Mănăstirea Prislop şi-a sărbătorit hramul istoric închinat Sfântului Apostol Ioan
Ctitoria Sfântului Nicodim de la Tismana şi-a sărbătorit marţi hramul istoric închinat Apostolului şi Evanghelistului Ioan.
Liturghia a fost oficiată de un sobor de ierarhi condus de Episcopul Andrei al Covasnei şi Harghitei. Alături de Preasfinţia Sa au slujit:
Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și al Hunedoarei,Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei AraduluiPreasfințitul Părinte Daniil, fost administrator al Episcopiei Dacia Felix.
Omilia a fost rostită de Preasfinţitul Părinte Daniil care a vorbit despre „Apostolul iubirii, Sfântul Evanghelist Ioan Teologul”, cel care prin Evanghelia sa „ne inițiază cel mai adânc în tainele Duhului și ale Împărăției lui Dumnezeu”.
Stând lângă pieptul lui Iisus Hristos la Cina cea de Taină și la picioarele Crucii Sale, Ioan ni-L descoperă cu putere pe Dumnezeu adevărat, ca Dumnezeu al Iubirii și Lumină a lumii.
La final, Preasfințitul Părinte Episcop Gurie a mulțumit ierarhilor, preoților și credincioșilor pentru prezența la Sfânta Liturghie în această zi de sărbătoare pentru așezământul monahal hunedorean.
La final, soborul slujitor a oficiat o slujbă de pomenire la mormântul părintelui Arsenie Boca, îngropat în cimitirul mănăstirii.
Părintele Arsenie este recunoscut ca unul dintre marii duhovnici români ai secolului trecut. De-a lungul timpului, acesta a fost stareț la Mănăstirea Brâncoveanu – Sâmbăta de Sus și apoi la Mănăstirea Prislop.
Teolog, pictor și duhovnic, Părintele Arsenie a văzut lumina zilei în data de 29 septembrie 1910. A studiat la Gimnaziul ortodox „Avram lancu” din Brad (1922-1929), Academia Teologică „Andreiană” din Sibiu (1929-1933), la Academia de „Belle Arte” din București și un stagiu de documentare la Muntele Athos.
A fost hirotonit diacon celib în 1936 și preot în data de 10 aprilie 1942. În data de 3 mai 1940 a fost tuns în monahism la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, sub numele de Arsenie, a cărei obște a îndrumat-o până în toamna anului 1948, când a fost transferat de mitropolitul Nicolae Bălan la Mănăstirea Prislop.
Comisie teologică pentru cercetarea vieţii şi activităţii Pr. Arsenie Boca
A fost arestat de autoritățile comuniste în noaptea de 15/16 ianuarie 1951 și închis la: Aiud, Baia Sprie, Ocnele Mari, nouă luni la Canalul Dunăre-Marea Neagră.
Eliberat la 17 martie 1952 s-a întors la Mănăstirea Prislop, participând la slujbe, pictând și lucrând în obștea mănăstirii. În anul 1955 era anchetat la Timișoara, suferind alte șase luni de detenție.
În anul 1969 Mănăstirea Prislop a fost închisă, iar părintele Arsenie exclus din monahism, începând perioada de pribegie prin București și alte localități. În 1961 era angajat la Atelierele Patriarhiei, iar în 1968 a fost pensionat.
S-a retras la parohia Drăgănescu, lângă București, începând pictarea bisericii de aici. Spre sfârșitul vieții i s-a permis să se reîntoarcă la Prislop.
A trecut la cele veșnice în data de 28 noiembrie 1989 și a fost înmormântat la Mănăstirea Prislop, mormântul părintelui devenind un adevărat loc de pelerinaj pentru toți cei care l-au cunoscut și l-au iubit.
Aşezământul monahal a fost ctitorit de Sfântul Nicodim, reorganizatorul şi îndrumatorul monahismului românesc din a doua jumatate a veacului al XIV-lea.
El a copiat la Prislop Tetraevangheliarul slavon pe pergament împodobit cu frontispicii şi miniaturi, care se păstrează la Muzeul de Artă şi Istorie Naţională din Bucureşti.
Lăcaşul de cult al mănăstirii Prislop a fost rectitorit în 1564 de domniţa Zamfira, fiica domnitorului Moise Vodă al Ţării Româneşti.
