După punerea pietrei de temelie a unei noi biserici în orașul Luduș, IPS Irineu a subliniat importanța locașului de cult pentru nevoile spirituale ale credincioșilor. Arhiepiscopul Alba Iuliei a spus că biserica „oferă credincioșilor privilegiul de a se putea întâlni cu Dumnezeul Cel viu și de a se bucura de darurile și splendorile Împărăției veșnice”.
Ierarhul a oficiat luni slujba de punere a pietrei de temelie pentru noua biserică ce va purta hramul „Sfinții Martiri Brâncoveni” din Parohia Luduș IV, Protopopiatul Luduș, informează site-ul oficial al Eparhiei.
La acest eveniment din recent înființata parohie, păstorită de Pr. Viorel Ormenișan, au luat parte un sobor de clerici, oficialități locale și județene și numeroși credincioși.

Preafericitul Părinte Patriarh Teofil al Ierusalimului vine anul acesta în România pentru a participa la primul hram al Catedralei Naționale care va avea loc la câteva zile după sfințirea acesteia.
Preafericitul Părinte Teofil a răspuns afirmativ invitației Părintelui Patriarh Daniel de a conduce manifestările prilejuite de prima sărbătoare patronală a Catedralei Mântuirii Neamului, care va avea loc vineri, 30 noiembrie 2018.
Catedrala Națională va fi sfințită în data de 25 noiembrie de către Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu.

Astăzi, de sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, mai multe locaşuri de închinare din Arhiepiscopia Craiovei își prăznuiesc hramul. Două dintre acestea se găsesc în Cetatea Băniei, împletind foarte frumos contrastul dintre vechi şi nou.
Situată în zona centrală a municipiului Craiova, Biserica „Sfântul Gheorghe”-Vechi a fost construită la mijlocul veacului al XVIII-lea de către familia boierilor Stoenești. Aceștia au ridicat în anul 1722 o biserică de lemn, iar între anii 1754 şi 1755, în timpul domnitorului Constantin Mihai Racoviță, au înlocuit-o cu o frumoasă biserică din zid, așa cum aflăm din pisania sfântului locaș. Conform tradiţiei, la Biserica „Sfântul Gheorghe”-Vechi ar fi poposit pandurii lui Tudor pentru depunerea jurământului de credinţă la începutul mişcării revoluţionare din 1821. De-a lungul anilor, sfântul locaş a fost restaurat de mai multe ori, iar din anul 2009 funcţionează ca paraclis mitropolitan.
Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou din Craiova
Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou din Craiova face parte din pleiada bisericilor construite din cărămidă la jumătatea veacului al XVIII-lea, fiind ctitoria cunoscutei familii boiereşti a Stoeneştilor. După mărturiile ce s-au păstrat din pisania bisericii aflăm că, în anul 1722, boierul Milcu Stoenescu, ajutat de fratele său, Gheor*ghiţă, au construit pe acest loc o bisericuţă de lemn. În perioada 1754-1755, în timpul domniei lui Constantin Mihai Racoviţă, familia boierilor Stoeneşti ridica, în locul bisericii din lemn, o frumoasă biserică din zid. Era o perioadă de mari transformări arhitecturale pentru bisericile din Cetatea Băniei, deoarece înlocuirea vechilor biserici de lemn cu altele, construite din zid, venea ca o replică la influenţele romano-catolice impuse prin stăpânirea austriacă, o adevărată perioadă de renaştere materială şi spirituală. Biserica de zid a fost ridicată de fiul primului ctitor Milcu Stoenescu, care ajunsese negustor de frunte al Craiovei. În acţiunea aceasta i-au stat alături soţia sa, Ilinca, şi nepotul său, Hagi Constantin Stoenescu, şi el negustor de frunte, ajungând mai apoi starostele negustorilor craioveni. Pisania arată clar rolul familiei Stoenescu în ctitorirea şi îngrijirea Bisericii „Sfântul Gheorghe”- Nou.
Biserica din Păltiniş a fost sfinţită în anul 1776, după 21 de ani de la temeluire. Ea a fost împodobită cu două turle poligonale, cu pridvor deschis, în stil tradiţional brâncovenesc, de o manieră asemănătoare celorlalte biserici craiovene: Obedeanu, Belivacă, „Sfântul Gheorghe”-Vechi. Datorită zestrei cu care a fost împroprietărită, Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou a fost trecută în rândul mănăstirilor, lucru pe care-l consemnează şi Dionisie Fotino în „Istoria Daciei”.
În urma săpăturilor efectuate pentru pavaj şi instalaţii, în curtea bisericii au fost descoperite mai multe oseminte. Se pare că pe locul în care se află astăzi Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou a existat un vechi cimitir, folosit de ctitori drept necropolă. Tot aici au fost descoperite şi plăcile funerare ale membrilor familiei Stoenescu, aşezate ulterior la loc de cinste în pronaosul bisericii. De-a lungul timpului, biserica din Păltiniş a trecut prin mai multe intemperii, însă, de fiecare dată, Marele Mucenic Gheorghe şi-a ocrotit locul cinstirii sale. În 1801, ctitoria Stoeneştilor a fost atacată de cârjali veniţi de la sud de Dunăre, care au încercat să o ardă, dar o ploaie iscată din senin a stins flăcările şi biserica a rămas neatinsă. La cutremurul din 1838 au căzut cele două turle, iar Altarul a fost fisurat în trei locuri. Abia după 10 ani, în 1848, turlele şi clopotniţa au fost refăcute din lemn, iar Altarul, reconsolidat. Mai târziu, Statie Enachie Stoenescu a suprimat turla de pe naos şi a închis pridvorul, fără a-i desfiinţa coloanele.
Din cauza stării avansate de degradare în care ajunsese, biserica din Păltiniş a fost închisă cultului pentru o perioadă de aproape 30 de ani. Din anul 1913 au început lucrările de restaurare, arhitect fiind Petre Antonescu. Se dorea revenirea la forma pe care o avusese iniţial biserica, fiind totodată o încercare de punere în lumină a tradiţionalului stil arhitectonic oltenesc. În felul acesta, turla de pe pronaos a fost concepută cu baza pătrată, clopotniţa a fost ridicată în genul culelor olteneşti, pridvorul a fost redeschis cu noi coloane de piatră copiate de pe cele vechi, cu pictură exterioară în registrul superior, iar catapeteasma a fost inspirată după cea de la Mănăstirea Hurezi. În ceea ce priveşte pictura, ctitorii au avut grijă să aleagă unul dintre cei mai buni pictori ai vremii, pe maestrul Costin Petrescu, profesor la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti şi la Paris. Acesta a executat doar pictura exterioară: icoana hramului şi firidele cu reprezentarea apostolilor şi a prorocilor. În anul 1918, cu ocazia unei vizite pe care maestrul portretist Eustaţie Stoenescu o făcea la Craiova la invitaţia regelui, a trecut şi pe la ctitoria familiei sale şi, neplăcându-i fresca exterioară, a stopat lucrările, hotărând să picteze singur biserica. După mai multe luni de studiu în bibliotecile de la Vatican, în care s-a deprins cu doctrina picturii bisericeşti, pictorul-ctitor s-a apucat de treabă. Astăzi în sfântul locaş se păstrează pictura originală, fiind unicat în ţară.

După oficierea Sfintei Liturghii în orașul Botoșani, cu prilejul hramului Bisericii Sf. Gheorghe, care este considerat și ocrotitorul municipiului, IPS Teofan i-a îndemnat pe cei prezenți să nu lipsească de la Referendumul pentru Familie:
„Dacă Dumnezeu ne va binecuvânta şi mai-marii ţării vor da ascultare glasului poporului să se organizeze acel referendum pentru ocrotirea familiei, bărbat cu femeie, să nu fie nimeni de aici de faţă care să lipsească, Doamne fereşte, la un asemenea eveniment”, a recomandat ierarhul.
„Și împreună cu dumneavoastră să aduceţi fiecare câte cel puţin cincizeci de persoane, ca să se vadă care este, în cele din urmă, dorinţa oamenilor de bine din ţara aceasta”, a adăugat Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.
Ce înseamnă a fi biruitor pentru creștini?
În predica rostită la finalul slujbei din 23 aprilie 2018, Înaltpreasfinția Sa a vorbit atât despre viața și martiriul Sf. Gheorghe cât și despre „cum poți fi biruitor îmbrăcându-te cu haina iubirii, smereniei și a iertării”.
„În lumea noastră creștină a fi biruitor înseamnă a fi mai puternic decât balaurul cel mare al mândriei”, a explicat Părintele Mitropolit.
„Cel care reușește prin smerenie să zdrobească balaurul mândriei, cel care urmează voia lui Dumnezeu, nu voia proprie, zdrobește un alt creștet al balaurului din sine, iar cel care își stăpânește trupul devine un om liber, adică biruitor”, a adăugat Înaltpreasfinția Sa.
Viața de familie
În același context, IPS Teofan a enumerat trei lucruri prin care poate deveni biruitor creștinul în viața de familie:
fidelitatea soților unul față de altul înseamnă biruință asupra desfrâului;rămânerea împreună în familie până la sfârșitul vieții înseamnă a obține o mare biruință în fața atâtor tendințe de divorț, de rupturi și despărțire;nașterea de copii – nu există o biruință mai mare pentru tatăl și mama care formează o familie decât să aducă în lume pruncul cel dătător de putere, fără care o viață de familie este seacă, searbădă și fără culoare.
În continuare, Părintele Mitropolit a reflectat la „una dintre legile cele mai importante pe care Dumnezeu le-a înrădăcinat în mintea oamenilor: aceea ca familia să fie formată din bărbat, femeie şi pruncii lor”.
„Un lucru mai sfânt şi mai demn de apărat nu există cred în această lume”, a spus ierarhul.
„Oamenii de bine să îşi arate adeziunea lor vizavi de respectarea unei porunci a Domnului ca să se împlinească şi la noi, aşa cum s-a întâmplat şi împlinit şi în alte ţări ale lumii, când oamenii au introdus în Constituţie acest gând absolut curat că familia nu poate fi formată decât dintr-un bărbat, soţia lui şi pruncii pe care îi binecuvântează Dumnezeu”, a îndemnat la final IPS Teofan.

Singura biserică ortodoxă din România construită în stil italian este Paraclisul Universitar „Sfânta Elisabeta” – Cotroceni, care și-a serbat marți, 24 aprilie 2018, ocrotitoarea spirituală.
Cunoscută și sub numele „Capela Elisabeta Doamna”, biserica este din 2010 paraclis universitar, activitatea Pr. Paroh Ştefan Tigău vizând în mod special pastorația studenților.

