Poate o a credeti k suna deplasat dar spuneti voi k nu am dreptate !Ce face un om care nu mai are sperante sau care are un copil bolnav si nu sa-l ajute?Foarte simplu se roaga,stie k nu are al cine sa se duca decat la Dumnezeu,exact cum facem si noi cand ne simtim singuri si parasiti.Si dupa ce ne ajuta uitam.
Sincer nu mi se pare corect,si eu am uitat sa ii multumesc,si reger.
De aceia vreau sa ascult si eu parerea voastra !
Sau mai bine zis sa va indemn sa nu gresit si voi k si mine!
Ce ar fi k de maine sa ii multumim pt tot ,pt k ne -a dat viata ,k am avut-o zi frumoasa sau altele .
Vreau sa va rog k macar cinci minute sa va ganditi la ce am spus mai in sus,va multumesc.

Sa nu crezi ca o spun cu ironie, insa parerea mea este ca o mare parte din problemele prin care treci incep de la faptul ca in loc sa scrii -ca- folosesti -k-. Gindeste-te si tu un pic la asta!

Draga Alexa, ai, din pacate, foarte mare dreptate. Cand avem vreun necaz, ii cerem repede ajutorul lui Dumnezeu, cu multa ardoare, suntem foarte umili.Insa atunci cand Dumnezeu ne-a ajutat, ori nu-I multumim, pentru ca uitam sau pentru ca ni se pare ca nu El ne-a ajutat, ci am izbutit singuri sa trecem peste acea problema. Daca totusi se intampla sa-I multumim, parca o facem superficial, ca sa fie, nu constientizam cu adevarat ajutotul pe care l-am primit. Este un adevar...Mantuitorul, dupa vindecarea celor 10 leprosi, a intrebat:"Dar cei 9 unde sunt?"
Sa luam aminte si sa nu mai gresim. Sa-i multumim pentru TOATE, pentru viata, pentru natura, pentru parinti, pentru credinta in care ne aflam, avem o multime de lucruri pentru care trebuie sa-I multumim Tatalui nostru cel Ceresc.
Cat despre ce a scris cozia, mi s-a parut cam rautacios si fara nicio legatura cu mesajul tau. Ar trebui sa avem mai multa dragoste fata de cei din jurul nostru, pentru ca altfel nu ne putem numi crestini.

"Insa atunci cand Dumnezeu ne-a ajutat, ori nu-I multumim, pentru ca uitam sau pentru ca ni se pare ca nu El ne-a ajutat, ci am izbutit singuri sa trecem peste acea problema. Daca totusi se intampla sa-I multumim, parca o facem superficial, ca sa fie, nu constientizam cu adevarat ajutotul pe care l-am primit."
cat de adevarat!!!

...era vorba doar de pastrarea Traditiei care include si pastrarea limbii romane nealterate de limbajul de chat-uiala si in nici un caz rautacios ci de indreptare. De aceea avem nevoie sa stam intre crestini la Biserica ca sa ne ajutam unii pe altii.

Da poate ai dreptate Cozia dar ce spune Dumnezeu sa nu ii judecam pe ceilalti ci sa ne uitam prima data la gozul din ochii nostri !

Uite ca un subiect uitat de mult a fost readus la viata de o fata oarecare alexa.oni, ceea ce inseamna ca unii dintre noi mai sunt constienti de acest "mic" defect al unora, poate chiar al tuturor. Imi place ideea de discutie, chiar, stau acum si ma gandesc cat de bine ne facem noi comozi dupa ce ne da Dumnezeu usurare intr-o povara sau necaz, uitand cu desavarsire sa zicem macar un simplu "Multumesc Doamne!" Oare este atat de greu??? sau sa fie din uitare?...

Stiti cum e adrevarul doare uneori dar cel mai bine e sa incercam sa intelegem cu adevarat rostul nostru pe lume!Incercand sa fim mai buni pe zi ce trece,sa ajutam fara sa stam pe ganduri.Poate o data o sa mergi pe strada si ai sa vezi un copil al strazi parasit de ai lui ,acestia au luat o decizia care le-a le-a schimbat viata atat lor cat si copilului ,asa ca cat poti tu ajuta-l incercand sa nu judeci pe nimeni.Pentru ca pana la urma toti vom fi judecati!

Multumirea fata de Dumnezeu pt. binefacerile daruite fiecaruia dintre noi, face parte din sentimentul de recunostinta fata de Dumnezeu ,sentiment inscris in memoria inimii fiecaruia dintre noi;adica si atunci cind ne preocupa prea mult aceasta lume,fapt care inhiba gindul catre Dumnezeu sau il reduce la minimorum,inima pastreaza acest sentiment de recunostinta care pina la urma va razbate prin viltoarea lumescului din noi si ne va ajuta sa-i multumim LUI pt ajutorul dat,adica se intimpla ceea ce eu am scris RECUNOSTINTA ESTE MEMORIA INIMII.Iar inima are ratiuni pe care ratiunea lumeasca a noastra nu le cunoaste atita timp cit il uitam pe Dumnezeu.
Sigur ca nu e bine sa judecam pe nimeni ,dar acest lucru e extrem de greu de smuls din inima!

de fapt reintoarcerea mea la Dumnezeu s-a facut prin A INCEPE SA-I MULTUMESC LUI pt ajutor ,desi nu L-am rugat sa o faca.