Forum Crestin Ortodox

Forum Crestin Ortodox (http://www.crestinortodox.ro/forum/index.php)
-   Din Vechiul Testament (http://www.crestinortodox.ro/forum/forumdisplay.php?f=5015)
-   -   Dumnezeu uraste? (http://www.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?t=9013)

Hector 01.04.2010 13:17:39

Dumnezeu uraste?
 
Am citit in psalmul 9 versetul cinci
Citat:

Domnul cerceteaza pe cel drept si pe cel necredincios; iar pe cel ce iubeste nedreptatea il uraste sufletul Sau
.
Stiam ca Dumnezeu este iubire. Uraste Dumnezeu? Cum trebuie inteles acest verset?

costel 01.04.2010 13:44:21

Hector, Dumnezeu nu uraste. Imi amintesc de faptul ca Psalmistul vorbeste pe de o parte de cunoasterea intimitatii noastre de catre Dumnezeu "Dumnezeu stie ascunsurile inimii" (Psalm XLIII, 23), iar pe de alta parte, cere lui Dumnezeu sa caute din cer si sa vada sau sa auda glasul rugaciunii lui, ceea ce presupune ca Dumnezeu ar putea sa nu priveasca, sau sa nu voiasca sa auda glasul unei rugaciuni (Psalm XXXIII, 6, 17).

Parintele Staniloae spune ca "e o chenoza a lui Dumnezeu si in faptul ca se retine de a forta o patrundere cu iubirea si cu cunoasterea in cei ce se inchid Lui". Sigur, Dumnezeu ne cunoaste, dar vrea o cunoastere bazata pe relatie. Si vrea acest lucru nu pentru a-Si satisface curiozitatea, ci pentru ca ne vrea vii, adica partasi dumnezeirii Sale.

Daca vorbim de gelozia lui Dumnezeu, de ura la El, nu trebuie sa o intelegem ca fiind identica cu ura si gelozia oamenilor. Dumnezeu uraste nedreptatea pentru ca prin ea omul se instraineaza de El si prin asta de viata vesnica fericita.

Marius22 01.04.2010 13:54:03

Vom mai intalni numeroase exprimari de acest fel in Psalmi si in alte scrieri ale Vechiului Testament. Sa nu ne tulburam caci Dumnezeu nu uraste pe nimeni. Uraste numai pacatele si faradelegile noastre. In acelasi timp, numai prin iubire El ne poate izbavi de acestea si, de aceea, si-o manifesta necontenit, atat asupra celor drepti cat si asupra celor nedrepti. In acest mod cred ca trebuie sa intelegem aceste citate.

Mihnea Dragomir 03.04.2010 05:42:27

Există un anumit antropomorfism în felul în care este, uneori, descris Dumnezeu în Biblie. Așa, de exemplu, e expresia "Dumnezeu s-a odihnit", care e în mod evident o figură de stil, deoarece știm că Dumnezeu nu crează cu efort și sudoare, ci plin simpla voință.

Deci, prin "ura lui Dumnezeu" sau "mânia lui Dumnezeu", eu înțeleg că, din cauza păcatelor și învârtoșării inimii noastre, se poate ajunge ca Dumnezeu să fie mai puțin dispus spre iertare în judecata sa. Un judecător care iubește pe toți cei aduși la fața sa și pe toți îi iartă indiferent ce au făcut și indiferent de dispoziția sufletului lor după ce au făcut ce au făcut, nu ar mai fi un judecător bun, ci un judecător nedrept.

Un judecător bun și, în același timp, drept, este un judecător dispus să acorde circumstanțe atenuante atunci când acestea există, nu când acestea nu există.