Deteriorată în trecut de un incendiu și reconstruită prin bunăvoința credincioșilor Parohiei „Sfântul Vasile” – Cotroceni, capela ortodoxă este unica din România construită în stil italian și singura din București cu acest hram.
Istoricul Paraclisului „Sfânta Elisabeta”
Construcția în formă de pătrat, cu o singură turlă, are elemente ce o aseamănă cu celebra Bazilica Sfântul Petru din Vatican.
Capela a fost construită în incinta unui azil de fete, ridicat de soţii Davila. În 1862, Carol Davila a înfiinţat pe Dealul Cotrocenilor, în casa soţiei sale Ana Davila, născută Golescu, un mic orfelinat de fete.
La scurt timp de la înfiinţarea orfelinatului, Elena Cuza a donat 1.000 de galbeni din avutul personal pentru construirea unei clădiri adecvate care să adăpostească elevele.
Câteva luni mai târziu, în 18 iulie 1862, la rugămintea ei, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat decretul de înfiinţare a Azilului de copii orfani „Elena Doamna”.
Tot Regina Elisabeta este cea care, după primele vizite la şcoală, a luat iniţiativa ridicării unei capele ce lipsea azilului.
A lansat o listă de subscripţii, înscriindu-se în fruntea acesteia cu suma de 12.000 lei şi făcând apel la generozitatea femeilor românce.
Astfel, în 24 aprilie 1870, de ziua onomastică a Reginei Elisabeta, a fost pusă piatra de temelie a Capelei Elisabeta, în prezenţa Regelui Carol I şi a Reginei Elisabeta, slujba fiind oficiată de mitropolitul Nifon.
Capela Elisabeta Doamna propusă spre demolare, apoi incendiată
În perioada comunismului, capela a fost propusă de Nicolae Ceaușescu pentru a fi demolată, împreună cu toate clădirile din spatele Palatului Cotroceni, dar cel care se ocupa de lucrări a cerut realizarea unui gard provizoriu, pentru a se putea concentra pe proiectarea Casei Poporului.
Gardul provizoriu a rămas până în ziua de azi şi astfel a fost salvată nu numai Capela, ci întregul complex de clădiri care cuprinde Căminul Panduri şi Facultatea de Chimie.
În urma unui incendiu care a avut loc în 2003 monumentul istoric, a rămas fără picturile originale de pe pereţii interiori, realizate de Gheorghe Tattarescu și fără acoperiş.
Lăcașul de cult a fost reconstruit prin bunăvoința credincioșilor Parohiei „Sfântul Vasile” – Cotroceni și redeschis în 2010.
Din viața Sfintei Cuvioase Elisabeta
Cuvioasa Elisabeta a fost dăruită de Dumnezeu părinţilor ei, creştini evlavioşi de neam ales din Heracleea Traciei, prin mijlocirea minunată a Sfintei Muceniţe Glicheria (prăznuită la 13 mai).
Din fragedă vârstă a învăţat pe de rost vieţile Sfinţilor, astfel încât să poată urma totdeauna pilda lor de trăire după poruncile Evangheliei.
Rămânând orfană la vârsta de 12 ani, şi-a împărţit averea săracilor, a eliberat slugile şi a intrat în obştea mănăstirii Sfântul Gheorghe – Dealul Mic, din Constantinopol, unde era egumenă sora tatălui său.
Sfânta vindeca boli incurabile, izgonea demoni şi prorocea cele viitoare. Tot ea l-a înştiinţat pe împăratul Leon I (457-474) despre înfricoşătorul incendiu care urma să izbucnească în Constantinopol în anul 465.

Părintele Ilarion Dan de la Mănăstirea Crucea a amintit în cadrul interviului oferit realizatoarei Eugenia Vodă pentru emisiunea Profesioniștii faptul că „cei care lucrează în presă nu sunt conștienți de importanța cuvântului”.
Discuția a avut loc în contextul întrebărilor adresate de Eugenia Vodă referitor la Rugăciunea Sf. Efrem Sirul – „Doamne și stăpânul vieții mele”.
Prezentatoarea emisiunii a întrebat „Ce poate fi o definiție mai exactă a presei decât «grăirea în deșert»?”
Mărturisind că acesta reprezintă un capitol dureros părintele a spus că „cei care lucrează în presă, în mass-media, nu sunt conștienți de importanța cuvântului”.
„Cuvântul este o armă teribilă, fiecare cuvânt. Nu ne dăm seama de importanța cuvântului rostit”, a subliniat duhovnicul, explicând că deși cuvintele zboară „e important duhul din spatele cuvântului”.
În cadrul emisiunii, Părintele a vorbit despre viața de mănăstire, dar și despre perioada anterioară intrării în monahism.
Părintele Ilarion a amintit de suferința pe care a trăit-o în urma decesului soției și despre sfaturile primite de la duhovnicul său, Părintele Arsenie Papacioc.
Ieromonahul Ilarion Dan este duhovnicul Mănăstirii de maici „Izvorul Tămăduirii” din localitatea Crucea, județul Constanța. Părintele Ilarion a intrat în monahism în 2008, la îndemnul Părintelui Arsenie Papacioc, duhovnicul său.
Înainte de a intra în monahism, părintele a fost director de bancă. Ion Dan a condus filialele constănţene ale Bancorex, Banca Turco-Română, OTP Bank până în 2007. A fost căsătorit și a avut doi copii.

Sfânta Matrona de la Moscova va fi cinstită miercuri în Biserica Tabacu din Bucureşti, lăcaş de cult frecventat de comunitatea rusă din Capitală.
Aceasta este prima prăznuire a sfintei după hotărârea Sfântului Sinod din 15 februarie 2018 de a o înscrie în calendarul Bisericii Ortodoxe Române.
Sfânta Matrona s-a născut în anul 1881, în satul Sebino din ţinutul rusesc Tula. Deși a venit pe lume fără darul vederii și a pierdut folosirea picioarelor de la varsta de 17 ani, datorită vieții sale ascetice și rugăciunii necontenite, Dumnezeu a învrednicit-o de darurile vederii înainte și al facerii de minuni.
” Sfânta Matrona îi aduce pe toți la credința lui Hristos
– Maica Teofania, stareța Mănăstirii Pokrovsky
Cu prilejul cinstirii Sfintei Matrona, programul liturgic la Biserica Tabacu va începe încă din ajunul sărbătorii.
„Vom oficia Vecernia Unită cu Litia în data de 1 mai, începând cu ora 18:00, iar în data de 2 mai, vom săvârşi Sfânta Liturghie. Având în vedere că este zi de lucru, vom începe slujba de la ora 07:00 ca să poată participa şi credincioşi care apoi trebuie să meargă la serviciu”, a declarat pentru Agenţia de ştiri Basilica pr. paroh Eugeniu Rogoti.
Slujba va fi oficiată în limba română şi în limba rusă.
Aşteptăm pe cei care au evlavie la Sfânta Matrona să participe la sfintele slujbe, a spus pr. Eugeniu Rogoti.
5 lucruri inedite despre Sf. Matrona.
Vieţuind aproape trei decenii în capitala Rusiei, Sfânta Matrona a fost o mare rugătoare ce a în*tors pe calea mântuirii mulţime de oameni.
Sfântul Ioan de Kronstandt a numit-o, pe când aceasta avea 14 ani, „al optulea stâlp al Rusiei”, cuvinte prin care o arăta ca una dintre puţinii rugători pentru patria care avea să fie cuprinsă de persecuţia ateistă bolşevică.
În data de 2 mai 1952 s-a mutat în lăcaşurile cele de sus, iar la 8 martie 1998, moaştele sale au fost descoperite nestricate. Acestea au fost aşezate în mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului din Moscova.
Patriarhul Daniel a adus cinstire moaştelor sfintei
Aflat în capitala Rusiei cu prilejul centenarului restabilirii patriarhiei ruse, Patriarhul Daniel a oficiat în data de 3 decembrie 2017 Sfânta Liturghie în mănăstirea din capitala Rusiei şi a adus cinstire moaştele sfintei. Aceasta a fost prima slujire a unui Patriarh al României în așezământul monahal din Rusia.
Hotărârea ca Sfânta Matrona să fie trecută în Calendarul Bisericii Ortodoxe Române a fost luată în ședința Sfântului Sinod din 15 februarie 2018, în urma propunerii ierarhilor din Mitropolia Munteniei și Dobrogei.
Sfânta Matrona a fost canonizată de Biserica Ortodoxă a Rusiei în 2 mai 1999.
Recent, la editurile Patriarhiei Române au fost publicate Viaţa, Acatistul şi Slujba Sfintei Matrona.

După Sfânta Liturghie oficiată joi cu prilejul hramului Mănăstirii Lainici, Mitropolitul Irineu al Olteniei a oferit racle cu fragmente din moaștele Sfântului Irodion pentru a fi așezate în mai multe biserici din țară închinate acestui sfânt.
În cuvântul adresat credincioșilor, mitropolitul a evidențiat viața curată și înclinată spre monahism a Cuviosului: „Sf. Irodion, încă din fragedă copilărie, a intrat în mănăstirea Cernica, care îl are ocrotitor pe Sfântul Ierarh Calinic”.
„Cuviosul Irodion a început nevoința cea bună și a adăugat osteneală peste osteneală ca să ajungă la vârsta bărbatului desăvârșit, la vârsta deplinătății lui Hristos” a mai adăugat ierarhul.
Mitropolitul Olteniei și-a exprimat bucuria că la 7 ani de la canonizarea Sfântului Irodion a putut oferi mai multor ierarhi români „câte o raclă cu sfintele moaște pentru ca Sfântul să fie cinstit în bisericile care îi poartă hramul și pe buzele credincioșilor”.
Canonizarea
Duhovnicul Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, Cuviosul Irodion, a fost canonizat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședința din 29 octombrie 2010, rânduit pentru prăznuire în ziua de 3 mai.
Proclamarea canonizării a avut loc în ziua de 1 mai 2011 la Mănăstirea Lainici. Slujba a fost oficiată de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, alături de care s-au aflat mai mulți membri ai Sfântului Sinod.
Viața Sfântului Irodion
Sfântul Irodion s-a născut în Bucureşti, în anul 1821, şi a primit la botez numele de Ioan. La numai 20 de ani, tânărul cu viaţă de ascet îşi găseşte adevărata menire închinoviindu-se ca frate în lavra Cernicăi.
După ce a trecut prin aproape toate ascultările, datorită aleselor sale calităţi, tânărul Ioan a fost tuns în monahism în data de 3 decembrie 1846.
Cuviosul Irodion s-a făcut remarcat prin viaţa sa aleasă: postea foarte mult, îşi împlinea cu osârdie pravila şi canonul, nu lipsea niciodată de la slujbe, noaptea o petrecea în lacrimile rugăciunii, iar ziua lucra alături de părinţi la ascultările cele mai grele.
La numai câteva zile după călugărie, pe data de 22 decembrie 1846, cuviosul a fost hirotonit preot şi duhovnic pentru întreaga obşte a mă*năstirii. Experienţa uceniciei lângă Sfântul Calinic îi conferea un mare echilibru în luarea deciziilor, iar virtuţile pe care le avea îl făcuseră unul dintre cei mai căutaţi duhovnici.
Odată cu învestirea Sfântului Calinic ca Episcop de Râmnic în anul 1850, Cuviosul Irodion a trebuit să părăsească Cernica pentru a se stabili la Mănăstirea Lainici, devenind duhovnicul sfântului.
Deşi avea o experienţă duhovnicească vastă, cuviosul părinte s-a supus întru totul rânduielii pe care a întâlnit-o aici. Cu acordul unanim al obştii, la data de 15 iunie 1854, cuviosul părinte a fost instalat de Sfântul Calinic în egumenia Mănăstirii Lainici.
Între 1854 şi 1900, Sfântul Irodion a cerut de cinci ori să fie eliberat din ascultarea de stareţ al mănăstirii şi tot de atâtea ori a revenit la solicitarea şi nevoile obştii. Strânsese în jurul lui o obşte generoasă, mai mare decât cele de la Cozia sau Tismana.
În data de 3 mai 1900, Sfântul Irodion a trecut la Domnul. Sfintele sale moaşte au fost descoperite după 109 ani de la moartea sa.