De numele mănăstirii se leagă şi personalitatea Sfântului Ioan de la Prislop. Dorind să-și închine întreaga viață lui Dumnezeu, a părăsit casa părintească și s-a închinoviat în obștea călugărilor de la ctitoria Sfântului Nicodim de la Tismana (†1406).
După mai mulți ani și după ce s-a deprins cu virtuțile ascultării și smereniei, cu binecuvântarea duhovnicului său s-a retras pe malul abrupt al pârâului Slivuț, nu departe de mănăstire, unde și-a săpat singur o chilie în piatră, cunoscută până azi sub numele de „Chilia” sau „Casa Sfântului”.
În ziua de 19 iunie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a canonizat pe Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop, având zi de prăznuire data de 13 septembrie a fiecărui an.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a participat miercuri la recepţia organizată la Palatul Cotroceni de Preşedinţia Românei, cu prilejul Zilei Europei.
După intonarea imnurilor Europei şi al României, Preşedintele Klaus Werner Iohannis a ținut un discurs.
Președintele României a subliniat ce impact a avut proiectul Uniunii Europene asupra continentului.
„Proiectul european a schimbat fundamental continentul nostru. Este una dintre cele mai puternice idei politice articulate vreodată care a transformat Europa într-o zonă de pace și de prosperitate”, a spus Excelenţa Sa Klaus Iohannis.
Preşedintele românilor a apreciat în cuvântul său că „Europa este pentru România marea familie alături de care împărtășește valori, aspirații și un drum comun de dezvoltare”.
La eveniment au fost prezenţi reprezentanţi ai cultelor din România, foşti şefi de stat, Primul Ministru al României, reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi alte personalităţi.
La 9 mai 1950, ministrul francez de externe din acea perioadă, Robert Schuman, a propus crearea unei structuri supranaţionale capabile să ofere stabilitate şi pace în Europa postbelică, dar şi prosperitate economică.
Astfel, a fost creată Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului, structură care treptat s-a transformat în ceea ce astăzi este Uniunea Europeană. România este membră UE din anul 2007.

Mănăstirea Sihăstria Putnei îşi va sărbători ocrotitorii săptămâna viitoare, în 16 mai.
Sfinții Cuvioși Sila, Paisie și Natan s-au nevoit în secolul al XVIII-lea, în Sihăstria Putnei, loc de aspră asceză și de liniște în care se retrăgeau monahi iubitori de mai multă nevoință și rugăciune.
La scurt timp după trecerea la cele veșnice a celor trei sfinți ieroschimonahi, schitul a fost distrus din pricina vitregiei vremurilor.
Descoperirea sfintelor moaşte
După mai bine de 200 de ani, la începutul Postului Mare din anul 1990, un monah putnean, retras pe locul fostului schit, a văzut o lumină cerească deasupra pronaosului vechii biserici ruinate, lumină care a înconjurat biserica, apoi s-a făcut nevăzută.
La puțin timp după aceasta, în 24 aprilie 1990, când s-a început refacerea Schitului, în pronaosul vechii biserici au fost descoperite mormintele celor trei Cuvioși: Sila, Paisie și Natan, în care se aflau osemintele lor, galbene ca ceara și răspândind bună-mireasmă.
În anii ce au urmat numeroase vindecări minunate au avut loc la racla cu moaștele cuvioșilor.
Canonizarea sfinţilor putneni
De aceea, cu prilejul împlinirii a 550 de ani de la întemeierea Mănăstirii Putna și a 20 de ani de la resfințirea vechii biserici de la Sihăstria Putnei, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în ședința sa din 6-7 iunie 2016, trecerea în rândul Sfinților a Cuvioșilor Sila, Paisie și Natan de la Sihăstria Putnei, cu zi de prăznuire la 16 mai.
Proclamarea solemnă a canonizării a avut loc în 14 mai 2017.
Patriarhul României a sfinţit racla
Racla în care sunt aşazate moaştele sfinţilor putneni a fost sfinţită de Patriarhul României în 27 septembrie 2017.
Racla din argint, inscripționată cu chipul sfinților și motive tradiționale românești, a fost confecționată la Atelierele de Cizelură ale Patriarhiei Române.
Mănăstirea Sihăstria Putnei
Începuturile Sihăstriei Putnei urcă în istorie până la mijlocul veacului al XV-lea. Dornic de mai multă linişte, un monah din lavra Putnei, Atanasie, se retrage la trei kilometri depărtare, în pădure. I se vor alătura şi alţi sihaştri, ridicându-şi aici şi o bisericuţă de lemn.
