Forum Crestin Ortodox

Forum Crestin Ortodox (http://www.crestinortodox.ro/forum/index.php)
-   Generalitati (http://www.crestinortodox.ro/forum/forumdisplay.php?f=503)
-   -   Daca vrei sa omori pe aproapele, pe tine te omori (http://www.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?t=13851)

spre_rasarit 21.09.2011 10:54:17

Daca vrei sa omori pe aproapele, pe tine te omori
 
Cel ce riodica sabie de sabie va pieri e ca si cum ai zice, daca omori pe aproapele pe tine te omori.



Moise era un fost sclav, alungat de stapanul sau pentru firea lui rea si pentru viata talhareasca. Etiopian de origine, a fost vataf de talhari in Nitria, vestit pentru omorurile sale si pentru forta sa fizica. S-a facut calugar la varsta deplinei maturitati si a fost ucenicul lui Isidor Preotul. In Lavsaicon, Paladie ne instiinteaza ca odata Moise a legat patru talhari ce ii intrasera in casa dupa ce se facuse calugar. I-a luat pe toti in spinare si i-a dus la biserica, supunandu-i judecatii fratilor sai crestini. Toti patru talhari, dupa ce au fost eliberati, recunoscandu-l pe Moise cel oarecand seful bandei lor, au ramas si s-au calugarit!

Avva Moise a suferit mucenicia de la navalitorii pagani pe la anul 375. Stia ca vin barbarii, si-a anuntat ucenicii sa fuga, dar el a ramas ca sa se indeplinesca cuvantul Domnului:


” Cel ce ridica sabie, de sabie va pieri!” .


Dupa moartea sa si a celorlalti sase ucenici care au ramas langa el, un alt ucenic care se ascunsese a vazut cerurile deschise si sapte cununi luminoase pogorandu-se din cer.

spre_rasarit 21.09.2011 10:58:16

Erau doi oameni gospodari si s-a intamplat, cum se intampla si astazi, ca nu aveau copii. Si ei s-au rugat mult lui Dumnezeu sa le dea copii, cum s-au rugat Sfintii Parinti Ioachim si Ana si altii. Dar Dumnezeu nu le-a dat, poate pentru ca ei n-au avut atata credinta.


Dupa ce s-au rugat si au vazut ca Dumnezeu nu le da nici un copil, s-au sfatuit, zicand: "Mai femeie, noi avem multa avere si ca maine vom muri. Hai sa luam un copil de suflet!"


Si s-au inteles amandoi si au luat un copil parte barbateasca si l-au crescut cu mare atentie si l-au invatat scoala si a venit vremea sa-l casatoreasca. Atunci s-a logodit cu o fata de neam bun, dar care ii cerea multa avere. Cand a fost sa se aseze zestrea, ce-i da baiatul fetei, baiatul ii spune tatalui sau:


- Tata, daca m-ai infiat si numai pe mine ma ai, cui ai sa-i dai averea? Deci, ca sa pot reusi sa iau fata aceea in casatorie, sa-mi dai toata averea in scris mie!


Mama s-a invoit, ca stia ca are avere multa, dar tatal sau, mai prudent, si ca barbat, a zis:


- Ba nu, mai baiete! Este adevarat ca am avere multa si am sa ti-o dau tie toata. Dar eu am sa fac cu tine un act cu clauza. Jumatate din avere ti-o dau acum, iar jumatate dupa moartea noastra. Tot tie iti ramane, dar cat voi trai, voi avea si eu jumatate, ca nu cumva pe urma sotia ta sau fiii tai sa-mi zica: "Du-te de aici, ca n-ai nici un drept!" Sa stiu ca am si eu avere!


Ce s-a intamplat? Baiatul, vrand-nevrand, a trebuit sa primeasca. Dar satana i-a pus in inima acest gand: "Stii ce sa faci daca iti da toata averea numai dupa moarte? Omoara-l mai repede si apoi iti ramane tie toata averea!"


Dar el, daca ar fi avut constiinta si frica de Dumnezeu si s-ar fi dus la un duhovnic sa se spovedeasca, ar fi scapat de gandul cel rau. Caci, oricand iti spune satana sa faci ceva, daca te-ai spovedit, ai scapat de gandul cel rau. Ca asa cum sarpele, cand iese din gaura, fuge, tot asa fuge din inima si gandul celui ce se spovedeste sincer. Caci spune Sfantul Antonie cel Mare ca de nimic nu se bucura satana mai tare, decat de omul care isi ascunde gandurile sale.