Prăznuirea Sfântului Cuvios Irodion a adunat în duh de rugăciune la Mănăstirea Lainici din județul Gorj mii de creştini din toată țara. Sărbătoarea a fost împodobită cu Sfânta Liturghie săvârşită la Altarul de vară al mănăstirii de către Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, împreună cu un impresionant sobor de ierarhi români, și numeroși preoți și diaconi. La final, Mitropolitul Olteniei a dăruit racle cu părticele din moaștele Sfântului Irodion mai multor eparhii din țară și din străinătate.
Au trecut şapte ani de la trecerea în rândul sfinţilor a Cuviosului Părinte Irodion, stareţul Mănăstirii Lainici. Spre amintirea acestui binecuvântat moment istoric, dar şi spre bucuria duhovnicească a prezenţei şi lucrării sfântului în lavra sa de metanie din Defileul Jiului, mii de credincioși au înălţat rugăciuni şi cântări de laudă joi, 3 mai, în ziua de prăznuire a Sfântului Irodion. În această atmosferă de binecuvântare, Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, împreună cu un impresionant sobor de arhierei.
Evenimentul euharistic a fost împodobit cu daruri duhovnicești alese. Cu binecuvântarea IPS Părinte Mitropolit Irineu, părticele din moaştele Sfântului Cuvios Irodion au fost dăruite arhiereilor care au participat la această sărbătoare: IPS Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului; IPS Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului; PS Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului; PS Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului; PS Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei; PS Părinte Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei; PS Părinte Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, şi PS Ioan Casian, Episcopul ortodox român al Canadei. Sfintele moaşte au fost aşezate în racle din lemn de cireş, frumos alcătuite în vatra Mănăstirii Lainici. De acest binecuvântat dar se va bucura şi Mănăstirea Frăsinei din județul Vâlcea, reprezentată la praznicul Sfântului Irodion de părintele protosinghel Ioanichie Popescu, stareţul sfântului aşezământ.
În cuvântul de binecuvântare, rostit la finele slujbei, Mitropolitul Olteniei a vorbit despre viaţa şi faptele minunate ale Sfântului Cuvios Irodion de la Lainici. În acest sens, IPS Părinte Mitropolit Irineu a subliniat râvna pentru rugăciune şi nevoinţă din viaţa sfântului, astfel încât „el a strălucit ca un luceafăr pe bolta Bisericii Mântuitorului Hristos, devenind totodată Luceafărul Olteniei”. De asemenea, ierarhul a spus că moaştele sfântului au fost scoase cu ajutor de sus din „măruntaiele pământului” şi aşezate spre închinare şi cinstire în mănăstirea pe care a slujit-o cu mare dragoste. Înaltpreasfinția Sa a arătat totodată că, prin darurile făcute ierarhilor împreună-slujitori, Sfântul Irodion „devine prezent în diferite zone şi duhul său se face lucrător în toată lumea”. Mulţumiri pentru frumoasa zi de prăznuire a transmis şi IPS Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, care a ţinut să rememoreze câteva momente din slujirea sa ca stareţ la Mănăstirea Lainici. La final, arhimandritul Ioachim Pârvulescu, stareţul Mănăstirii Lainici şi Exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Craiovei, a mulţumit ierahilor prezenţi pentru marea bucurie duhovnicească şi l-a rugat pe Sfântul Irodion să păzească pe toţi creştinii care-l cinstesc cu elavie. „Pentru noi este un moment impresionant în această zi de prăznuire a Cuviosului Irodion, când Înaltpreasfințitul Părinte Irineu a decis să ofere ca binecuvântare părticele din moaștele sfântului. Noi am făcut racle din lemn de cireș din acești munți ai Lainiciului unde Sfântul Irodion a trăit, a respirat aerul de aici, și cu siguranță arborii pe care îi vedem în jurul nostru sunt de pe timpul Sfântului Irodion. De aceea, raclele au și o intensitate duhovnicească aparte, un duh al locului”, a spus părintele stareț Ioachim Pârvulescu.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel le-a spus credincioşilor prezenţi duminică în Catedrala Patriarhală că „Hristos cheamă la mântuire pe toţi oamenii”, prezentând învăţăturile concentrate în textul biblic duminical.
„Femeia samarineancă arată că nu numai evreii sunt chemaţi la mântuire, ci toate popoarele lumii, toate etniile, toate popoarele de religii şi culturi diferite sunt chemate la mântuire în Biserica lui Hristos. Într-un fel, această femeie samarineancă prefigurează Biserica formată din evrei, dar şi din neamuri diferite”, a evidenţiat Părintele Patriarh.
Ce este „apa cea vie”
Sfânta Liturghie a fost prezidată în Duminica Samarinencei de Preafericirea Sa. În predica rostită, Patriarhul a explicat că Iisus Hristos dăruieşte lumii harul mântuitor, numit „apa cea vie”.
„Apa vie este harul Duhului Sfânt pe care El Îl va trimite în ziua Cincizecimii peste Sfinţii Săi Apostoli”, a subliniat Preafericirea Sa.
Părintele Patriarh şi-a întărit afirmaţia prin amintirea cuvintelor Apostolului Pavel: „Sfântul Apostol Pavel a spus că harul este lucrarea mântuitoare a Domnului nostru Iisus Hristos”.
„De aceea, Apostolul îi salută pe credincioşii din Corint cu această binecuvântare: «Harul Domnului nostru Iisus Hristos şi dragostea lui Dumnezeu Tatăl şi împărtăşirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toţi». Această binecuvântare a fost preluată de Biserică în Sfânta Liturghie”.
Potrivit Preafericii Sale, harul este „însăşi iubirea Preasfintei Treimi, împărtăşită oamenilor de Mântuitorul Iisus Hristos cel înviat din morţi şi înălţat la Ceruri prin Duhul Sfânt Care coboară în lume pentru a uni pe oameni duhovniceşte cu Hristos cel Preaslăvit din Ceruri şi pentru a le dărui viaţa veşnică”.
În acest context, Patriarhul României a evidenţiat că „Mântuitorul Iisus Hristos nu este doar tămăduitor de boli, ci El dăruieşte harul mântuirii ca arvună a vieţii veşnice”.
Iisus Hristos schimbă viaţa Femeii samarinence
Un alt aspect surprins de Patriarhul Daniel în Evanghelia zilei este acela că Mântuitorul Iisus Hristos schimbă viaţa unei femei nestatornice în iubirea sa şi cheamă toată cetatea Samariei la mântuire.
„Cu delicateţe”, a spus Patriarhul, Domnul Hristos i-a atras atenţia femeii samarinence asupra modului de trăire a vieţii personale, iar aceasta s-a recunoscut în cele auzite enunţând: „Doamne: văd că Tu eşti proroc”.
Contextul istoric al convorbirii
Preafericitul Părinte Patriarh a prezentat apoi în mod sintetic contextul istoric în care s-a desfăşurat convorbirea Mântuitorului Hristos cu Femeia samarineancă.
„Iudeii îi considerau pe samarineni ca fiind inferiori, de alt neam şi de o credinţă deteriorată, care nu a mai păstrat cu limpezime tradiţiile iudaice. Exista permanent între aceste două regiuni, Samaria şi Iudeea, o stare de dispreţ reciproc şi femeia se miră că un bărbat iudeu care se consideră superior samarinenilor cere de la femeia samarineancă să-i dea apă din fântână”.
În pofida acestei situaţii tensionate, Mântuitorul Hristos a făcut un lucru extraordinar şi anume, El „depăşeşte barierele mentale care existau între aceste două grupuri etnice: depăşeşte complexul superiorităţii iudeilor faţă de samarineni şi complexul inferiorităţii samarinenilor faţă de iudei”, a subliniat Patriarhul.
Prin Femeia samarineancă au aderat mulţi la credinţa adevărată
Prin intermediul Femeii samarinence, Domnul Hristos a adus la credinţa adevărată mulţi cetăţeni din cetatea unde locuia aceasta.
Părintele Patriarh a apreciat întorsătura neaşteptată a vieţii femeii.
„Această femeie păcătoasă, de neam străin, care se întâlneşte cu Hristos, îşi schimbă viaţa şi dintr-o femeie păcătoasă devine o femeie mărturisitoare a lui Hristos şi aduce o cetate întreagă la El”.
„Sfântul Ioan Gură de Aur spune că această femeie mărturisind pe Hristos cheamă la El o mulţime de oameni, fiindcă a fost transformată de harul lui Hristos care cunoştea viaţa ei şi Care i-a spus că iubirea nesfârşită, neînşelătoare şi netrecătoare este iubirea lui Dumnezeu şi că iubirea aceea dezordonată, schimbătoare şi trecătoare era o iubire pământească”.
„Apa cea vie sau harul mântuitor este iubirea sfântă netrecătoare, neschimbătoare şi neînşelătoare a lui Dumnezeu faţă de oameni. Întâlnindu-se cu această iubire sfântă a lui Dumnezeu prin Iisus Hristos, ea se converteşte şi devine mărturisitoare şi misionară a lui Hristos”, a menţionat Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Despre închinarea „în duh şi în adevăr”
Patriarhul a explicat şi ce înseamnă închinarea „în duh şi în adevăr” la care a făcut referire Domnul Hristos.
„Închinarea în duh şi adevăr este închinare de rugăciune, dar şi în stare de mărturisire a credinţei adevărate. Cu alte cuvinte, adevăraţii închinători ai Tatălui Ceresc sunt cei care se roagă prin lucrarea Duhului Sfânt, căci El ne învaţă cum să ne rugăm, şi mărturisesc pe Hristos Care este adevărul. Duhul Care ne învaţă să ne rugăm este Duhul Sfânt, iar adevărul este Hristos Însuşi”.
„Ca atare, adevăraţii închinători ai Tatălui ceresc sunt cei care prin Duhul Sfânt mărturisesc pe Hristos adevărul mântuirii noastre. Adevăraţii închinători sunt cei care se închină Sfintei Treimi. De aceea, adevărata rugăciune să săvârşeşte nu doar în Ierusalim, ci în orice loc din lume unde se mărturiseşte credinţa descoperită nouă de Mântuitorul Iisus Hristos şi anume, credinţa în Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt pentru a dobândi viaţa veşnică din Împărăţia Preasfintei Treimi”.
Patriarhul Daniel a accentuat apoi o altă învăţătură din pasajul biblic: „Fiecare Biserică ortodoxă în care se mărturiseşte credinţa în Sfânta Treime, pe care noi o mărturisim în Crezul Ortodox, este deschisă nu doar spre Ierusalimul pământesc, ci spre Ierusalimul ceresc, spre Împărăţia Cerurilor”.
Importanţa harului oferit de Iisus Hristos
La final, Patriarhul a făcut referire la conştientizarea asupra faptului că harul oferit de Hristos poate schimba în bine viaţa omului.
„Să ne ajute Bunul Dumnezeu să învăţăm că harul dăruit nouă de Hristos schimbă viaţa omului. Îl face din om păcătos om smerit care se pocăieşte de păcatele sale şi îşi îndreaptă viaţa sa şi caută sfinţenia şi mântuirea, spre slava Preasfintei Treimi şi bucuria celor mântuiţi”.