Pustiită de poloni la sfârşitul secolului al XVII-lea, bisericuţa va fi rezidită cu sprijinul vistiernicului Ilie Cantacuzino, în timpul egumenului Lazăr, ucenicul Mitropolitului Dosoftei al Moldovei.
În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, Sihăstria Putnei cunoaşte o înflorire deosebită. În această perioadă va fi construită o biserică din piatră, cu hramul Bunavestire, sfinţită în 1758, şi se efectuează şi alte lucrări, cu sprijinul unor domnitori şi boieri ai vremii.
După ocuparea nordului Moldovei de Imperiul Habsburgic (1775), Sihăstriei i se pun multe interdicţii. Undeva spre sfârşitul veacului al XVIII-lea mănăstirea a fost desfiinţată, având aceeaşi soartă ca majoritatea aşezămintelor monahale din Bucovina. Vieţuitorii au fost transferaţi la Mănăstirea Putna.
Primul egumen al reînfiinţatului Schit Sihăstria Putnei, după trecerea celor 200 de ani de pustiire şi părăsire din vremea stăpânirii austro-ungare şi a regimului comunist, a fost părintele monah Sebastian Scheuleac.
Cu priceperea şi hărnicia acestuia, ajutat de mulţi credincioşi din diferite zone ale ţării, pe ruinele de altădată ale fostului schit a fost construită o biserica de piatră.
Astăzi, alături de principalele locaşuri – Biserica „Buna Vestire” şi Biserica „Izvorul Tămăduirii”, Mănăstirea Sihăstria Putnei mai are o bisericuţă în cimitir, cu hramul „Sfântul Ioan Evanghelistul”, precum şi Biserica „Acoperământul Maicii Domnului”, numită şi „Biserica de la izvor”.

Grupul psaltic al Seminarului Teologic din Bucureşti a câştigat a doua ediţie a Concursului Naţional de Muzică Psaltică desfăşurată sâmbătă la Universitatea de Muzică din Bucureşti.
Pe locul doi s-a clasat Seminarul din Suceava, iar pe locul trei cel din Craiova.
Anul trecut, prima ediţie a acestui concurs a fost câştigată de grupul psaltic al seminarului buzoian.
Prof. Nicolae Gheorghiţă, preşedintele juriului, a felicitat pe participanţi şi pe cei care au organizat concursul şi a apreciat faptul că ediţia de anul acesta a inclus un repertoriu mult mai dificil decât cea de anul trecut.
Mulţumim Bunului Dumnezeu că după o perioadă de strădanie, de efort din partea elevilor noştri s-a împlinit un vis mai vechi, deoarece am participat şi anul trecut, iar la această ediţie şi-au dat toată silinţa şi am obţinut locul I, a declarat pentru Trinitas Tv dirijorul grupului psaltic al seminarului bucureştean, arhid. prof. Nifon Constantin.
Concursul Naţional de Muzică Psaltică
Concursul Naţional de Muzică Psaltică îşi propune să încurajeze tinerii să studieze muzica psaltică, susţinând astfel păstrarea şi cultivarea acestui tezaur de cultură universală şi naţională.
De asemenea oferă imbold elevilor să valorifice interpretarea autentică a muzicii psaltice, să promoveze formaţiile de muzică psaltică valoroase ale instituţiilor de învăţământ teologic preuniversitar şi să faciliteze accesul tuturor elevilor teologi la acest gen de muzică.
Concursul se adresează formaţiilor (grupurilor) de muzică psaltică din cadrul celor 36 de seminarii şi licee teologice ortodoxe din România.

La Parohia Vintilă Vodă din Protoieria Ilfov Sud a avut loc duminică festivitatea de premiere a tinerilor care s-au remarcat, prin rezultate deosebite, la Concursul Național de Creație Unirea: libertate și unitate, etapa pe protopopiat.
Copiii participanți, cu vârste cuprinse între 7 și 18 ani, împreună cu preoții și profesorii lor coordonatori, au fost felicitați pentru calitatea lucrărilor alcătuite în cadrul concursului, la cele trei secțiuni ale concursului: literară, artistică și multimedia.