Deci el avea de gand sa-l omoare pe tatal sau, dar n-a spus nimanui. Zicea el: "Am sa-l omor, ca dupa aceea o sa-mi ramana mie toata averea!" Dupa trei ani de la casatorie, intr-o primavara, in vremea aratului, a pus impreuna cu tatal sau, cum se intampla si astazi, un plug cu patru boi. Si avea tarina lui la marginea unei paduri. Avand plugul din lemn, tatal lui a luat barda si s-a dus la tarina sa are. Cand au tras la popas, i-a zis satana feciorului sau: "Iata acum, vezi, nu-i nimeni pe lan, ia barda si omoara-l pe tatal tau!"


Si asa a si facut. S-a uitat in stanga si-n dreapta sa vada daca nu-i nimeni. Si cand a vazut ca nu-i nimeni, s-a dus si a luat barda de la plug, s-a repezit la tatal sau, care nici nu se gandea la asa ceva, si i-a taiat capul. Apoi l-a luat de par, l-a dus in iarba la marginea padurii, a dus si trupul si cu un lemn de la plug a facut o groapa, l-a acoperit si a pus iarba pe deasupra.


Dupa ce l-a ucis pe tatal sau, fiindca pana seara mai era o bucata de vreme, a manat boii singur. Seara s-a dus acasa si a inceput s-o ia la ocara pe maica-sa si pe femeia lui:


- Dar ce-a facut tata acasa, ca m-a lasat singur cu plugul pe ogor?


Femeile au raspuns:


- Mai omule, n-a venit tatal tau acasa!


- Ei, uite, m-a lasat singur cu patru boi sa ar si-i tare greu singur!


Sa vedeti pana la urma ce s-a intamplat! Au asteptat sa vina batranul de la camp. A asteptat si maica-sa si femeia lui, dar de unde sa mai vina? A trecut o luna, doua, si toata lumea spunea in sat: "Mai, barbatul cutareia nu mai vine! S-a pierdut omul acela. Ce s-o fi facut? S-a spanzurat, s-a inecat, ce s-a intamplat cu el?" Nimeni nu banuia ca l-a ucis feciorul sau. Dar iata ce s-a intamplat.


Sangele dreptului nu se ascunde, cum nu s-a ascuns sangele lui Abel. Acest om care a ucis pe tatal sau a inceput sa slabeasca. Nu manca, nu bea, nu dormea. Se tot uita asa intr-o parte. Intorcea capul si iar se uita in acea parte si privea speriat in toate partile.


Stiti de ce se uita? Oriunde privea, il vedea pe tatal sau cu capul in mana si auzea un glas: "Dragul tatei, pentru ce m-ai omorat?" Daca se uita in castronul cu mancare, il vedea acolo cu capul in mana; daca se culca pe perna, il vedea acolo cu capul in mana; daca se ducea pe drum, il vedea si se speria; se uita in alta parte, dar auzea iarasi glasul: "Dragul tatei, pentru ce m-ai omorat?"


Si cu frica aceasta a trecut un an. Vazandu-l mama si sotia lui tulburat, au priceput si au zis: "Omul asta are ceva pe constiinta! Mare lucru de nu l-a omorat el pe tatal sau!" Intr-o seara il iau ele amandoua cu blandete:


- Mai omule, de cand a disparut tatal tau te vedem tot tulburat! Nu prea mananci, nu prea dormi! Parca esti speriat. Ai slabit, te-ai uscat! Ce ai? Daca ai ceva pe constiinta, spune macar la un duhovnic, ca tu ori ai sa innebunesti, ori ai sa mori!


- Nu pot sa va spun voua! Dar vreau sa merg la o manastire, ca sa ma spovedesc!


Si l-au dus la o manastire, mama si sotia lui, unde era un sihastru. Duhovnicul l-a intrebat de ce este asa speriat si slab si ce are pe constiinta, iar el a zis:


- Parinte, eu am omorat pe tata, ca sa obtin de la el averea pe care trebuia s-o mostenesc. De atunci nu mai pot nici dormi si nici manca! Atata mustrare de cuget am si o spaima mare, ca unde ma uit, il vad pe tata cu capul in mana si tot zice asa: "Dragul tatei, pentru ce m-ai omorat?"


- Ei, fiule, a zis duhovnicul, aceasta-i mare crima si trebuie canon aspru! Du-te acasa si timp de sapte ani de zile sa nu mananci decat o data in zi dupa apusul soarelui, mancare fara untdelemn, si sa faci cate 500 de metanii pe zi. Dupa sapte ani sa vii la mine iar!