Mănăstirea Prislop şi-a sărbătorit hramul istoric închinat Sfântului Apostol Ioan
Ctitoria Sfântului Nicodim de la Tismana şi-a sărbătorit marţi hramul istoric închinat Apostolului şi Evanghelistului Ioan.
Liturghia a fost oficiată de un sobor de ierarhi condus de Episcopul Andrei al Covasnei şi Harghitei. Alături de Preasfinţia Sa au slujit:
Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și al Hunedoarei,Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei AraduluiPreasfințitul Părinte Daniil, fost administrator al Episcopiei Dacia Felix.
Omilia a fost rostită de Preasfinţitul Părinte Daniil care a vorbit despre „Apostolul iubirii, Sfântul Evanghelist Ioan Teologul”, cel care prin Evanghelia sa „ne inițiază cel mai adânc în tainele Duhului și ale Împărăției lui Dumnezeu”.
Stând lângă pieptul lui Iisus Hristos la Cina cea de Taină și la picioarele Crucii Sale, Ioan ni-L descoperă cu putere pe Dumnezeu adevărat, ca Dumnezeu al Iubirii și Lumină a lumii.
La final, Preasfințitul Părinte Episcop Gurie a mulțumit ierarhilor, preoților și credincioșilor pentru prezența la Sfânta Liturghie în această zi de sărbătoare pentru așezământul monahal hunedorean.
La final, soborul slujitor a oficiat o slujbă de pomenire la mormântul părintelui Arsenie Boca, îngropat în cimitirul mănăstirii.
Părintele Arsenie este recunoscut ca unul dintre marii duhovnici români ai secolului trecut. De-a lungul timpului, acesta a fost stareț la Mănăstirea Brâncoveanu – Sâmbăta de Sus și apoi la Mănăstirea Prislop.
Teolog, pictor și duhovnic, Părintele Arsenie a văzut lumina zilei în data de 29 septembrie 1910. A studiat la Gimnaziul ortodox „Avram lancu” din Brad (1922-1929), Academia Teologică „Andreiană” din Sibiu (1929-1933), la Academia de „Belle Arte” din București și un stagiu de documentare la Muntele Athos.
A fost hirotonit diacon celib în 1936 și preot în data de 10 aprilie 1942. În data de 3 mai 1940 a fost tuns în monahism la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, sub numele de Arsenie, a cărei obște a îndrumat-o până în toamna anului 1948, când a fost transferat de mitropolitul Nicolae Bălan la Mănăstirea Prislop.
Comisie teologică pentru cercetarea vieţii şi activităţii Pr. Arsenie Boca
A fost arestat de autoritățile comuniste în noaptea de 15/16 ianuarie 1951 și închis la: Aiud, Baia Sprie, Ocnele Mari, nouă luni la Canalul Dunăre-Marea Neagră.
Eliberat la 17 martie 1952 s-a întors la Mănăstirea Prislop, participând la slujbe, pictând și lucrând în obștea mănăstirii. În anul 1955 era anchetat la Timișoara, suferind alte șase luni de detenție.
În anul 1969 Mănăstirea Prislop a fost închisă, iar părintele Arsenie exclus din monahism, începând perioada de pribegie prin București și alte localități. În 1961 era angajat la Atelierele Patriarhiei, iar în 1968 a fost pensionat.
S-a retras la parohia Drăgănescu, lângă București, începând pictarea bisericii de aici. Spre sfârșitul vieții i s-a permis să se reîntoarcă la Prislop.
A trecut la cele veșnice în data de 28 noiembrie 1989 și a fost înmormântat la Mănăstirea Prislop, mormântul părintelui devenind un adevărat loc de pelerinaj pentru toți cei care l-au cunoscut și l-au iubit.
Aşezământul monahal a fost ctitorit de Sfântul Nicodim, reorganizatorul şi îndrumatorul monahismului românesc din a doua jumatate a veacului al XIV-lea.
El a copiat la Prislop Tetraevangheliarul slavon pe pergament împodobit cu frontispicii şi miniaturi, care se păstrează la Muzeul de Artă şi Istorie Naţională din Bucureşti.
Lăcaşul de cult al mănăstirii Prislop a fost rectitorit în 1564 de domniţa Zamfira, fiica domnitorului Moise Vodă al Ţării Româneşti.
De numele mănăstirii se leagă şi personalitatea Sfântului Ioan de la Prislop. Dorind să-și închine întreaga viață lui Dumnezeu, a părăsit casa părintească și s-a închinoviat în obștea călugărilor de la ctitoria Sfântului Nicodim de la Tismana (†1406).
După mai mulți ani și după ce s-a deprins cu virtuțile ascultării și smereniei, cu binecuvântarea duhovnicului său s-a retras pe malul abrupt al pârâului Slivuț, nu departe de mănăstire, unde și-a săpat singur o chilie în piatră, cunoscută până azi sub numele de „Chilia” sau „Casa Sfântului”.
În ziua de 19 iunie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a canonizat pe Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop, având zi de prăznuire data de 13 septembrie a fiecărui an.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a participat miercuri la recepţia organizată la Palatul Cotroceni de Preşedinţia Românei, cu prilejul Zilei Europei.
După intonarea imnurilor Europei şi al României, Preşedintele Klaus Werner Iohannis a ținut un discurs.
Președintele României a subliniat ce impact a avut proiectul Uniunii Europene asupra continentului.
„Proiectul european a schimbat fundamental continentul nostru. Este una dintre cele mai puternice idei politice articulate vreodată care a transformat Europa într-o zonă de pace și de prosperitate”, a spus Excelenţa Sa Klaus Iohannis.
Preşedintele românilor a apreciat în cuvântul său că „Europa este pentru România marea familie alături de care împărtășește valori, aspirații și un drum comun de dezvoltare”.
La eveniment au fost prezenţi reprezentanţi ai cultelor din România, foşti şefi de stat, Primul Ministru al României, reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi alte personalităţi.
La 9 mai 1950, ministrul francez de externe din acea perioadă, Robert Schuman, a propus crearea unei structuri supranaţionale capabile să ofere stabilitate şi pace în Europa postbelică, dar şi prosperitate economică.
Astfel, a fost creată Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului, structură care treptat s-a transformat în ceea ce astăzi este Uniunea Europeană. România este membră UE din anul 2007.

Mănăstirea Sihăstria Putnei îşi va sărbători ocrotitorii săptămâna viitoare, în 16 mai.
Sfinții Cuvioși Sila, Paisie și Natan s-au nevoit în secolul al XVIII-lea, în Sihăstria Putnei, loc de aspră asceză și de liniște în care se retrăgeau monahi iubitori de mai multă nevoință și rugăciune.
La scurt timp după trecerea la cele veșnice a celor trei sfinți ieroschimonahi, schitul a fost distrus din pricina vitregiei vremurilor.
Descoperirea sfintelor moaşte
După mai bine de 200 de ani, la începutul Postului Mare din anul 1990, un monah putnean, retras pe locul fostului schit, a văzut o lumină cerească deasupra pronaosului vechii biserici ruinate, lumină care a înconjurat biserica, apoi s-a făcut nevăzută.
La puțin timp după aceasta, în 24 aprilie 1990, când s-a început refacerea Schitului, în pronaosul vechii biserici au fost descoperite mormintele celor trei Cuvioși: Sila, Paisie și Natan, în care se aflau osemintele lor, galbene ca ceara și răspândind bună-mireasmă.
În anii ce au urmat numeroase vindecări minunate au avut loc la racla cu moaștele cuvioșilor.
Canonizarea sfinţilor putneni
De aceea, cu prilejul împlinirii a 550 de ani de la întemeierea Mănăstirii Putna și a 20 de ani de la resfințirea vechii biserici de la Sihăstria Putnei, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în ședința sa din 6-7 iunie 2016, trecerea în rândul Sfinților a Cuvioșilor Sila, Paisie și Natan de la Sihăstria Putnei, cu zi de prăznuire la 16 mai.
Proclamarea solemnă a canonizării a avut loc în 14 mai 2017.
Patriarhul României a sfinţit racla
Racla în care sunt aşazate moaştele sfinţilor putneni a fost sfinţită de Patriarhul României în 27 septembrie 2017.
Racla din argint, inscripționată cu chipul sfinților și motive tradiționale românești, a fost confecționată la Atelierele de Cizelură ale Patriarhiei Române.
Mănăstirea Sihăstria Putnei
Începuturile Sihăstriei Putnei urcă în istorie până la mijlocul veacului al XV-lea. Dornic de mai multă linişte, un monah din lavra Putnei, Atanasie, se retrage la trei kilometri depărtare, în pădure. I se vor alătura şi alţi sihaştri, ridicându-şi aici şi o bisericuţă de lemn.
Pustiită de poloni la sfârşitul secolului al XVII-lea, bisericuţa va fi rezidită cu sprijinul vistiernicului Ilie Cantacuzino, în timpul egumenului Lazăr, ucenicul Mitropolitului Dosoftei al Moldovei.
În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, Sihăstria Putnei cunoaşte o înflorire deosebită. În această perioadă va fi construită o biserică din piatră, cu hramul Bunavestire, sfinţită în 1758, şi se efectuează şi alte lucrări, cu sprijinul unor domnitori şi boieri ai vremii.
După ocuparea nordului Moldovei de Imperiul Habsburgic (1775), Sihăstriei i se pun multe interdicţii. Undeva spre sfârşitul veacului al XVIII-lea mănăstirea a fost desfiinţată, având aceeaşi soartă ca majoritatea aşezămintelor monahale din Bucovina. Vieţuitorii au fost transferaţi la Mănăstirea Putna.
Primul egumen al reînfiinţatului Schit Sihăstria Putnei, după trecerea celor 200 de ani de pustiire şi părăsire din vremea stăpânirii austro-ungare şi a regimului comunist, a fost părintele monah Sebastian Scheuleac.
Cu priceperea şi hărnicia acestuia, ajutat de mulţi credincioşi din diferite zone ale ţării, pe ruinele de altădată ale fostului schit a fost construită o biserica de piatră.
Astăzi, alături de principalele locaşuri – Biserica „Buna Vestire” şi Biserica „Izvorul Tămăduirii”, Mănăstirea Sihăstria Putnei mai are o bisericuţă în cimitir, cu hramul „Sfântul Ioan Evanghelistul”, precum şi Biserica „Acoperământul Maicii Domnului”, numită şi „Biserica de la izvor”.