În urma jurizării, au fost stabiliți câștigătorii celor trei premii:
Premiul I: Portofoliul Pe-al nostru steag e scris Unire!, alcătuit de un grup de 17 copii din cadrul grupului de cateheză de la Parohia Vintilă-Vodă din Popești-Leordeni, Protoieria Ilfov Sud, sub coordonarea Pr. Iustin – Marcel Ardeleanu;
Premiul II: Portofoliul România suntem noi!, alcătuit de elevii de la Școala Gimnazială nr. 1 – Berceni și Parohia Sfântul Nicolae din Berceni, Protoieria Ilfov Sud, sub coordonarea Pr. Nicolae Manu și doamnele profesoare Nicoleta – Constanța Cimpoca și Ioana Filip;
Premiul III: Portofoliul Biserica ce ne u®nește!, alcătuit de elevii de la Școala Gimnazială nr. 3 – Bălăceanca și Parohia Adormirea Maicii Domnului din Bălăceanca, Comuna Cernica, Protoieria Ilfov Sud, sub coordonarea Pr. Constantin Iordăchescu.
Copiii clasați pe primele trei locuri, calificați mai departe la faza pe eparhie a concursului, au primit, după Sfânta Liturghie, premiile ce au constat în diplome, cărți și iconițe, oferite de Pr. Ioan Bondar, protopopul Protoieriei Ilfov Sud, care a coordonat concursule raza protopopiatului.
Concursul Național de Creație Unirea: libertate și unitate este organizat cu binecuvântarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, anul 2018 fiind declarat în Patriarhia Română drept „Anul omagial al unităţii de credinţă şi de neam” şi „Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918”.

În ziua Sărbătorii Înălţării Domnului, membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române vor sluji după următorul program transmis de Radio Trinitas:
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va oficia slujba Sfintei Liturghii la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului.
Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, va sluji la Mănăstirea Neamț, împreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor, Preasfințitul Părinte Calinic Botoșăneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Iașilor și cu Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.
Înaltpreasfințitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, va sluji la Mănăstirea Înălțarea Domnului, localitatea Veștem, județul Sibiu.
Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, va sluji la Mănăstirea de la Muntele Rece judeţul Cluj.
Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, va sluji în Parohia Târgu- Logreşti, Protopopiatul Târgu-Cărbunești.
Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, va sluji la Catedrala Mitropolitană din Timişoara.
Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, va sluji la Paraclisul Mitropolitan Sfântul Ioan Teologul din Chişinău, Republica Moldova.
Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, va sluji în Catedrala Mitropolitană din Nürnberg.
Înaltpreasfințitul Părinte Nicolae, Mitropolitul Ortodox Român al celor două Americi, va sluji la Catedrala Sfinţii Împărați, Chicago, IL, SUA.
Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh Patriarhal, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Târgoviște.
Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va sluji în Parohia Sfânta Treime și Înălțarea Domnului – Catedrala Eroilor din Constanța.
Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, va sluji la Biserica Înălțarea Domnului – Catedrala Mare din Târgu-Mureș.
Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală Înălţarea Domnului din Buzău.
Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Galaţi.
Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, va sluji la Catedrala veche din Arad.
Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, va sluji în Catedrala Episcopală din Caransebeș.
Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, va sluji la Biserica Parohiei Gepiu, Protopopiatul Tinca.
Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, va sluji în Parohia Înălțarea Domnului din Municipiul Baia Mare.
Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, va sluji la Catedrala Episcopală din Drobeta Turnu Severin.
Preasfințitul Părinte Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor, va sluji la hramul Catedralei Episcopale din Slobozia, județul Ialomița.
Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, va sluji în Parohia Toplița Veche, judeţul Harghita.
Preasfințitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, va sluji la Mănăstirea Pantocrator – Drăgăneşti Vlaşca, județul Teleorman.
Preasfințitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, va sluji în Parohia Înălțarea Domnului – Eroilor din Giurgiu.
Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, va sluji la Mănăstirea Saon, judetul Tulcea.
Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, va sluji în Catedrala Episcopală Înălțarea Domnului din Zalău.
Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, va slujii la Catedrala Episcopală din Deva.
Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Ungariei, va sluji în Parohia Otlaca Pustă, Ungaria.
Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei, va sluji în Paraclisul Centrului eparhial din Roma, Italia.
