1. Înţelepciunea.

2. Înţelégerea.

3. Cunoştinţa.

4. Voia.

5. Blagocestiia.

6. Vitejiia.

7. Frica lui Dumnezeu.

Fiecare primeste de la Sf. Botez cate un dar sau mai multe :)
Cine stie amanunte il rog a le dezvaluie
:)

cu siguranta am primit macar una din astea sapte dar tot cu aceeasi siguranta pot sa spun ca am risipit,ca nu am pastrat,ca nu am inmultit..la timp,si acum nu cre ca mai am nici un talant intreg..:(:(:(:(

nu stiam despre darurile acestea, iar cuvantul asta chiar nu il inteleg, nu prea e pe romaneste...

BLAGOCÉSTIE s. v. credinţă, cucernicie, cuvioşenie, cuvioşie, evlavie, pietate, pioşenie, piozitate, religiozitate, smerenie.

sau

BLAGOCESTIVÍE s. v. credinţă, cucernicie, cuvioşenie, cuvioşie, evlavie, pietate, pioşenie, piozitate, religiozitate, smerenie.

:) mersi, eu ma gandisem la blandete... si am fost prea lenesa sa il pun pe dexonline... cu toate astea tot mi se parte ca suna ciudat/arhaic si parca pe ruseste !

In Hristos, harul Duhului Sfant, nu este nici "dulcegarie", nici "sare amara", necomestibila, ci este ca "vinul nou" pentru "burdufuri noi" (Lc. 5,36-39); este ca untdelemnul bucuriei si al nadejdii in candela sufletului; este botezul cu Duhul Sfant. Prin slobozenia pe care o da adevarul in Hristos, Duhul Sfant da daruri oamenilor, "talanti", care se inmultesc tot prin puterea Duhului, prin rugaciunea si privegherea omului. Fiecare are talanti de la Hristos dupa puterea sa si fiecare cu mintea sa poate sa puna cu intelepciune in lucrare ceea ce a pus Dumnezeu in inima, dar poate sa le si neglijeze daca isi inabusa glasul constiintei: darurile pot fi folosite in mod egoist, lumina poate fi pusa "sub obroc" (Mt. 5,15), "talantul poate fi ascuns in pamant" (Mt. 25,25). Insusi termenul de "dar" arata ca lucrul daruit nu este propriu, ci provine de la un donator, care prin aceasta a umplut inima primitorului. Iar inima plina se comunica, "Lumina" lumineaza, nu se pune sub obroc: "In dar ati luat, in dar sa dati" (Mt. 10,8) este indemnul Mantuitorului. "Darul" inteles in cele ale lui Dumnezeu este nume propriu al Sfantului Duh si are sensul de a darui ceva, fara a se cere inapoi, singurul motiv al donatiei fiind "iubirea", caracteristica esentiala a Duhului Sfant. Sfantul Duh se numeste "dar" si este "dar", asa cum spune Mantuitorul femeii samarinence despre Sine Insusi: "Daca ai fi stiut darul lui Dumnezeu si cine este Cel ce iti zice: Da-mi sa beau! ai fi cerut de la El si ti-ar fi dat apa cea vie" (Ioan 4,10).

anca, asta-i de la tine sau ai copiat-o de undeva?... ca in cazul din urma ar trebui sa dai sursa :dozingoff:

Iata sursa: Diacon Conf. Dr. Ioan Caraza - Fundamentul Sfintelor Scripturi
Cine e interesat, o poate gasi la "carti ortodoxe", pe prima pagina.

Ce .. daruri?? Exista vre-un dar??? Daca ar exista .. lumea ar fi mai buna! macar oleaca!
Iar va-mbatati cu apa rece de izvor!

Crime.. violuri.. spaga.. guverne.. parlament.. societate...
Astea sunt "darurile" lumii asteia!
Nu va convine? Nu?? Nici mie!
Creati-va o lume iluzorie! Dar traiti acolo! Fara bani! Fara masini, fara internet!
Doar acolo!
Si NUMAI acolo!
Nu veti reusi!

Lumea e mai larga deca rama de la psaltire! Chiar daca e aurita!