Grupul psaltic al Seminarului Teologic din Bucureşti a câştigat a doua ediţie a Concursului Naţional de Muzică Psaltică desfăşurată sâmbătă la Universitatea de Muzică din Bucureşti.
Pe locul doi s-a clasat Seminarul din Suceava, iar pe locul trei cel din Craiova.
Anul trecut, prima ediţie a acestui concurs a fost câştigată de grupul psaltic al seminarului buzoian.
Prof. Nicolae Gheorghiţă, preşedintele juriului, a felicitat pe participanţi şi pe cei care au organizat concursul şi a apreciat faptul că ediţia de anul acesta a inclus un repertoriu mult mai dificil decât cea de anul trecut.
Mulţumim Bunului Dumnezeu că după o perioadă de strădanie, de efort din partea elevilor noştri s-a împlinit un vis mai vechi, deoarece am participat şi anul trecut, iar la această ediţie şi-au dat toată silinţa şi am obţinut locul I, a declarat pentru Trinitas Tv dirijorul grupului psaltic al seminarului bucureştean, arhid. prof. Nifon Constantin.
Concursul Naţional de Muzică Psaltică
Concursul Naţional de Muzică Psaltică îşi propune să încurajeze tinerii să studieze muzica psaltică, susţinând astfel păstrarea şi cultivarea acestui tezaur de cultură universală şi naţională.
De asemenea oferă imbold elevilor să valorifice interpretarea autentică a muzicii psaltice, să promoveze formaţiile de muzică psaltică valoroase ale instituţiilor de învăţământ teologic preuniversitar şi să faciliteze accesul tuturor elevilor teologi la acest gen de muzică.
Concursul se adresează formaţiilor (grupurilor) de muzică psaltică din cadrul celor 36 de seminarii şi licee teologice ortodoxe din România.

La Parohia Vintilă Vodă din Protoieria Ilfov Sud a avut loc duminică festivitatea de premiere a tinerilor care s-au remarcat, prin rezultate deosebite, la Concursul Național de Creație Unirea: libertate și unitate, etapa pe protopopiat.
Copiii participanți, cu vârste cuprinse între 7 și 18 ani, împreună cu preoții și profesorii lor coordonatori, au fost felicitați pentru calitatea lucrărilor alcătuite în cadrul concursului, la cele trei secțiuni ale concursului: literară, artistică și multimedia.
În urma jurizării, au fost stabiliți câștigătorii celor trei premii:
Premiul I: Portofoliul Pe-al nostru steag e scris Unire!, alcătuit de un grup de 17 copii din cadrul grupului de cateheză de la Parohia Vintilă-Vodă din Popești-Leordeni, Protoieria Ilfov Sud, sub coordonarea Pr. Iustin – Marcel Ardeleanu;
Premiul II: Portofoliul România suntem noi!, alcătuit de elevii de la Școala Gimnazială nr. 1 – Berceni și Parohia Sfântul Nicolae din Berceni, Protoieria Ilfov Sud, sub coordonarea Pr. Nicolae Manu și doamnele profesoare Nicoleta – Constanța Cimpoca și Ioana Filip;
Premiul III: Portofoliul Biserica ce ne u®nește!, alcătuit de elevii de la Școala Gimnazială nr. 3 – Bălăceanca și Parohia Adormirea Maicii Domnului din Bălăceanca, Comuna Cernica, Protoieria Ilfov Sud, sub coordonarea Pr. Constantin Iordăchescu.
Copiii clasați pe primele trei locuri, calificați mai departe la faza pe eparhie a concursului, au primit, după Sfânta Liturghie, premiile ce au constat în diplome, cărți și iconițe, oferite de Pr. Ioan Bondar, protopopul Protoieriei Ilfov Sud, care a coordonat concursule raza protopopiatului.
Concursul Național de Creație Unirea: libertate și unitate este organizat cu binecuvântarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, anul 2018 fiind declarat în Patriarhia Română drept „Anul omagial al unităţii de credinţă şi de neam” şi „Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918”.

În ziua Sărbătorii Înălţării Domnului, membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române vor sluji după următorul program transmis de Radio Trinitas:
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va oficia slujba Sfintei Liturghii la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului.
Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, va sluji la Mănăstirea Neamț, împreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor, Preasfințitul Părinte Calinic Botoșăneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Iașilor și cu Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.
Înaltpreasfințitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, va sluji la Mănăstirea Înălțarea Domnului, localitatea Veștem, județul Sibiu.
Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, va sluji la Mănăstirea de la Muntele Rece judeţul Cluj.
Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, va sluji în Parohia Târgu- Logreşti, Protopopiatul Târgu-Cărbunești.
Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, va sluji la Catedrala Mitropolitană din Timişoara.
Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, va sluji la Paraclisul Mitropolitan Sfântul Ioan Teologul din Chişinău, Republica Moldova.
Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, va sluji în Catedrala Mitropolitană din Nürnberg.
Înaltpreasfințitul Părinte Nicolae, Mitropolitul Ortodox Român al celor două Americi, va sluji la Catedrala Sfinţii Împărați, Chicago, IL, SUA.
Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh Patriarhal, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Târgoviște.
Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va sluji în Parohia Sfânta Treime și Înălțarea Domnului – Catedrala Eroilor din Constanța.
Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, va sluji la Biserica Înălțarea Domnului – Catedrala Mare din Târgu-Mureș.
Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală Înălţarea Domnului din Buzău.
Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Galaţi.
Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, va sluji la Catedrala veche din Arad.
Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, va sluji în Catedrala Episcopală din Caransebeș.
Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, va sluji la Biserica Parohiei Gepiu, Protopopiatul Tinca.
Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, va sluji în Parohia Înălțarea Domnului din Municipiul Baia Mare.
Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, va sluji la Catedrala Episcopală din Drobeta Turnu Severin.
Preasfințitul Părinte Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor, va sluji la hramul Catedralei Episcopale din Slobozia, județul Ialomița.
Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, va sluji în Parohia Toplița Veche, judeţul Harghita.
Preasfințitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, va sluji la Mănăstirea Pantocrator – Drăgăneşti Vlaşca, județul Teleorman.
Preasfințitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, va sluji în Parohia Înălțarea Domnului – Eroilor din Giurgiu.
Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, va sluji la Mănăstirea Saon, judetul Tulcea.
Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, va sluji în Catedrala Episcopală Înălțarea Domnului din Zalău.
Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, va slujii la Catedrala Episcopală din Deva.
Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Ungariei, va sluji în Parohia Otlaca Pustă, Ungaria.
Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei, va sluji în Paraclisul Centrului eparhial din Roma, Italia.
Preasfințitul Părinte Timotei, Episcopul Ortodox Român al Spaniei și Portugaliei, va sluji la Catedrala Intrarea Maicii Domnului în Biserica din Madrid, Spania.
Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox român al Europei de Nord, va sluji la Mănăstirea Ortodoxă Română din Ikast, Danemarca.
Preasfințitul Părinte Mihail, Episcopul Ortodox Român al Australiei și Noii Zeelande, va sluji la Mănăstirea Izvorul Tămăduirii din Melbourne, Australia.
Preasfințitul Părinte Ioan Casian, Episcopul Ortodox Român al Canadei, va sluji în Catedrala Sfântul Gheorghe, Windsor, ON, Canada.
Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop vicar patriarhal, va sluji la Catedrala Patriarhală.
Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop vicar patriarhal, va sluji la Biserica Domnița Bălașa – Paraclis Patriarhal din Capitală.
Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, va sluji la Biserica Înălțarea Domnului – Catedrala Eroilor din Ploiești.
Preasfințitul Părinte Ilarion Făgărășanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, va sluji la Mănăstirea Înălțarea Domnului, localitatea Augustin, Brașov.
Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, va sluji în Parohia Timişoara – Mehala din municipiul Timişoara.
Preasfințitul Părinte Sofian Brașoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului, va efectua un pelerinaj în Sfântul Munte Athos Grecia.
Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Aradului, va sluji în Parohia Arad Șega 2, Protopopiatul Arad.
Preasfințitul Părinte Teofil de Iberia, Arhiereu vicar al Episcopiei Ortodoxe Române al Spaniei și Portugaliei, va sluji la Mănăstirea Naşterea Domnului din Cenicientos, Spania.
Preasfinţitul Părinte Atanasie de Bogdania, Arhiereu vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, va sluji în Parohia Înălţarea Sfintei Cruci – Roma 3 din Roma, Italia.

Liturghia oficiată cu prilejul hramului Mănăstirii Neamț, de Înălțarea Domnului, va fi prezidată de Mitropolitul Teofan al Moldovei și Bucovinei.
Alături de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan vor sluji ierarhii Sinodului Mitropolitan, precum și alți arhierei invitați.
Programul liturgic va începe din seara zilei de miercuri, ora 18:00, cu Privegherea şi va continua a doua zi dimineață cu Slujba Aghesmei Mici, Sfânta Liturghie, pomenirea ctitorilor şi a eroilor neamului.
Părintele Stareț Benedict Sauciuc, a declarat pentru Radio Trinitas că așteaptă ca oaspeți, pe lângă ierarhii Sinodului Mitropolitan, și pe alți arhierei care au metania la Mănăstirea Neamț.
De peste şase secole aceast praznic a devenit prilej de pelerinaj pentru credincioşi din toate zonele ţării.
Aceștia vin la așezământul monahal să participe la slujbe şi să aducă cinstire sfintelor moaște aflate în patrimoniul mănăstirii.
Mănăstirea Neamț
Este cel mai mare și mai vechi așezământ monahal din Moldova, fiind declarat monument istoric.
Ctitorirea mănăstirii îi este atribuită voievodului Petru I Mușat (1375-1391), care a construit aici prima biserică din piatră, astăzi dispărută.
Pe amplasamentul mănăstirii existase însă o bisericuță și mai veche, din lemn, numită Biserica Albă, construită de monahi cu un secol înainte.
Biserica actuală din incinta mănăstirii a fost ctitorită de voievodul Ștefan cel Mare la sfârșitul secolului al XV-lea și are hramul Înălțarea Domnului.
În biserică se află o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, pictată în anul 665 în Israel.
Așezământul are cea mai mare și mai veche bibliotecă mănăstirească (18.000 volume). De asemenea, a avut o contribuție deosebită la dezvoltarea culturii și artei medievale românești.
În incinta așezământului este îngropat Ștefan Voievod, unchiul lui Ștefan cel Mare, iar în pronaos se află moaștele sfântului necunoscut descoperite în 1986, prin scoaterea asfaltului de pe alee.