Iată două cazuri de hoție trase la indigo, adică având aceeași materie: să zicem, furtul unui cal din grajd. Dar în primul caz, inculpatul are cazier alb, pe când în al doilea este un recidivist notoriu. În primul caz este vorba de un cap de familie numeroasă, care nu are ce pune pe masa copiilor, pe când în al doilea este vorba de un pătimaș al curselor de cai. Primul hoț își recunoaște fapta și în genunchi și cu stăruință își cere iertare, pe când în al doilea, hoțul neagă fapta sa, ori susține că este un lucru foarte normal să ia caii altora. În primul caz, copii hoțului și femeia lui îl roagă pe judecător să aibă milă, fiind singurul susținător al familiei, pe când familia celui de al doilea îl socotește fraier că a furat un singur cal când putea să golească grajdul. În sfârșit, mama judecătorului, înduplecată de primul hoț și de cei ai lui, intervine pentru acesta, pe când în al doilea nu intervine, deoarece al doilea nici nu crede că maica sa ar avea de jucat vreun rol.
Ei bine, știți cum cred eu că ar face un judecător bun și în același timp drept în aceste două cazuri ? Va ierta în primul și va condamna în al doilea. Nu aș spune că în al doilea caz judecătorul îl urăște pe hoț, ci ca nu este dispus să îl ierte.

windorin 03.04.2010 12:41:03

Un tata isi priveste fiul omorat de niste nenorociti, rai si indraciti !
Oare care tata nu i'ar ura din toata inima pe aceia ?!

Tatal insa isi vede Fiul rastignit de niste impietriti si rai la inima si minte.
Cu toate acestea, Fiul zice: "Tata, iarta'le lor, ca nu stiu ce fac."
Iar Tatal isi asculta Fiul, precum si Fiul L'a ascultat neincetat pe Tatal.

Cum poate oare sa urasca Acela care este izvor a tot binele si a toata iubirea ?!

Hector 03.04.2010 14:41:49

Va multumesc pentru raspunsuri. Tind sa cred si eu ca nu este vorba de o ura propriu-zisa a omului, caci Dumnezeu este iubire. Complicat verset.

eclesiastul 03.04.2010 18:46:39

Citat:

În prealabil postat de Mihnea Dragomir (Post 230800)
Există un anumit antropomorfism în felul în care este, uneori, descris Dumnezeu în Biblie. Așa, de exemplu, e expresia "Dumnezeu s-a odihnit", care e în mod evident o figură de stil, deoarece știm că Dumnezeu nu crează cu efort și sudoare, ci plin simpla voință.

Deci, prin "ura lui Dumnezeu" sau "mânia lui Dumnezeu", eu înțeleg că, din cauza păcatelor și învârtoșării inimii noastre, se poate ajunge ca Dumnezeu să fie mai puțin dispus spre iertare în judecata sa. Un judecător care iubește pe toți cei aduși la fața sa și pe toți îi iartă indiferent ce au făcut și indiferent de dispoziția sufletului lor după ce au făcut ce au făcut, nu ar mai fi un judecător bun, ci un judecător nedrept.

Un judecător bun și, în același timp, drept, este un judecător dispus să acorde circumstanțe atenuante atunci când acestea există, nu când acestea nu există.

Iată două cazuri de hoție trase la indigo, adică având aceeași materie: să zicem, furtul unui cal din grajd. Dar în primul caz, inculpatul are cazier alb, pe când în al doilea este un recidivist notoriu. În primul caz este vorba de un cap de familie numeroasă, care nu are ce pune pe masa copiilor, pe când în al doilea este vorba de un pătimaș al curselor de cai. Primul hoț își recunoaște fapta și în genunchi și cu stăruință își cere iertare, pe când în al doilea, hoțul neagă fapta sa, ori susține că este un lucru foarte normal să ia caii altora. În primul caz, copii hoțului și femeia lui îl roagă pe judecător să aibă milă, fiind singurul susținător al familiei, pe când familia celui de al doilea îl socotește fraier că a furat un singur cal când putea să golească grajdul. În sfârșit, mama judecătorului, înduplecată de primul hoț și de cei ai lui, intervine pentru acesta, pe când în al doilea nu intervine, deoarece al doilea nici nu crede că maica sa ar avea de jucat vreun rol.
Ei bine, știți cum cred eu că ar face un judecător bun și în același timp drept în aceste două cazuri ? Va ierta în primul și va condamna în al doilea. Nu aș spune că în al doilea caz judecătorul îl urăște pe hoț, ci ca nu este dispus să îl ierte.

