Conducatorul ideal...
 

Care este părerea voastra despre cum trebuie sa fie un conducător (de firma, oraş, ţară, un conducător la modul general) ideal. Ce calităţi trebuie aibă? Ce trebuie sa nu piardă din vedere? Va mulţumesc!

Cea mai importanta frica de Dumnezeu.

E (sau era pana nu de mult) un banner mare in statia de metro Victoriei, o reclama la o firma de telefonie mobila: reteaua managerilor care ajung la serviciu mai devreme cu doua ore decat angajatii lor.
Un conducator trebuie sa stie sa le slujeasca celorlalti.

Frumos spus! Exact cum Mantuitorul le-a spălat picioarele apostolilor!

Oricat s-ar cauta ,definita a fost data de Hristos ,si nu vorbele ,ci faptele te fac conducator.
Cantitatea de oameni pe care i-ai impins din noroi ,asezandu te,si murdarindu te tu pe haine ,e direct proportionala cu respectul lor.

Cu prima afirmatie sunt de acord.
Dar cu a doua nu prea, pentru ca nerecunostinta e in floare si merge mana in mana cu prostia si cu mandria de care amintea MihailC pe alt fir.

:) Pai ar insemna ca Hristos nu a avut dreptate,desi prima afirmatie o crezi .Explicatia la ce zici,cu nerecunostinta ,e ca nu le a fost facut un bine la care nu se asteptau,nu li s-au spalat picioarele,ci doar bine-uri mai mici,care ei credeau ca le merita.
Nu esti buna de conducatoare daca observi nerecunostinta :P Un conducator nu are timp de asta,el slujeste,nu vrea recunostinta

Adu-ti aminte de pilda celor zece leprosi. Sau de apostolii care l-au tradat.
Sigur ca nu sunt buna de conducatoare, nici nu mi-as dori sa fiu, e prea mare responsabilitatea :). Dar te las oricand pe tine :).
Insa un conducator bun isi face datoria si atunci cand vede nerecunostinta.

da, tocmai ca Mantuitorul cand ii erau bătute cuiele în mâini pe cruce si Ii cerea iertare lui Dumnezeu pentru ei.

Glykys a adus in discutie o calitate importanta a unui conducator care in psihopedagogie se numeste empatie, adica acea capacitate de a te pune permanent in locul celor pe care-i conduci. In folclor, avem proverbul: ,,Ce tie nu-ti place altuia nu-i face!'' In Noul Testament, avem poruncile evanghelice si sfaturile date conducatorilor.

Un conducator cu frica de Dumnezeu si cu o gandire empatica va simti pulsul celor pe care-i conduce asa cum simte pulsul inimii sale. Asa cum pentru sine insusi ia medicamente atunci cand tensiunea ii creste sau ii scade, tot asa va sti sa-i ocroteasca pe cei pe care-i conduce. Asa cum el insusi face miscare pentru a se mentine in forma, tot asa va veghea ca tara, orasul, intreprinderea sa fie la standarde care sa corespunda asteptarilor celor pe care-i conduce, chiar daca acest lucru implica un efort si din partea lor.

Dar, din pacate, in mod concret, in alegerea conducatorilor primeaza alte criterii... Daca nu esti santajabil, nu prea ajungi sa conduci nici macar o gradinita. De asta ajungem unde ajungem.

Tin minte ca acum cativa ani o persoana cu venituri modeste mi-a adresat cateva intrebari gen chestionar si, nefiind deprinsa cu minciuna, mi-a si spus de ce ma iscodeste. Mi-a spus ca nu se mai decurca in mod cinstit, ca isi dorea sa promoveze si era convinsa ca si eu procedez la fel. Intre timp, nu s-a ales cu prea mult, doar ca nu mai are acea umilinta si acea sinceritate, priveste lumea de sus si se razbuna pe ascuns daca e suparata, continuand sa para prietenoasa.

Oameni de acest tip sunt multi societatea noastra. Experimentul inceput la Pitesti continua intr-o forma de un cinism modern, iar informatori si ofiteri care fac parte din serviciile integrate din toate domeniile de activitate sunt mai multi decat credem. Daca acestia ar avea o inalta calitate morala, ar accepta sa faca parte din astfel de structuri pentru a sluji aproapelui, nu pentru avantaje personale. Daca ar fi patrioti, ar veghea ca tara sa prospere, iar pe cei nesantajabili nu i-ar mai privi ca pe o amenintare personala.

Daca nu se face o asanare morala generala, nu avem nicio sansa sa avem in frunte conducatori crestini cu vorba si cu fapta. Sa nu ne mai ascundem dupa deget daca am facut sau facem asa ceva ca sa ne mearga bine. Sa recunoastem cinstit si sa punem inceput bun, nu sa fim santajabili mereu si sa ne fie frica sa procedam cum ne dicteaza constiinta doar pentru ca suntem vulnerabili.