Cu jumătate de an înainte de sfinţire, hramul principal al Catedralei Naţionale, Înălţarea Domnului şi Ziua Eroilor, a fost sărbătorit joi cu anticipaţie la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului.
La acest eveniment, Sfânta Liturghie a fost prezidată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel care şi-a exprimat speranţa că anul viitor slujba de hram se va desfăşura în interiorul Catedralei.
Rolul arătărilor de după Înviere
În predica rostită, Patriarhul a făcut referire la activitatea Domnului Hristos în perioada dintre Înviere şi Înălţare.
Patriarhul Daniel a menţionat că arătările de după Înviere au avut rolul de a consolida credinţa apostolilor şi a-i pregăti pentru viaţa veşnică.
„Mântuitorul Hristos Se arată de 10 ori după Înviere în diferite momente pentru a dovedi că El este viu, că moartea nu mai are putere asupra Lui. S-a arătat din când în când pentru a întări credinţa ucenicilor în Învierea Lui”.
Prin faptul că Se făcea nevăzut după fiecare arătare, dovedeşte că „El pregătea pe ucenici pentru viaţa cerească şi îi determina să-şi dorească viaţa cerească”, a spus Preafericirea Sa.
În acest scop, Iisus Hristos le-a vorbit în cele 40 de zile ucenicilor „despre Împărăţia Cerurilor ca să dorească să fie împreună cu El veşnic în slava Preasfintei Treimi”.
Înălţarea la cer pe nor
Patriarhul a reflectat la modul cum S-a înălţat la Cer Domnul Hristos şi de ce a fost ales pentru înălţare norul plin de lumină.
„Tatăl ceresc stă pe nor şi pentru aceea i-a trimis şi Fiului norul. Norul pe care Iisus Hristos S-a înălţat la Cer este tronul părintesc”, prin aceasta evidenţindu-se că şi Fiul stă pe tron împreună Tatăl, a subliniat Părintele Patriarh.
Îngerii care au însoţit norul de lumină, potrivit Preafericirii Sale, au fost trimişi de Dumnezeu pentru a-i mângâia pe ucenici care s-au întristat în momentul despărţirii. Totuşi, încredinţarea şi încurajarea că Iisus Se va reîntoarce le-a dat speranţă şi bucurie.
Un alt motiv al trimiterii îngerilor este „de a accentua adevărul Înălţării la Cer care este o lucrare mântuitoare”, a spus Patriarhul României.
În timpul Înălţării Sale, Mântuitorul a binecuvântat pe Maica Domnului şi ucenicii. „Maica Domnului reprezintă icoana vie a Bisericii, iar Apostolii sunt slujitorii lui Hristos care arată taina Bisericii mântuitoare în lume”, a accentuat Patriarhul.
Patriarhul Daniel a explicat de ce Iisus Hristos este Capul Bisericii.
„Mântuitorul Se înalţă la Cer binecuvântând Biserica. De aceea, Biserica trăieşte din binecuvântarea lui Hristos Cel răstignit, înviat şi înălţat la cer. Biserica nu trăieşte dintr-o bunăvoinţă a oamenilor pe pământ, ci din binecuvântarea lui Hristos, Capul Bisericii”, a spus Părintele Patriarh.
Binecuvântarea transmisă prin preot
Patriarhul a făcut referire apoi la binecuvântarea transmisă prin mâna preotului, ca semn nevăzut al binecuvântării Domnului.
„Iisus Hristos S-a înălţat la Cer binecuvântând pe ucenici care I s-au Închinat Lui. Noi, când primim binecuvântarea lui Hristos prin mâna preotului, ne închinăm ca semn de al iubirii noastre faţă de Hristos, pentru că binecuvântarea lui Hristos înseamnă iubirea Preasfintei Treimi pentru Biserică. Biserica mulţumeşte Preasfintei Treimi prin binecuvântarea adusă de Hristos”, a subliniat Preafericirea Sa.
Patriarhul a spus că „oamenii caută binecuvântarea lui Dumnezeu pentru că simt că atunci când sunt binecuvântaţi simt că au o bucurie şi o pace sufletească. Pacea şi bucuria în sufletul oamenilor vine din binecuvântarea lui Dumnezeu. Ea trebuie căutată tot timpul şi cerută”.
„Altfel, ne tulburăm, ne simţim singuri, dar când primim binecuvântarea lui Dumnezeu ca semn al prezenţei Sale iubitoare, ajutătoare şi sfinţitoare, atunci noi înţelegem că deşi înălţat la Cer, Hristos este cu noi până la sfârşitul veacurilor şi este cu noi mai ales prin Duhul Sfânt”.
Efectele Înălţării Domnului
Sărbătoarea Înălţarea Domnului anunţă Praznicul Pogorârii Sfântului Duh. În acest context, Patriarhul a făcut referire la efectele trimiterii Duhului Sfânt în lume.
„Hristos Se înalţă la Ceruri şi va trimite pe Duhul Sfânt împreună cu Tatăl ca să nu mai fie în faţa noastră, ci în viaţa noastră. Dacă Hristos rămânea pe pământ El era în faţa noastră. Prin Duhul Sfânt, El locuieşte în noi prin Duhul Sfânt”.
„Duhul Sfânt Îl face pe Hristos prezent în noi prin sfintele rugăciuni şi mai ales prin Sfânta Euharistie. De aceea, Hristos nu doreşte să fie în faţa noastră, ci doreşte să devină viaţa vieţii noastre, lumina vieţii noastre”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Din soborul slujitor au făcut parte: Părintele Arhim. Paisie Teodorescu, Vicar patriarhal, Părintele Arhim. Ciprian Grădinaru, Părintele Arhim. Dionisie Constantin, Consilier Patriarhal, Pr. Ionuţ Dragomir, Consilier Patriarhal, şi mai mulţi diaconi.
Răspunsurile liturgice au fost oferite de Grupul Psaltic Anastasis.
După Sfânta Liturghie, Părintele Patriarh a oficiat joi, la Paraclisul Catedralei Naţionale, o slujbă de pomenire pentru eroii neamului românesc.
În Paraclisul CMN se înalţă zilnic rugăciuni către Dumnezeu pentru ajutor în buna desfăşurare a lucrărilor de construire a Catedralei mari.
Catedrala Mântuirii Neamului sau Catedrala Naţională este unul din proiectele de referinţă dezvoltate în România ultimilor zece ani.
Într-un interviu acordat la sfârşitul anului trecut pentru televiziunea publică, Patriarhul a afirmat că ridicarea Catedralei este „un mandat primit de la înaintaşi” şi a reamintit că este „un simbol al unei biserici dedicate comemorării eroilor poporului român din toate timpurile”.
Pomenirea eroilor neamului românesc la praznicul Înălţării Domnului a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1920, Patriarhul explicând în acest sens legătura dintre Ziua Eroilor şi sărbătoarea Înălţării Domnului.

În a șaptea duminică după Sfintele Paști, Biserica Ortodoxă îi pomeneşte pe Sfinții Părinți de la Sinodul I Ecumenic. Acest sinod a avut loc la Niceea (astăzi İznik, în Turcia) în anul 325 d. Hr. și a instituit regula pentru toate Sinoadele Ecumenice ulterioare. A abordat în primul rând problema arianismului, stabilind o primă formă a Crezului și o primă regulă pentru calcularea datei Paștilor (sau „Pascalia”).
Acest sinod este cunoscut și ca Primul de la Niceea. Sinodul a fost convocat de către Sfântul Împărat Constantin cel Mare. Acesta, având ca prioritate unitatea Imperiului Roman, i-a chemat pe Episcopii Bisericii să se reunească spre a tranșa ampla dispută asupra arianismului.
La sinod au participat 318 Sfinți Părinți. Principalul motiv pentru convocarea sinodului a fost controversa hristologică provocată de preotul Arie din Alexandria, numită arianism. El susţinea că Iisus Hristos a fost creat de Dumnezeu, negând astfel divinitatea lui Hristos.
Episcopii adunaţi la Sinodul de la Niceea au condamnat erezia lui Arie şi prin Crezul pe care l-au formulat au mărturisit că Fiul este de o fiinţă cu Tatăl, deci este Dumnezeu: „Și într-unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii. Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut; Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut”.
Primul sinod a formulat cele dintâi dogme ale credinţei ortodoxe, şi în special cele care se referă la a doua Persoană a Sfintei Treimi, Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, de o fiinţă cu Tatăl. De asemenea, acest sinod a redactat primele şapte articole ale Simbolului Credinţei (Crezul). Sinodul de la Niceea a stabilit şi alte chestiuni de importanţă bisericească, privind aspecte de natură morală şi teritorială atât pentru cler, cât şi pentru laici. Sinodul întâi Ecumenic prezintă o deosebită importanţă deoarece a fost prima adunare a episcopilor din întreaga Biserică, împrejurare în care s-au dezbătut probleme doctrinale fundamentale şi s-au luat decizii majore care privesc dreapta credinţă şi unitatea Bisericii.

„Sfânta Elena este model de mamă educatoare”, a subliniat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în predica rostită luni, de hramul istoric al Catedralei Patriarhale.
„Ea a educat discret, dar eficient pe fiul său. Edictul de la Mediolan și toate lucrările pe care Sfântul Constantin le-a făcut în favoarea Bisericii au fost inspirate de mama sa Elena, împărăteasa”.
Împreună cu Patriarhul au slujit în altarul de vară al Catedralei: IPS Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, PS Visarion, Episcopul Tulcii, PS Varlaam Ploieşteanul și PS Ieronim Sinaitul, Episcopi vicari patriarhali, și PS Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
Patriarhul a început omilia sa cu o reflecție asupra troparului sărbătorii Sfinților Împărați Constantin și Elena:
„Chipul Crucii Tale pe cer văzându-l şi ca Pavel chemarea nu de la oameni luând, cel între împăraţi Apostolul Tău Doamne, împărăteasca cetate în mâinile Tale o a pus. Pe care păzeşte-o totdeauna în pace, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Unule Iubitorule de oameni”.
Părintele Patriarh a spus că troparul vorbește despre chemarea Sf. Constantin la misiune prin analogie cu chemarea Sfântului Apostol Pavel care din prigonitor al Bisericii a devenit misionar.
Din momentul convertirii, Împăratul Constantin cel mare a devenit „protector, apărător, păzitor și ajutător al creștinismului și de aceea este numit «Între împărați Apostolul Tău Doamne»”.
Primul împărat roman creștin
„Sfântul Constantin cel Mare este chemat să ajute Biserica lui Hristos după o perioadă lungă de persecuții împotriva creștinilor întreprinse de împărații romani păgâni. El este primul împărat roman creștin”, a spus Părintele Patriarh.
Patriarhul a subliniat contribuția majoră pe care a avut-o Împăratul Constantin cel Mare la răspândirea creștinismului prin edictul de la Mediolan, care a însemnat „încetarea persecuției împotriva creștinilor”.
„Sfântul Constantin cel Mare a dăruit Bisericii averile confiscate în timpul persecuțiilor, a adus din exil pe toți episcopii și preoții, a dăruit Bisericii unele clădiri publice, numite basilici, pentru ca credincioșii să aibă unde să se roage întrucât multe biserici au fost demolate în timpul împăratului Diocletian și mulți preoți au fost uciși”,
„El a făcut o lucrare reparatorie, a recompensat daunele făcute creștinilor de către împărații persecutori dinaintea lui”, a explicat Patriarhul Daniel.
Preafericirea Sa a amintit că Sf. Constantin a fost cel care a instituit ziua de duminică drept zi de odihnă în Imperiul Roman și toate legile date de împărat după convertire au fost în conformitate cu învățătura creștină.
Sf. Constantin cel Mare a dat multe legi cu caracter social, a interzis adulterul, uciderea de prunci și tortura, a precizat Patriarhul Daniel – „răstignirea, zdrobirea picioarelor, arderea corpului cu fierul înroșit în foc, au fost interzise pentru că reprezentau umilirea chipului lui Dumnezeu în om”.
În continuare, Părintele Patriarh a evocat demersurile făcute de Sfântul Constantin pentru unitatea Bisericii, între care cel mai important este organizarea Primului Sinod Ecumenic.
„Sfântul Constantin cel Mare voia unitatea imperiului și dacă Biserica era dezbinată, se dezbina și imperiul. De aceea, el a dorit să ajute Biserica, să o ferească de dezbinare, de ceartă, de împărțire, de tulburare”.
Icoana Sfinților Împărați
Între multele binefaceri aduse Bisericii de Împărații cei întocmai cu Apostolii, Patriarhul României a evidențiat aflarea Sfintei Cruci, dar și construirea de biserici în Țara Sfântă și nu numai.
În acest context Preafericirea Sa a explicat de ce pe icoana Sfinților Împărați este reprezentată și Sfânta Cruce:
„Unul a văzut crucea pe cer – Sfântul Constantin – în data de 28 octombrie 312, iar cealaltă persoană, mama sa, Elena a descoperit crucea în pământ în anul 326. Așadar Sfânta Cruce leagă cerul și pământul”, a remarcat Patriarhul Daniel.