S-a dus acasa si a spus femeilor:


- Timp de sapte ani de zile sa-mi faceti mancare de post. Dar nu numai atat, ci nici cu ulei, cum este in Postul Mare, miercurea si vinerea.


Atunci au inteles ele ca i-a dat canon aspru pentru ca a ucis pe tatal sau, dar el tot n-a vrut sa spuna mamei si sotiei sale. Si isi luase camaruta lui si traia in curatie, ca nu i-a mai trebuit nici femeie, nici nimic. Post si rugaciune si plangere si suspine si metanii, sa imblanzeasca pe Dumnezeu pentru urgia care o avea asupra lui.


Dupa un an - doi, tatal sau aparea tot mai rar. Cand a ajuns la sapte ani, tatal lui aparea cu capul in mana, cam la 2-3 saptamani, dar tot mai aparea. El se invatase cu postul si avea si la maini si la picioare bataturi de la canon, de cate mii de metanii a facut.


Si plangea omul si se ruga si postea. Iar la sapte ani s-a din nou la duhovnic si i-a zis:


- Parinte, eu sunt acela caruia mi-ati dat canon sapte ani.


- Ei, tu esti, fiule? Ai facut canonul?


- L-am facut, parinte!


- Mai vine tata cu capul in mana?


- Mai vine, parinte, dar mai rar, si multumesc lui Dumnezeu ca mai pot dormi un ceas-doua noaptea, ca atunci nu puteam si eram sfaramat.


Atunci i-a zis duhovnicul:


- Du-te acum unde l-ai ingropat si asculta daca se mai aude vocea lui. De vei auzi ceva, vino sa-mi spui si apoi stiu eu ce are sa fie cu tine!


Deci s-a dus unde stia ca l-a taiat si l-a ingropat pe tatal sau. Dar, cu cateva sute de metri, inainte de a ajunge la marginea padurii, a auzit un glas din iarba care striga asa: "Judecata! O, judecata!" Si din ce se apropia, glasul acela se auzea tot mai tare. Iar cand a ajuns mai aproape, l-a cuprins spaima mare, atat de tare striga tatal sau: "Judecata! O, judecata!"


Deci s-a intors inapoi si a venit la duhovnicul manastirii, aproape iesit din minti, de mare spaima.


- Ce-ai patit, fiule?


- Vai de mine, parinte! M-am dus acolo unde l-am ingropat pe tata, dar cand m-am apropiat, am auzit un glas care striga asa: "Judecata! O, judecata!" Cu cat ma apropiam, cu atat striga mai tare. Iar cand am ajuns foarte aproape, m-a cuprins spaima si m-am intors. Oare ce sa fie asta, parinte?


Si a zis duhovnicul:


- Fiule, tatal tau cere judecata lui Dumnezeu asupra ta! Dar nu stiu un lucru: daca cere judecata in lumea aceasta sau in cealalta. Deci, bine ar fi sa fii judecat in lumea aceasta!

spre_rasarit 21.09.2011 10:58:53

- Parinte, dar de unde am sa stiu eu aceasta?


- Iata, fiule. Daca judecata lui Dumnezeu te va ajunge in lumea aceasta, are sa fie bine. Ai sa tragi un necaz mare si ai sa scapi in cealalta lume; te duci acolo la bine. Iar daca judecata lui Dumnezeu te urmareste dincolo de mormant, este mult mai greu! Fiule, acum du-te acasa si daca pe drum nu vei pati nimic, mai fa un an de zile canon si apoi vino iar la mine! Iar daca ai sa intalnesti un necaz mare in drumul acesta spre casa, sa-l rabzi cu mare barbatie de suflet, ca prin necazul acela ai sa te curati si ai sa scapi de osanda pe care o ai asupra ta, ca ai fost ucigas de tata!


Deci a plecat omul ingandurat. Dar de la manastirea aceea pana la satul lui, trebuia sa treaca printr-un targ. Si femeia lui, cand a plecat el de acasa, i-a spus asa:


- Mai omule, din cauza ta, ca tu nu mananci nici carne, nici oua, nici branza, si noi ne-am uscat. (Ca asa se intampla in casa. Cand nu mananca unul de dulce, nu mananca nici ceilalti; iar cand in casa tin toti si numai unul mananca de dulce, nu se prinde de el, de parca ar manca iasca). Tu daca ai sa treci prin targ, te rugam adu-ne o bucata de carne sa facem putina zeama, macar acum, ca n-am mancat de sapte ani si am uitat de gustul ei.


Caci din cauza lui ca postea de atatia ani, se uscasera si mama-sa si femeia; mancau ele, dar vai de ele cum era mancarea aceea.