Preasfințitul Părinte Timotei, Episcopul Ortodox Român al Spaniei și Portugaliei, va sluji la Catedrala Intrarea Maicii Domnului în Biserica din Madrid, Spania.
Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox român al Europei de Nord, va sluji la Mănăstirea Ortodoxă Română din Ikast, Danemarca.
Preasfințitul Părinte Mihail, Episcopul Ortodox Român al Australiei și Noii Zeelande, va sluji la Mănăstirea Izvorul Tămăduirii din Melbourne, Australia.
Preasfințitul Părinte Ioan Casian, Episcopul Ortodox Român al Canadei, va sluji în Catedrala Sfântul Gheorghe, Windsor, ON, Canada.
Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop vicar patriarhal, va sluji la Catedrala Patriarhală.
Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop vicar patriarhal, va sluji la Biserica Domnița Bălașa – Paraclis Patriarhal din Capitală.
Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, va sluji la Biserica Înălțarea Domnului – Catedrala Eroilor din Ploiești.
Preasfințitul Părinte Ilarion Făgărășanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, va sluji la Mănăstirea Înălțarea Domnului, localitatea Augustin, Brașov.
Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, va sluji în Parohia Timişoara – Mehala din municipiul Timişoara.
Preasfințitul Părinte Sofian Brașoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului, va efectua un pelerinaj în Sfântul Munte Athos Grecia.
Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Aradului, va sluji în Parohia Arad Șega 2, Protopopiatul Arad.
Preasfințitul Părinte Teofil de Iberia, Arhiereu vicar al Episcopiei Ortodoxe Române al Spaniei și Portugaliei, va sluji la Mănăstirea Naşterea Domnului din Cenicientos, Spania.
Preasfinţitul Părinte Atanasie de Bogdania, Arhiereu vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, va sluji în Parohia Înălţarea Sfintei Cruci – Roma 3 din Roma, Italia.

Liturghia oficiată cu prilejul hramului Mănăstirii Neamț, de Înălțarea Domnului, va fi prezidată de Mitropolitul Teofan al Moldovei și Bucovinei.
Alături de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan vor sluji ierarhii Sinodului Mitropolitan, precum și alți arhierei invitați.
Programul liturgic va începe din seara zilei de miercuri, ora 18:00, cu Privegherea şi va continua a doua zi dimineață cu Slujba Aghesmei Mici, Sfânta Liturghie, pomenirea ctitorilor şi a eroilor neamului.
Părintele Stareț Benedict Sauciuc, a declarat pentru Radio Trinitas că așteaptă ca oaspeți, pe lângă ierarhii Sinodului Mitropolitan, și pe alți arhierei care au metania la Mănăstirea Neamț.
De peste şase secole aceast praznic a devenit prilej de pelerinaj pentru credincioşi din toate zonele ţării.
Aceștia vin la așezământul monahal să participe la slujbe şi să aducă cinstire sfintelor moaște aflate în patrimoniul mănăstirii.
Mănăstirea Neamț
Este cel mai mare și mai vechi așezământ monahal din Moldova, fiind declarat monument istoric.
Ctitorirea mănăstirii îi este atribuită voievodului Petru I Mușat (1375-1391), care a construit aici prima biserică din piatră, astăzi dispărută.
Pe amplasamentul mănăstirii existase însă o bisericuță și mai veche, din lemn, numită Biserica Albă, construită de monahi cu un secol înainte.
Biserica actuală din incinta mănăstirii a fost ctitorită de voievodul Ștefan cel Mare la sfârșitul secolului al XV-lea și are hramul Înălțarea Domnului.
În biserică se află o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, pictată în anul 665 în Israel.
Așezământul are cea mai mare și mai veche bibliotecă mănăstirească (18.000 volume). De asemenea, a avut o contribuție deosebită la dezvoltarea culturii și artei medievale românești.
În incinta așezământului este îngropat Ștefan Voievod, unchiul lui Ștefan cel Mare, iar în pronaos se află moaștele sfântului necunoscut descoperite în 1986, prin scoaterea asfaltului de pe alee.

Cu jumătate de an înainte de sfinţire, hramul principal al Catedralei Naţionale, Înălţarea Domnului şi Ziua Eroilor, a fost sărbătorit joi cu anticipaţie la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului.
La acest eveniment, Sfânta Liturghie a fost prezidată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel care şi-a exprimat speranţa că anul viitor slujba de hram se va desfăşura în interiorul Catedralei.