Biserica Ortodoxă îi sărbătoreşte astăzi pe Sfinţii Părinţi de la Sinodul al II-lea Ecumenic. Acest Sinod s-a desfăşurat la Constantinopol în anul 381 d.Hr., fiind cunoscut și ca Primul Sinod de la Constantinopol.
A fost convocat de împăratul Teodosie cel Mare (379-395), pentru a restabili ordinea şi liniştea în Biserică. Tulburarea era provocată de erezia pnevmatomahilor (termen grecesc alcătuit din cuvintele „Duh” şi „luptă”), care nega dumnezeirea, egalitatea şi deofiinţimea Duhului Sfânt cu Tatăl şi cu Fiul. 150 de episcopi au participat la acest Sinod Ecumenic. Prin strădania acestor Sfinţi Părinţi, Biserica a consolidat victoria Ortodoxiei, obţinută încă din anul 325, la Sinodul I Ecumenic de la Niceea din 325.
Al doilea Sinod Ecumenic a formulat învățătura ortodoxă despre Sfântul Duh, mărturisind că este Domnul de viață Făcătorul, Care de la Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit, Care a grăit prin prooroci. Astfel au condamnat erezia pnevmatomahilor. Simbolul de credinţă de la Niceea se încheia prin cuvintele „Credem şi în Duhul Sfânt”. La acestea, Sfinţii Părinţi de la Sinodul al II-lea Ecumenic au adăugat încă cinci articole de credinţă, stabilind învăţătura ortodoxă despre Sfântul Duh, despre Biserică, despre Sfânta Taină a Botezului, despre învierea morţilor şi viaţa veşnică.
La acest Sinod, Sfinţii Părinţi au condamnat şi ereziile macedonianism și apolinarianism, născute din dezbaterile legate de arianism. Pe lângă definiţiile de ordin dogmatic aprobate, Sino*dul al II-lea Ecumenic a redactat şapte canoane, prin intermediul cărora erau condamnate cele mai importante erezii apărute în Biserică la data respectivă. Era depus din treapta arhieriei Maxim Cinicul, care dorise să obţină în mod necanonic scaunul Bisericii constantinopolitane, fiind reglementate, de asemenea, drepturile jurisdic*ţionale ale vechilor scaune din Biserica Răsăritului, precizându-se „întâietatea de onoare a episcopului de Constantinopol după episcopul Romei”. Hotărârile dogmatice ale Sinodului al II-lea şi Simbolul de credinţă constantinopolitan constituie fundamentul teologic al hotărârilor dogmatice luate de celelalte sinoade particulare şi ecumenice, cuprinse implicit în acestea, fiind recunoscute unanim de întreaga Biserică.

Congresul Național de Teologie intitulat „Unitate Eclesială și Unitate Națională” s-a încheiat miercuri la Palatul Patriarhiei.
Dezbaterile din a doua zi s-au concentrat asupra temelor:
Unitatea Bisericii în faţa ereziilor, curentelor filosofice si ideologiilor politice,Contribuţia Bisericii la promovarea conştiinţei naţionale a poporului român si la făurirea statului român unitar modern.
Sesiunile de comunicări au fost moderate de cadre didactice de la Facultatea de Teologie din bucureşti: Pr. Prof. dr. Ioan Moldoveanu, Pr. Conf. dr. David Pestroiu şi Pr. Prof. dr. Mihail-Simion Săsăujan.
Hristos este temeiul unităţii de credinţă
Profesorul Adrian Lemeni de la Facultatea de Teologie „Justinian Patriarhul” a vorbit despre mărturisirea unităţii de credinţă în contextul riscului deturnării ei prin diferite ideologii.
El a atras atenţia că este important „să recuperăm şi să asumăm perspectiva eclesială conform căreia unitatea vieţii bisericeşti este trăită ca o experienţă în duh şi adevăr”.
Totodată, Adrian Lemeni a subliniat că „Hristos este temeiul unităţii de credinţă şi al unităţii Bisericii”.
O altă prelegere i-a aparținut părintelui conferențiar Patriciu Vlaicu, parohul Bisericii românești „Sfântul Nicolae” din Bruxelles.
Acesta a vorbit despre cum este păstrată unitatea de credință și limbă în diaspora românească.
Făcând referire la originea grecească a cuvântului diaspora, care înseamnă împrăşiere, părintele Patriciu Vlaciu a declarat pentru Radio Trintias că este o „provocare să vorbeşti despre diaspora în contextul unităţii”.
„Împrăştierea aceasta în unitate este o provocare, dar tocmai această împrăştiere face ca Biserica să se îmbogăţească de pluralitatea mărturisirilor şi manifestărilor”, a subliniat părintele Patriciu.
El a remarcat că diaspora nu este doar o comunitate etnică, ci şi o „împrăştiere a ortodocşilor în afara spaţiului tradiţional ortodox şi această împrăştiere face, pe de-o parte, ca lumea întreagă să intre în contact cu Ortodoxia”.
„Diaspora ortodoxă”, a spus părintele, „a fost cea care a mărturisit despre valorile Ortodoxiei în Occident şi a făcut să se îndrăgostească cei din Occident de valorile Ortodoxiei”.
Despre concluziile congresului a vorbit părintele conferențiar Nicușor Beldiman, consilier la Sectorul Teologic-Educațional al Patriarhiei Române.
În cele două zile ale congresului a fost evidențiată contribuția Bisericii la principalele evenimente ce au dus la formarea statului român unitar:
A fost evidenţiată legătura vie dintre Biserică şi neam în decursul istoriei, rolul limbii române în păstrarea unităţii religioase şi naţionale, importanţa învăţăturii de credinţă a Bisericii în păstrarea unităţii poporului român, raportul dintre Ortodoxie şi naţiune, dintre Ortodoxie şi cultură, precum şi rolul important pe care Biserica Ortodoxă Română l-a avut în pregătirea marilor evenimente istorice având ca scop unitatea naţională a românilor.
Congresul naţional de teologie
Manifestarea academică a debutat cu sesiunea festivă din 22 mai.
Lucrările au fost deschise în prezența Preafericitului Părinte Patriarh Daniel în Aula Magna Teoctist Patriarhul a Palatului Patriarhiei.
În cuvântul rostit, Părintele Patriarh a subliniat importanța comemorării unității de credință înfăptuită în 1918.
Prima zi a congresului a continuat cu două sesiuni de comunicări despre unitatea de credinţă şi unitatea Bisericii.
Participanţii au fost premiaţi de Patriarhul Daniel
Miercuri, 23 mai, conferențiarii și moderatorii congresului au primit diploma omagială și medalia comemorativă a anului 2018.
Distincțiile au fost oferite în sala Europa Christiana a Palatului Patriarhiei de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. El a apreciat activitatea desfășurată în cadrul congresului pe tema unității eclesiale și naționale despre care a spus că este „o temă foarte frumoasă, actuală”.
Evenimentul academic a fost organizat de Sectorul teologic-educațional al Administrației Patriarhale în parteneriat cu Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” a Universității din București și cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte.

Începând cu anul 2019 în calendarul Bisericii noastre va fi înscrisă o nouă sărbătoare: cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului – „Îndrumătoarea” de la Mănăstirea Neamț.
Hotărârea a fost adoptată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române care a aprobat propunerea Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei de înscriere în calendar, în ziua de 9 iulie, a cinstirii Sfintei Icoane a Maicii Domnului.
De asemenea, în cadrul şedinţei sinodale de joi au fost aprobate textele slujbei, sinaxarului, troparului, condacului și acatistului cinstirii acestei Sfinte Icoane.
Icoana Maicii Domnului „Îndrumătoarea”
Icoana Maicii Domnului „Îndrumătoarea” se află în patrimoniul Mănăstirii Neamț de șase secole.
Ea datează din 665 a fost pictată în Lida și a fost dăruită domnitorului Alexandru cel Bun de Împăratul Bizanțului Ioan al VIII-lea Paleologul.
Tradiţia şi unele însemnări vechi atestă că icoana de la Mănăstirea Neamţ este o copie a celei despre care se spune că a fost pictată prin minune pe un stâlp al bisericii din Lida, oraş din Israel.
Pictura icoanei aflată în Biserica „Înălţarea Domnului“ din incinta mănăstirii este protejată cu o îmbrăcăminte metalică, ornamentată cu pietre preţioase, între anii 1844-1845, în timpul stareţului Neonil.
Icoana a fost ascunsă în perioada 3 iunie 1821-28 octombrie 1822 în pădure pentru a fi apărată de turcii.
Icoana Maicii Domnului Prodromiţa
O altă icoană a Maicii Domnului a cărei cinstire s-a extins în Biserica Ortodoxă Română este Prodromița de la Muntele Athos, cu ziua de cinstire în 12 iulie.
Icoana Maicii Domnului Prodromiţa (adică Înaintemergătoarea) este o icoană făcătoare de minuni „nefăcută de mână omenească”, din tezaurul Schitului românesc Sfântul Ioan Botezătorul – Prodromu de la Sfântul Muntele Athos, supranumit Grădina Maicii Domnului.
Recent a fost adăugată în calendarul Bisericii Ortodoxe Române şi cinstirea icoanei Maicii Domnului Siriaca.

De Rusalii Biserica Ortodoxă sărbătoreşte Pogorârea Sfântului Duh în chip de limbi de foc peste Sfinţii Apostoli. Acest praznic este sărbătorit întotdeauna duminica, la 10 zile după Înălţarea Domnului şi la 50 de zile după Paşti. Totodată, această zi este sărbătoarea întemeierii Bisericii Creştine, căci atunci, în urma predicii Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creştinism ca la trei mii de suflete, care au alcătuit cea dintâi comunitate creştină din Ierusalim.

