![]() |
Citat:
|
Deci mai sunt si astazi sfinti vii cum erau pe vremea lui Pavel? Iar daca nu sunt la fel de multi ca atunci, unde as putea eu sa merg sa vad macar un sfant sfintit prin ortodoxie?
|
Citat:
Deci, la drept vorbind, noi nu știm despre cineva în trup dacă va fi ori nu sfânt, deoarece ar putea cădea după aceea oricând și chiar în anticamera morții. Putem spune că, după câte știm, duce o viață sfântă (adică: o viață curată), mai putem cunoaște după roade că cineva este angajat pe drumul sfințeniei, pe suișul spiritual, care este oricând reversibil. Mai spunem, mai mult din curtoazie, cuiva că este sfânt fiindcă așa ne-am aștepta să fie, judecând după rangul eminent pe care îl ocupă în Biserică. Dar asta nu înseamnă că toți aceia se vor mântui, adică vor intra în rândul sfinților. Citat:
Citat:
Citat:
Citat:
Citat:
|
Citat:
Un alt sfânt este și preotul meu actual. Era un inginer promițător când a rămas văduv. Preotul despre care am vorbit mai sus l-a pescuit și pe el, descoperindu-i-L pe Cristos. Și-a lăsat cariera și casa și a început să slujească, clandestin, cu bătrânul preot. A primit punerea mâinilor prin anii 80. În 1990, când era deja om spre 50 de ani, Biserica, ieșind la lumină, l-a trimis la....studii. Cinci ani a mers în celălalt capăt al țării, la Blaj, în fiecare luni dimineața, om în pragul bătrâneții, la cursuri, fiindcă așa i-au cerut superiorii lui, ca să fie un preot mai bun. Sâmbătă dimineața venea cu trenul de noapte și se pregătea pentru slujba de Duminică. Alt sfânt în viață este și părintele X, care, la numai un an de la primirea hirotoniei, an în care s-a ocupat de copiii cercetași, la 25 de ani, a făcut pasul înainte și a plecat în Kenya, la muncă de misiune, trăind acum printre zebre, antilope Gnu și copiii băștinașilor, cu care a încropit o bisericuță cu un spital alături. Mulți sfinți în viață mai văd și în bănci. Spre exemplu, dna Y, laică, care a lăsat o carieră ca să-și crească cei 5 copii cât i-a dat Domnul, mai lucrând sporadic ca...supraveghetoare afterschool și a altor copii, că unde încape mia, încape și suta. Și totuși, toți copiii ei sunt îmbrăcați decent și curat și cu toții vin Duminica să prânzească cu Domnul. Sau măicuțele Z, surori ale carității, pe care le recunosc de la o poștă datorită baticului lor alb cu tighel albastru marin, purtat de Maica Tereza. Pe ea o urmează, trăind laolaltă cu vreo 20 de oameni ai străzii într-o casă pe care o gospodăresc și tocmai i-au făcut niște paturi suprapuse. Sunt, așadar, mulți sfinți. Dar sfințenia este discretă, numai mârlănia și cu murdăria urlă pe străzi și e mai vizibilă. |
Citat:
Nu e nevoie doar sa ii vezi, poti sa simti chiar tu, daca te reintorci la ortodoxie ti se face Mirungerea si atunci vei simti si harul, ca la botez toti eram mici si nu simteam nimic. In rest poti vedea la cei ce sunt mai avansati, care s-au si despatimit. Cel mai simplu, citesti cartea despre Sf. Paisie, vei vedea minuni si chiar lumina data de har: http://www.sfaturiortodoxe.ro/marii-...intele-paisie/ |
Citat:
De la o religie care se lauda ca este singura sfintitoare ma astept totusi sa imi arate macar vreo 10 sfinti pe care i-a sfintit si care inca mai sunt in viata, ca sa ii pot vedea si eu. Daca nu, vorbele raman doar vorbe... |
Citat:
