers.
Si mai scrie undeva f.frumos, la slujba de Inviere: cine a postit nu stiu cat sa vina, cine a postit mai putin sa vina si tot asa, o insirare, pana si la cel care n-a postit. Toti sunt bineveniti la "masa". Nimeni sa nu ramana pe afara.

Concluzie: postul este ceva bun (atunci cand este facut asa cum trebuie) si este doar o jertfa pentru Dumnezeu, de buna voie.
Ar trebui s-o faca fiecare atunci cand poate si crede de cuviinta.

Am gasit articolul (f.bun):
http://www.crestinortodox.ro/biseric...lui-99629.html

Postul este o obligatie si arata ascultarea noastra fata de Biserica si fata de Dumnezeu.Cred ca toti crestinii ortodocsi de pe acest forum postesc.La catolici se posteste mai putin,iar la protestanti deloc.Fiecare sa-si aleaga ce-i place.

Bineinteles.

Eu as spune ca mai intai de toate este o jertfa- in care intalnesc rodul iubirii si al libertatii. Pentru ca daca postim din obligatie, ci nu din libertate nu ne deosebim de farisei si carturari. Daca postim intr-un mod liber ca raspuns la iubirea lui Dumnezeu, atunci postul este cu folos.

Viata Inaintemergatorului Ioan a fost o continua postire . Nu avea nici pat , nici masa , nici mosii , nici animale , nici camari pentru mancaruri , nimic din toate acestea care sunt considerate indispensabile pentru viata . De aceea , Domnul a propovaduit ca nu s-a ridicat intre cewi nascuti din femeie unul mai mare decat Ioan Botezatorul ( Matei 11,11 ) . Postirea l-a urcat pana la al treilea cer pe Apostolul Pavel , care o numara printre laudele necazurilor lui ( II Corinteni 11 ,27 ) . Cel mai elocvent exemplu Il avem pe Insusi Domnul , Care dupa o postire de 40 de zile , a inceput lucrarea SA . (Matei 4 , 2 ) " Postirea si rugaciunea nu vor locui inlauntrul sufletului care s-a intinat cu dezmatul . Domnul primeste in salasurile dumnezeiesti pe cel care posteste , insa isi intoarce fata de la cel desfranat , ca de la un pangaritor si nelegiut ". ( Sf. Vasile cel Mare )

Privind la viaţa sfinţilor prooroci, prin care Însuşi Spiritul Sfânt a grăit, să ne amintim de postul de 40 de zile al Sf Ilie de pe Muntele Carmel. Nu numai că el a ţinut post, dar l-a mai făcut şi pe regele Ahab să facă post şi penitenţă, îmbrăcându-se în sac.

Aminitrea unei asemenea vieţi de credinţă este păstrată şi în liturgica răsăriteană, care, în Acatistul Sf Ilie spune:
"Tu, prin post şi priveghere i-ai minunat pe îngeri şi pe oameni"