Ai ceva hibe in modul in care infatisezi problema.
1)Eu nu am auzit nicaieri cand te duci la judecata ca mama judecatorului sa fie si ea acolo si sa ii spuna judecatorului pe cine sa ierte si nu. Acel judecator ar fi imediat indepartat din scaunul de judecata.
2)Un judecator drept judeca singur deciziile pe care trebuie sa le ia, nu influentat de altii. Un judecator influentat in deciziile lui de altii nu e un judecator bun si nici drept.
3) ce te faci dc mama judecatorului e moarta?
4)Un judecator drept nu iarta un hot, chiar dc i-ar fi mila de el. un judecator drept trebuie sa judece conform legii.

glykys 03.04.2010 21:37:49

Fereasca Dumnezeu sa fim judecati numai cu dreptate, conform legii, ca iadul ne mananca pe toti! Si cu ce masura judecam, cu aceea vom fi judecati! Sa o rugam pe Maicuta Domnului si pe sfintii sai bineplacuti sa aiba mila de noi, sa nu ne facem hoti de cele sfinte! :63:

Mihnea Dragomir 04.04.2010 01:58:08

Citat:

În prealabil postat de eclesiastul (Post 230899)
Ai ceva hibe in modul in care infatisezi problema.
1)Eu nu am auzit nicaieri cand te duci la judecata ca mama judecatorului sa fie si ea acolo si sa ii spuna judecatorului pe cine sa ierte si nu. Acel judecator ar fi imediat indepartat din scaunul de judecata.
2)Un judecator drept judeca singur deciziile pe care trebuie sa le ia, nu influentat de altii. Un judecator influentat in deciziile lui de altii nu e un judecator bun si nici drept.
3) ce te faci dc mama judecatorului e moarta?
4)Un judecator drept nu iarta un hot, chiar dc i-ar fi mila de el. un judecator drept trebuie sa judece conform legii.

1. Dar dacă judecătorul voiește să împartă hotărârile sale cu alții ? Dacă a hotărât ca, în jurul scaunului lui de judecată, să fie strânși mulți, în sobor ? Ucenici ai Săi spre exemplu, cu toți cei bineplăcuți Lui, dintre care mama Sa are un rol preeminent ?

2. Judecătorul despre care vorbesc nu numai că e influențabil, dar abia așteaptă să fie influențat, în special în sensul atenuării sentințelor Lui.

3. Mama judecătorului este exact la fel de moartă și exact la fel de vie pe cât este judecătorul însuși.

4. Da, dar legea prevede intervale de pedeapsă. Pentru aceeași faptă, să zicem furtul unui cal, se poate lua între 5 și 10 ani. Sau chiar mai puțin, până la suspendarea pedepsei în circumstanțe atenuante ori împrejurări speciale. Mai mult, până la închisoare pe viață, în alte cazuri, agravante. Vedem deci, chiar în justiția noastră omenească, acest lucru: există destul spațiu de manevră al judecătorului, astfel încât acesta să poată judeca în același timp cu dreptate și cu clemență.

eodor nastasa 04.04.2010 03:09:32

Cristos A Inviat !

"Nu judecati, ca sa nu fiti judecati"

Un judecator drept, hm...isi da demisia !

Un judecator drept, ar tebui sa dea dreptate atat hotului cat si pagubitului, si, da, si celui care se mira, de unde ramane
o singura solutie, ducerea pricinii in fata lui Dumnezeu spre a fi judecata.

Puterea corupe, coruptia naste monstri...


Ora este GMT +3. Ora este acum 09:45:27.

Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2019, Jelsoft Enterprises Ltd.