Daca chiar iti doresti sa intalnesti asemenea oameni, sunt destui, chiar si in Romania, dar pt. ei conteaza atat de mult discretia si smerenia, incat noua ni se pare nebunie curata felul lor de a se lepada de sine, pt. a se umple de Hristos. Nu-ti dau exemple de oameni morali (care nu beau, nu fumeaza, nu traiesc in promiscuitate, si care fac fapte de caritate etc.) ca nu asta e sfintenia. Asta e legea naturala a naturii umane. De asa ceva si ateii si paganii sunt in stare, ca doar asta e normalitatea si firescul omului. „Ca doar si paganii care nu au lege, fac cele inscrise in legea constiintei”. Hristos n-a venit numai pentru atata lucru. Numai pt. a restabili legea naturala. Ci pentru ceva mult mai mult. Sfintenia e ceva mai mult. Ce tine, nu de firea umana naturala, ci de cat de mult ajungem noi sa ne asemanam cu firea divina. Cred ca ai auzit de sfintii din inchisorile comuniste, nu? Care au depasit legea firii umane si s-au facut partasi dumnezeiestii firi, ajungand datorita harului chiar sa-i iubeasca cu iubirea lui Hristos pe tortionarii care i-au chinuit cu cele mai inimaginabile si diabolice torturi. Sau poate veti zice, ca daca nu am apucat noi sa-i cunoastem „live”, sfintenia lor demonstrabila concret in moastele lor izvoratoare de mir si facatoare de minuni, nu e valabila. Iti dau un link catre ceva dincolo de legea naturii umane. Ceva ce nu exista decat in ortodoxie. http://www.formula-as.ro/2012/1007/s...ucovinei-14766 Si, dupa ce iti faci o idee despre „devenirea intru Fiinta” a unui ortodox inaintat bine pe lungul drum „de la chip spre asemanarea cu Dumnezeu”, iti mai dau un link ca sa vezi cum arata un asemenea ortodox, care inca de pe acum s-a facut „partas dumenzeiestii firi”, sa vezi cum arata imediat ce s-a intalnit cu Dumnezeu dupa ce si-a terminat viata pamateasca. Mai exact, la 45 de minute dupa ce a trecut la Hristos. E vorba despre Gheronda Iosif Vatopedinul, monah la Athos, plecat relativ de curand (1 iulie 2009) la Hristos, pe al carui chip mort cu infatisarea de rigor mortis specifica, a aparut un zambet cat se poate de real. Cei care cred de-adevarat in cuvintele lui Hristos: „cel ce crede in Mine, chiar de va muri, viu va fi, caci Eu voi ramane intru el si el intru Mine”, vor crede din inima aceasta minune petrecuta doar in ortodoxie. Ceilalti sunt liberi s-o conteste, sa gaseasca nod in papura, sa despice firu-n patru si sa ramana in continuare pe ce coclauri vor. La atata nor de marturii, de semne si minuni, cate exista in ortodoxie de 2000de ani neintrerupt (Lumina de la Ierusalim, moaste si icoane facatoare de minuni ), numai un orb ar putea zice ca Biserica Ortodoxa e la fel ca oricare alta confesiune. Cea mai mare diferenta dintre un ortodox si un neoprotestant cat de cat obiectiv, e ca neoprotestantul, pur si simplu nu vede nici o diferenta. Intotdeauna am fost uimita de asta. Iar un neoprotestant setat impotriva ortodoxiei, va afirma chiar ca oricine se poate mantui, fie el adventist, iehovist, baptist, penticostal, nu conteaza cate erezii cuprinde doctrina lui, conteaza doar sa nu bea, sa nu fumeze, sa studieze zilnic „Cuvantul” si sa se autosugestioneze ca e deja mantuit. In schimb, despre ortodocsi va zice ca nu se pot mantui fiindca sunt betivi, drogati, fumatori, desfranati si altele. Si chiar daca unii nu-s asa, tot nu se pot mantui fiindca o numesc pe Maria, Nascatoare de Dumnezeu, sunt idolatri, pupa oase de morti si se inchina la chipuri cioplite. In fine, asta e cand unii nu vad nici o diferenta intre o doctrina eretica si cea ortodoxa. Despre cazul fara precendent al parintelui Iosif Vatopedinul care a zambit la 45 de minute de la moarte, aici: http://elldor.info/2012/04/caz-uimit...a-moarte-foto/ |