Rolul arătărilor de după Înviere
În predica rostită, Patriarhul a făcut referire la activitatea Domnului Hristos în perioada dintre Înviere şi Înălţare.
Patriarhul Daniel a menţionat că arătările de după Înviere au avut rolul de a consolida credinţa apostolilor şi a-i pregăti pentru viaţa veşnică.
„Mântuitorul Hristos Se arată de 10 ori după Înviere în diferite momente pentru a dovedi că El este viu, că moartea nu mai are putere asupra Lui. S-a arătat din când în când pentru a întări credinţa ucenicilor în Învierea Lui”.
Prin faptul că Se făcea nevăzut după fiecare arătare, dovedeşte că „El pregătea pe ucenici pentru viaţa cerească şi îi determina să-şi dorească viaţa cerească”, a spus Preafericirea Sa.
În acest scop, Iisus Hristos le-a vorbit în cele 40 de zile ucenicilor „despre Împărăţia Cerurilor ca să dorească să fie împreună cu El veşnic în slava Preasfintei Treimi”.
Înălţarea la cer pe nor
Patriarhul a reflectat la modul cum S-a înălţat la Cer Domnul Hristos şi de ce a fost ales pentru înălţare norul plin de lumină.
„Tatăl ceresc stă pe nor şi pentru aceea i-a trimis şi Fiului norul. Norul pe care Iisus Hristos S-a înălţat la Cer este tronul părintesc”, prin aceasta evidenţindu-se că şi Fiul stă pe tron împreună Tatăl, a subliniat Părintele Patriarh.
Îngerii care au însoţit norul de lumină, potrivit Preafericirii Sale, au fost trimişi de Dumnezeu pentru a-i mângâia pe ucenici care s-au întristat în momentul despărţirii. Totuşi, încredinţarea şi încurajarea că Iisus Se va reîntoarce le-a dat speranţă şi bucurie.
Un alt motiv al trimiterii îngerilor este „de a accentua adevărul Înălţării la Cer care este o lucrare mântuitoare”, a spus Patriarhul României.
În timpul Înălţării Sale, Mântuitorul a binecuvântat pe Maica Domnului şi ucenicii. „Maica Domnului reprezintă icoana vie a Bisericii, iar Apostolii sunt slujitorii lui Hristos care arată taina Bisericii mântuitoare în lume”, a accentuat Patriarhul.
Patriarhul Daniel a explicat de ce Iisus Hristos este Capul Bisericii.
„Mântuitorul Se înalţă la Cer binecuvântând Biserica. De aceea, Biserica trăieşte din binecuvântarea lui Hristos Cel răstignit, înviat şi înălţat la cer. Biserica nu trăieşte dintr-o bunăvoinţă a oamenilor pe pământ, ci din binecuvântarea lui Hristos, Capul Bisericii”, a spus Părintele Patriarh.
Binecuvântarea transmisă prin preot
Patriarhul a făcut referire apoi la binecuvântarea transmisă prin mâna preotului, ca semn nevăzut al binecuvântării Domnului.
„Iisus Hristos S-a înălţat la Cer binecuvântând pe ucenici care I s-au Închinat Lui. Noi, când primim binecuvântarea lui Hristos prin mâna preotului, ne închinăm ca semn de al iubirii noastre faţă de Hristos, pentru că binecuvântarea lui Hristos înseamnă iubirea Preasfintei Treimi pentru Biserică. Biserica mulţumeşte Preasfintei Treimi prin binecuvântarea adusă de Hristos”, a subliniat Preafericirea Sa.
Patriarhul a spus că „oamenii caută binecuvântarea lui Dumnezeu pentru că simt că atunci când sunt binecuvântaţi simt că au o bucurie şi o pace sufletească. Pacea şi bucuria în sufletul oamenilor vine din binecuvântarea lui Dumnezeu. Ea trebuie căutată tot timpul şi cerută”.
„Altfel, ne tulburăm, ne simţim singuri, dar când primim binecuvântarea lui Dumnezeu ca semn al prezenţei Sale iubitoare, ajutătoare şi sfinţitoare, atunci noi înţelegem că deşi înălţat la Cer, Hristos este cu noi până la sfârşitul veacurilor şi este cu noi mai ales prin Duhul Sfânt”.