De aceea, trecand el prin targ, si-a adus aminte si s-a dus la un macelar. Dar era spre seara si se vanduse toata carnea si nu mai era pe taraba acolo decat un cap de oaie, zvantat bine. Deci a impa-chetat capul cel de oaie zvantat bine, a platit, l-a pus in traista si a apucat-o pe o ulita a targului care urca la deal. Mergand la deal, ce s-a intamplat? A inceput sa curga din traista sange mult, fierbinte, pe drum. Si oamenii, cand au vazut, au zis:


- Stai, omule! Ce ai in traista? Ai taiat un porc? Ce-i, ca uite, in urma ta curge dara de sange?!


Iar el a zis:


- Da' de unde! Am cumparat un cap de oaie si acela n-avea sange! De unde sa fie?


Si cand s-au uitat oamenii in traista lui, ce cre-deti ca era? Capul tatalui sau, proaspat taiat, atunci. Iata ca judecata lui Dumnezeu l-a ajuns! Cand l-au vazut oamenii, au chemat politia: "Oameni buni, veniti ca un om a taiat capul altuia si-l duce in traista!"


S-a adunat lumea de mirare mare:


- Mai ucigasule, dupa ce l-ai taiat, il mai si duci pe drumul mare? Cum ai avut tu curajul asta?


Dar el, cand a vazut ca judecata lui Dumnezeu l-a descoperit, a zis:


- Stati, oameni buni, ca va spun adevarul! Cu adevarat sunt ucigas! Cu adevarat m-a ajuns judeca-ta lui Dumnezeu, dar nu l-am taiat acum.


Si mai adunandu-se cativa oameni, l-au cunoscut si au zis:


- Asta-i tatal sau!


- Asa este, dar nu l-am taiat acum, sunt opt ani de atunci.


- Ei, tu crezi ca poti minti lumea? Dar capul este taiat acum, numai ca nu vorbeste!


Atunci el a fost nevoit sa spuna adevarul si s-au dus cu totii la locul unde l-a taiat. Si cand au sapat, l-au gasit pe tatal sau ingropat si putred, dar fara cap. Capul il pusese ingerul in traista la el si a facut din capul cel de oaie, capul tatalui sau. Si atunci s-au incredintat toti ca l-a ajuns judecata lui Dumnezeu.


Si era atunci pedeapsa dupa lege, cap pentru cap, si i-au spus:


- Baiete, pregateste-te sa pui capul tau pentru capul tatalui tau!


Dar duhovnicul a spus:


- Dati-mi voie sa-l spovedesc si sa-i citesc o dezlegare!


Iar el, cand a vazut pe duhovnic langa dansul, a cazut cu lacrimi si a inceput a plange cu toata puterea si a zis:


- Parinte, nu ma lasa!


Dar duhovnicul i-a zis:


- Fiule, nu te teme! Ti-am spus ca daca ai sa patesti un necaz mare in drumul acesta, are sa te ierte Dumnezeu! Deci ai sa ai bucurie mare, ca iti rasplateste pentru pacatul tau in lumea aceasta.


Si l-a spovedit preotul in fata tuturor si l-a impartasit cu Preacuratele Taine si a zis celor ce tineau sabia:


- Impliniti porunca voastra, ca eu mi-am facut partea mea fata de acest suflet!


Si cand a fulgerat sabia, a cazut capul lui intr-o parte, chiar in locul unde omorase pe tatal sau. Iar cand a cazut capul pe brazda, un porumbel alb a zburat de pe umarul lui si s-a ridicat la cer.


Si asa acest tanar, dupa atatia ani de pocainta, pana nu a platit cu sangele sau, sangele tatalui sau, nu a fost iertat.


*


Vedeti, fratilor, pentru o ucidere cata pocainta, cate lacrimi, cate metanii, cata durere, cata intristare si tot nu a fost iertat, pana n-a dat capul sau pentru tatal sau! Deci, bagati de seama ca fiecare prunc, fiecare copil, este un om, un om desavarsit, inca de atunci de cand s-a zamislit, ca asa a lasat Dumnezeu. Deci sa nu va ucideti copiii, ca sa nu va ajunga osanda Dreptului Judecator.

Cine a facut avort scapa de pacat prin sfanta spovedire la un preot ortodox.

spre_rasarit 21.09.2011 11:14:17

Iubeste pe aproapele ca pe tine insuti caci ceea ce faci aporoapelui, tie iti faci.

Daca opresti moartea aproapelui, moartea ta o opresti.

Daca pierzi sabia ce vine asupra aproapelui, pierzi sabia ce vine asupra ta,.