Citat:
“Mantuirea consta in sfintirea omului prin Duhul Sfant… Nascuti pentru Duhul Sfant, prin sfintire si luminare, crestinii sunt si raman crestini numai in Duh Sfant, de aceea se si numesc sfinti” "Sfintenia este unire dupa har cu Dumnezeu,... sfintenia este starea normala a sufletului nostru dupa chipul lui Dumnezeu." "In Botez si in Mirungere, omul primeste de la Duhul Sfant plamada sfinteniei cu care va trebui sa-si plamadeasca tot sufletul si trupul lui prin exercitarea virtutilor evanghelice.." Pentru ca in Sfanta Euharistie se gaseste plinatatea si desavarsirea sfinteniei si a luminarii. Dincolo de ea (adica de Sfanta Euharistie) natura omeneasca nu mai poate inainta, in ce priveste intimitatea, unirea ei cu Dumnezeu, pentru ca nu mai are unde sa inainteze (vezi Evrei 10,10-14; I Corinteni 10,16-17). Transformat prin nevointele in har, omul devine treptat din ce in ce mai sfant si mai luminos. Cultura fara sfintenie, “luminarea” fara sfintirea in Duhul Sfant, acestea le-a inventat Europa in idolatria ei umanista. http://www.razbointrucuvant.ro/2011/...esti-pe-altii/ |
Citat:
Referitor la sfințenie, nu omul acordă sfințnia, ci Domnul: 17. Iar cel ce se lauda, in Domnul sa se laude. 18. Pentru ca nu cel ce se lauda singur este dovedit bun, ci acela pe care Domnul il lauda.(2Cor10,17-18) |
Citat:
Delia, zambetul pe fata unui om mort este intr-adevar ceva graitor, dupa parerea mea. Sfintii ortodocsi din inchisorile comuniste sufereau cot la cot cu sfintii np. Si, culmea, nu se mai acuzau reciproc de erezie, ci se iubeau ca fratii. In ce priveste monahismul si singuratatea, sunt de acord ca exista (aproape) numai in ortodoxie. Dar de la insingurare pana a sfintenie este un drum lung, si cred ca esti de acord cu mine. Unii oameni vor sa se retraga din lume pentru a se ruga mai mult si a se apropia de Dumnezeu; e un lucru bun. Si Ioan Botezatorul, Ilie sau Iisus Hristos au avut perioade in care s-au insingurat pentru a se intari, dar intarirea fost cu scopul de a se intoarce din nou in lume si de a sluji. Un sfant nu poate sta separat de lume, caci in el ia chip Hristos, iar cea mai mare dorinta a lui Hristos a fost sa mantuiasca oamenii, umbland printre ei. Un sfant este ca un pahar plin din care se revarsa har si peste ceilalti. Din el curg rauri de apa vie, cum zice Scriptura. Dar incotro? Catre ceilalti oameni, care vor invia spiritual in contact cu apa vietii. Exista sfinti in manastirile ortodoxe, dar nu stau singuri, ci oamenii vin la ei sa se hraneasca cu cuvintele si rugaciunie lor. Dar un om care inca sta singur, nu a ajuns la treapta la care poate oferi lumii mai mult decat rugaciune. Pot fi insa sfinti, caci Hristos le-a iertat pacatele, dar nu am motive sa cred ca ar fi superiori celor care stau intre oameni si se chinuie sa ii mantuiasca, luptandu-se zi de zi cu pacatele lor... |
Ora este GMT +3. Ora este acum 06:53:23. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.