Efectele Înălţării Domnului
Sărbătoarea Înălţarea Domnului anunţă Praznicul Pogorârii Sfântului Duh. În acest context, Patriarhul a făcut referire la efectele trimiterii Duhului Sfânt în lume.
„Hristos Se înalţă la Ceruri şi va trimite pe Duhul Sfânt împreună cu Tatăl ca să nu mai fie în faţa noastră, ci în viaţa noastră. Dacă Hristos rămânea pe pământ El era în faţa noastră. Prin Duhul Sfânt, El locuieşte în noi prin Duhul Sfânt”.
„Duhul Sfânt Îl face pe Hristos prezent în noi prin sfintele rugăciuni şi mai ales prin Sfânta Euharistie. De aceea, Hristos nu doreşte să fie în faţa noastră, ci doreşte să devină viaţa vieţii noastre, lumina vieţii noastre”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Din soborul slujitor au făcut parte: Părintele Arhim. Paisie Teodorescu, Vicar patriarhal, Părintele Arhim. Ciprian Grădinaru, Părintele Arhim. Dionisie Constantin, Consilier Patriarhal, Pr. Ionuţ Dragomir, Consilier Patriarhal, şi mai mulţi diaconi.
Răspunsurile liturgice au fost oferite de Grupul Psaltic Anastasis.
După Sfânta Liturghie, Părintele Patriarh a oficiat joi, la Paraclisul Catedralei Naţionale, o slujbă de pomenire pentru eroii neamului românesc.
În Paraclisul CMN se înalţă zilnic rugăciuni către Dumnezeu pentru ajutor în buna desfăşurare a lucrărilor de construire a Catedralei mari.
Catedrala Mântuirii Neamului sau Catedrala Naţională este unul din proiectele de referinţă dezvoltate în România ultimilor zece ani.
Într-un interviu acordat la sfârşitul anului trecut pentru televiziunea publică, Patriarhul a afirmat că ridicarea Catedralei este „un mandat primit de la înaintaşi” şi a reamintit că este „un simbol al unei biserici dedicate comemorării eroilor poporului român din toate timpurile”.
Pomenirea eroilor neamului românesc la praznicul Înălţării Domnului a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1920, Patriarhul explicând în acest sens legătura dintre Ziua Eroilor şi sărbătoarea Înălţării Domnului.

În a șaptea duminică după Sfintele Paști, Biserica Ortodoxă îi pomeneşte pe Sfinții Părinți de la Sinodul I Ecumenic. Acest sinod a avut loc la Niceea (astăzi İznik, în Turcia) în anul 325 d. Hr. și a instituit regula pentru toate Sinoadele Ecumenice ulterioare. A abordat în primul rând problema arianismului, stabilind o primă formă a Crezului și o primă regulă pentru calcularea datei Paștilor (sau „Pascalia”).
Acest sinod este cunoscut și ca Primul de la Niceea. Sinodul a fost convocat de către Sfântul Împărat Constantin cel Mare. Acesta, având ca prioritate unitatea Imperiului Roman, i-a chemat pe Episcopii Bisericii să se reunească spre a tranșa ampla dispută asupra arianismului.
La sinod au participat 318 Sfinți Părinți. Principalul motiv pentru convocarea sinodului a fost controversa hristologică provocată de preotul Arie din Alexandria, numită arianism. El susţinea că Iisus Hristos a fost creat de Dumnezeu, negând astfel divinitatea lui Hristos.
Episcopii adunaţi la Sinodul de la Niceea au condamnat erezia lui Arie şi prin Crezul pe care l-au formulat au mărturisit că Fiul este de o fiinţă cu Tatăl, deci este Dumnezeu: „Și într-unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii. Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut; Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut”.
Primul sinod a formulat cele dintâi dogme ale credinţei ortodoxe, şi în special cele care se referă la a doua Persoană a Sfintei Treimi, Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, de o fiinţă cu Tatăl. De asemenea, acest sinod a redactat primele şapte articole ale Simbolului Credinţei (Crezul). Sinodul de la Niceea a stabilit şi alte chestiuni de importanţă bisericească, privind aspecte de natură morală şi teritorială atât pentru cler, cât şi pentru laici. Sinodul întâi Ecumenic prezintă o deosebită importanţă deoarece a fost prima adunare a episcopilor din întreaga Biserică, împrejurare în care s-au dezbătut probleme doctrinale fundamentale şi s-au luat decizii majore care privesc dreapta credinţă şi unitatea Bisericii.