Daca ai omorat pe aproapele, salveaza viata aproapelui ca sa iti salvezi viata ta si sabia sa nu mai cada pe tine.

Daca ai omorat pe aproapele roaga-te pentru sufletul lui si mantuirea lui ca acum aproaPELE OMORAT NU MAI POATE FACE NIMIC PENTRU EL. DACA APROAPELE A FOST NEBOTEZAT ROAGA-TE LA IISUS SA-L BOTEZE SI SA-L CUMINECE SI SPOVEDEASCA. DA ACATISTE LA MANASTIRI PENTRU ASTA. FA MILOSTENIE IN NUMELE LUI.

Du-te si opreste un avort daca ai facut avort si vine sabia asupra ta. Du-te la o clinica de avort si invata femeile sa nu faca avort sau ajuta o femeie de acolo cu servici sau bvani sa nu ajunga la avort.

Cum sa opresti un avort?Da bani la o asociatie anti avort. Participa la activitati anti avort, demonstratii anti avort. Infiinteaza o clinica anti avort langa o clinica de avort ca acestea salveaza mii de vieti. Invata femei impotriva avortului si fereste-le de propria ucidere. Da BANI, HAINE MANCARE LA VALEA PLOPULUI SAU FA O VALEA PLOPULUI IN ORASUL TAU. Roaga-te lui Dumnezeu sa te ajute sa salvezi vieti.

DACA VREI SUCCESS GARANTAT ROAGA-TE LUI DUMNEZEU SA FIE BRATUL TAU IN ACEASTA OPERATIE.

Spune asa:

Bunul Dumnezeu forteaza-ma sa ma mantuiesc si sa salvez vieti si la fel forteaza cat mai multa LUME.

Daca salvezi vieti sau suflete de la moarte, cand iti va veni timpul la moarte, viata ta va fi prelungita ca si tu ai prelungit viata apropelui. Asa ca nu trece cu vederea nici o oportunitate de a salva vieti.

Am avut odata un coleg de servici ce facea o vrajitorie de asta estica numita parca qi qong. Si stiam pericolul ca dupa moarte poate ajunge in foc si ma gandeam, sa vorbesc cu el, sa nu vorbesc.

Pana la urma aud o voce zicand: Daca nu salvezi pe colegul tau sau viata colegului tau o sa mori.

M-am speriat si am vorbit cu el, l-am rugat pe Dumnezeu sa ma ajute si colegul meu a incetat sa mai faca ce facea.

Cativa ani au trecut si viata mea era la cumpana si atunci mi-a aparut Iisus si am vorbit cu el, fata in fata , in realitate nu in somn sau viziune, si imediat dupa aceea viata mea a fost salvata si caile mi s-au descucat. In mintea mea eu cred ca ce s-a intamplat s-a intamplat pentru ca am salvat pe colegul meu si pentru ca ceea ce faci aproapelui, tie iti faci.

Daca viata iti e in pericol, roaga-te atat pentru salvarea vietii tale si IN SCHIMBUL ACESTEI SALVARI SA TE LASE DUMNEZEU SA SALVEZI VIETI.

CHIAR SI DACA NU AI NECAZ roaga-te ca pentru poisibilitatea de a salva vieti CA NU STII CAND AI NEVOIE SA FII SALVAT/SALVATA.

laviniu 21.09.2011 12:12:22

Orice tine de raul facut cu intentie cuiva, ne dauneaza noua insine! In viata aceasta functioneaza acea lege a bumerangului, care se aduce inapoi celui ce-l lanseaza. Sau ce semeni aceea vei culege categoric si tu. Iar uciderea unui suflet , nu neaparat in sens fizic vorbind, constituie un pacat capital! Asa cred eu, asa simt eu.Numai bine!

fallen 21.09.2011 12:15:49

Se spune ca dpdv spirutual exista 2 feluri de moarte : a trupului si a sufletului.
Implicit, ar trebui sa se considere si 2 feluri de sinucidere : (si) trupeasca sau (doar) sufleteasca. Ma intreb care din ele e mai grava. Daca stiu ca mai am doar 2 alternative (acestea) pe care e mai bine sa o aleg : sa mor (cu trup cu tot) sau sa-mi las doar sufletul ucis?

laviniu 21.09.2011 12:21:24

Ar fi absolut minunat sa nu ne lasam vreodata sufletul UCIS....Caci trupul oricum nu este decat tzarana....Numai bine!


Ora este GMT +3. Ora este acum 19:00:47.

Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2020, Jelsoft Enterprises Ltd.