„Sfânta Elena este model de mamă educatoare”, a subliniat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în predica rostită luni, de hramul istoric al Catedralei Patriarhale.
„Ea a educat discret, dar eficient pe fiul său. Edictul de la Mediolan și toate lucrările pe care Sfântul Constantin le-a făcut în favoarea Bisericii au fost inspirate de mama sa Elena, împărăteasa”.
Împreună cu Patriarhul au slujit în altarul de vară al Catedralei: IPS Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, PS Visarion, Episcopul Tulcii, PS Varlaam Ploieşteanul și PS Ieronim Sinaitul, Episcopi vicari patriarhali, și PS Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
Patriarhul a început omilia sa cu o reflecție asupra troparului sărbătorii Sfinților Împărați Constantin și Elena:
„Chipul Crucii Tale pe cer văzându-l şi ca Pavel chemarea nu de la oameni luând, cel între împăraţi Apostolul Tău Doamne, împărăteasca cetate în mâinile Tale o a pus. Pe care păzeşte-o totdeauna în pace, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Unule Iubitorule de oameni”.
Părintele Patriarh a spus că troparul vorbește despre chemarea Sf. Constantin la misiune prin analogie cu chemarea Sfântului Apostol Pavel care din prigonitor al Bisericii a devenit misionar.
Din momentul convertirii, Împăratul Constantin cel mare a devenit „protector, apărător, păzitor și ajutător al creștinismului și de aceea este numit «Între împărați Apostolul Tău Doamne»”.
Primul împărat roman creștin
„Sfântul Constantin cel Mare este chemat să ajute Biserica lui Hristos după o perioadă lungă de persecuții împotriva creștinilor întreprinse de împărații romani păgâni. El este primul împărat roman creștin”, a spus Părintele Patriarh.
Patriarhul a subliniat contribuția majoră pe care a avut-o Împăratul Constantin cel Mare la răspândirea creștinismului prin edictul de la Mediolan, care a însemnat „încetarea persecuției împotriva creștinilor”.
„Sfântul Constantin cel Mare a dăruit Bisericii averile confiscate în timpul persecuțiilor, a adus din exil pe toți episcopii și preoții, a dăruit Bisericii unele clădiri publice, numite basilici, pentru ca credincioșii să aibă unde să se roage întrucât multe biserici au fost demolate în timpul împăratului Diocletian și mulți preoți au fost uciși”,
„El a făcut o lucrare reparatorie, a recompensat daunele făcute creștinilor de către împărații persecutori dinaintea lui”, a explicat Patriarhul Daniel.
Preafericirea Sa a amintit că Sf. Constantin a fost cel care a instituit ziua de duminică drept zi de odihnă în Imperiul Roman și toate legile date de împărat după convertire au fost în conformitate cu învățătura creștină.
Sf. Constantin cel Mare a dat multe legi cu caracter social, a interzis adulterul, uciderea de prunci și tortura, a precizat Patriarhul Daniel – „răstignirea, zdrobirea picioarelor, arderea corpului cu fierul înroșit în foc, au fost interzise pentru că reprezentau umilirea chipului lui Dumnezeu în om”.
În continuare, Părintele Patriarh a evocat demersurile făcute de Sfântul Constantin pentru unitatea Bisericii, între care cel mai important este organizarea Primului Sinod Ecumenic.
„Sfântul Constantin cel Mare voia unitatea imperiului și dacă Biserica era dezbinată, se dezbina și imperiul. De aceea, el a dorit să ajute Biserica, să o ferească de dezbinare, de ceartă, de împărțire, de tulburare”.
Icoana Sfinților Împărați
Între multele binefaceri aduse Bisericii de Împărații cei întocmai cu Apostolii, Patriarhul României a evidențiat aflarea Sfintei Cruci, dar și construirea de biserici în Țara Sfântă și nu numai.
În acest context Preafericirea Sa a explicat de ce pe icoana Sfinților Împărați este reprezentată și Sfânta Cruce:
„Unul a văzut crucea pe cer – Sfântul Constantin – în data de 28 octombrie 312, iar cealaltă persoană, mama sa, Elena a descoperit crucea în pământ în anul 326. Așadar Sfânta Cruce leagă cerul și pământul”, a remarcat Patriarhul Daniel.