Sinaxarul ne spune despre această sărbătoare: „În această zi, Duminica a opta după Paşti, prăznuim Sfânta Cincizecime. Şi această sărbătoare am luat-o din cărţile iudeilor. Căci după cum aceia prăznuiesc Cincizecimea lor, cinstind numărul de şapte, dar şi pentru că au primit Legea după trecerea a cincizeci de zile de la Paşti, tot astfel şi noi prăznuim cincizeci de zile de la Paşti, primind Duhul cel Preasfânt, care ne dă Legea, ne călăuzeşte spre tot adevărul şi ne învaţă cele plăcute lui Dumnezeu. (...) Se cuvine să mai ştim că, în ziua aceasta, săvârşindu-se praznicul Cincizecimii, Duhul Sfânt S-a coborât peste ucenicii Domnului”.

Rusaliile constituie cea mai veche sărbătoare creştină împreună cu cea a Paştilor, fiind prăznuită încă din vremea Sfinţilor Apostoli.

Credincioşii care participă în Duminica Rusaliilor la Sfânta Liturghie primesc ramuri binecuvântate de nuc sau tei, ramuri care simbolizează limbile ca de foc prin care s-a arătat harul Duhului Sfânt lucrător în ucenicii lui Hristos, trimişi de El să binevestească Evanghelia Sa în limbi diferite la toate neamurile.

Duminică, imediat după Sfânta Liturghie, se oficiază şi Vecernia „plecării genunchilor”, în cadrul căreia se rostesc şapte rugăciuni speciale de cerere a harului Duhului Sfânt.

Începând cu această zi, se rosteşte rugăciunea „Împărate Ceresc”, rugăciune care nu se spune în perioada de la Paşti până la Rusalii. Prin această rugăciune care se rosteşte la începutul fiecărei slujbe în Biserica Ortodoxă se arată că fiecare credincios e chemat să trăiască o Cincizecime perpetuă.*

În ziua praznicului Sfintei Treimi, ieri, 28 mai, Centrul de Presă BASILICA al Patriarhiei Române și-a sărbătorit hramul. Ostenitorii celor cinci componente de presă au participat la Sfânta Liturghie și la slujba de Te Deum săvârșite în Catedrala Patriarhală de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de slujitori. În Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, i-a binecuvântat pe jurnaliștii creștini și a rostit cuvântul intitulat „Centrul de Presă BASILICA – misiune pentru cultivarea unităţii de credinţă şi de neam a românilor”.
Din soborul de slujitori care s-au rugat împreună cu Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul în Catedrala Patriarhală au făcut parte părintele consilier patriarhal Nicolae Dascălu, directorul Publicațiilor LUMINA ale Patriarhiei Române și coordonatorul Centrului de Presă BASILICA; părintele consilier patriarhal Teodor Gradinaciuc (Radio TRINITAS); pr. Ciprian Florin Apetrei (Ziarul Lumina); arhid. consilier patriarhal Ioan Mavrichi (Biroul de presă al Patriarhiei Române); arhid. Ștefan Sfarghie (Ziarul Lumina); diac. Dumitru Bogdan Bădiță (Televiziunea TRINITAS); diac. consilier patriarhal Gheorghe Anghel (Agenția de ştiri BASILICA). Cuvântul de învățătură la Sfânta Liturghie a fost rostit de părintele consilier patriarhal Nicolae Dascălu. În cadrul slujbelor au fost înălțate rugăciuni către Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, ctitorul Centrului de Presă BASILICA, asupra coordonatorilor, ostenitorilor, binefăcătorilor și beneficiarilor activității mediatice a Patriarhiei Române. Răspunsurile liturgice au fost oferite de Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale şi Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române.
După momentul festiv din Sala „Europa Christiana”, jurnaliștii creștini au fost invitați de Patriarhul României să viziteze parcul Palatului Patriarhiei. Centrul de Presă BASILICA face parte din Sectorul comunicații și relații publice al Administrației Patriarhale și are cinci componente: Radio TRINITAS, TRINITAS TV, Publicațiile LUMINA (cotidianul Ziarul Lumina, săptămânalul Lumina de Duminică, revista lunară Vestitorul Ortodoxiei), Agenția de știri BASILICA și Biroul de presă și relații publice.

Mesajul de condoleanțe al Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la slujba de înmormântare a domnului profesor universitar Constantin I. Milică, miercuri, 30 mai 2018:
Am aflat cu multă întristare de trecerea din această viaţă a domnului profesor universitar Constantin I. Milică, cunoscut fitoterapeut, dascăl de mare prestigiu al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi, fiind totodată și cercetător român de prestigiu.
L-am cunoscut pe domnul profesor Constantin I. Milică în vremea păstoririi noastre la Iași și am apreciat în mod deosebit multa sa osteneală pentru ajutorarea celor aflați în suferință.
A fost, încă din primele zile de apariție ale Ziarului Lumina, astăzi cotidianul Patriarhiei Române, un colaborator apropiat, cel mai longeviv din istoria acestui proiect editorial. A publicat aici, neîntrerupt, timp de 13 ani, săptămână de săptămână, într-o rubrică de specialitate, sfaturi, recomandări, tipuri de tratamente specifice fiecărei boli în parte, punându-și toate cunoștințele și toată priceperea în slujba aproapelui.
N-a fost doar „medic” de trupuri, ci și „medic de suflete”, știind să inspire celor suferinzi nădejde și încredere în lupta cu boala şi suferinţa.
Profesorul Constantin I. Milică a fost specialist în Fiziologia plantelor și în Fitoterapie, dedicându-şi întreaga viață activității didactice și de cercetare în cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi.
Vreme de jumătate de veac, a studiat efectele plantelor medicinale, cunoştinţele asimilate fiind valorificate în peste 600 de produse fitoterapeutice pe care le-a realizat și care au condus către vindecare mii de oameni din întreaga țară, dar și din străinătate.
A fost, de asemenea, unul dintre primii profesori ieșeni care au publicat carte de specialitate – în cazul acesta de Fitoterapie, domeniul său de activitate – cu binecuvântarea noastră, la Editura Trinitas, în anul 2009. Au urmat apoi alte volume în care și-a adunat cu trudă roadele cercetărilor și experiențelor sale, spre vindecarea și mângâierea celor suferinzi.
Ca o moștenire de mare preț, rămân pentru noi zecile de tratate de specialitate care-i poartă semnătura, majoritatea abordând studiile de laborator şi posibilităţile de utilizare eficientă a plantelor în vindecarea bolilor.
Domnul Iisus Hristos, Doctorul sufletelor și al trupurilor, l-a chemat la veșnica odihnă într-o zi de mare sărbătoare creștină, Duminica Rusaliilor, în care harul Duhului Sfânt aduce mângâierea cerească în Biserică și în lume. Ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos, Biruitorul morții, să așeze sufletul robului Său Constantin în loc luminat, în loc de odihnă, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viaţă fără de sfârşit.
Încredințăm familia, prietenii și pe toți cei care l-au cunoscut și iubit, de întreaga noastră compasiune și adresăm tuturor sincere condoleanțe. Rugăciunea pentru odihna sa veșnică şi pomenirea lui cu recunoştinţă vor fi, în timp, legătură de iubire mai tare decât moartea şi mângâiere pentru cei îndoliaţi.
Veșnica lui pomenire din neam în neam!
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Părintele Constantin Necula a afirmat în cadrul conferinței de duminică susținută la palatul Mogoșoaia că „neamul românesc este o biserică în activitate continuă”.
Dorind să explice tema conferinței „Rusaliile, hramul neamului românesc”, părintele a spus:
„despre aceasta e vorba, despre cum Duhul Sfânt poate să ne țină laolaltă ca români, pentru că dacă ar fi să ne țină laolaltă altceva văd că nu ne iese”.
Părintele Necula a subliniat, totodată, modul în care românii ar trebui să conviețuiască: „avem nevoie să rezistăm ca neam, avem nevoie să ne ajutăm unii pe ceilalți să rămânem în viață, nu să ne ucidem cu fiecare cuvânt și cu fiecare vorbă”.
Fiind întrebat dacă neamul românesc este diferit cu ceva față de alte neamuri, părintele Constantin Necula a răspuns că nu este, în schimb „are bucuria de a fi al lui Hristos”.
„Sper să rămânem așa și să nu-L trădăm”, a subliniat părintele Necula.
Evenimentul a fost organizat de Primăria Capitalei și Centru cultural palatele brâncovenești de la porțile Bucureștiului în colaborare cu Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Mogoșoaia.
Părintele Constantin Necula
Preotul Constantin Necula este conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șaguna” a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu.
Autor a unor volume de predici, studii și articole de omiletică și catehetică, este recunoscut pentru misiunea pe care o desfăşoară în rândul tinerilor.
La finalul anului trecut, Părintele Necula a primit de la Patriarhul României Ordinul Sfântul Ioan Gură de Aur pentru contribuţia constantă la educația ortodoxă a tinerilor.

Biserica Ortodoxă sărbătorește în ziua 29 iunie pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Pentru rolul major pe care l-au avut acești Sfinți Apostoli ai Mântuitorului în răspândirea creștinismului, Biserica a rânduit ca prăznuirea lor să fie pregătită printr-o perioadă de post.
Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel amintește de pregătirea Sfinților Apostoli pentru primirea Sfântului Duh la Cincizecime, dar și de râvna cu care ei au slujit Biserica, ducând cuvântul Evangheliei până la marginile lumii.
Acest post este o practică veche a Bisericii, care datează din epoca primară. Despre el au vorbit Sfinții Atanasie cel Mare, Ambrozie al Milanului și Leon cel Mare.
Prin ținerea acestui post se cinstesc și darurile Sfântului Duh, care s-au pogorât peste Sfinții Apostoli la Cincizecime, de aceea în vechime acest post se mai numea Postul Cincizecimii.
Postului Sfinților Apostoli începe întotdeauna luni după Duminica Tuturor Sfinților şi este un post ușor. În fiecare sâmbătă și duminică a acestui post este dezlegare la pește, vin și ulei.
Învățătura pentru posturi din Ceaslovul Mare arată că luni, miercuri și vineri se mănâncă legume fără ulei, marți și joi aceleași cu untdelemn și vin. Dezlegarea la pește există și luni, marți și joi dacă atunci cade sărbătoarea vreunui sfânt cu doxologie mare și cu cruce neagră în calendar, iar când o astfel de sărbătoare cade miercuri sau vineri se dezleagă la untdelemn și vin. Și în caz de hramul bisericii se oferă dezlegare la pește. Dacă însuși praznicul Sfinților Apostoli Petru și Pavel cade miercuri sau vineri, se face dezlegare la pește, vin și ulei.
Conform Pascaliei Bisericii Ortodoxe Române, Postul Sfinţilor Apostoli poate varia între 28 de zile, atunci când Paştele cade pe 4 aprilie, până în situaţia în care poate fi desfiinţat, atunci când Paştele este prăznuit după data de 1 mai. În aceste situații, s-a hotărât ca postul să se ţină două sau trei zile înainte de sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru şi Pavel. Anul acesta avem post pentru sărbătoarea Sfinţilor Apostoli în perioada 4-28 iunie.

Episcopia Hușilor anunță trecerea la cele veșnice a părintelui arhimandrit Mina Dobzeu, statornicul mărturisitor al credinței în perioada comunistă și cel care l-a botezat pe monahul Nicolae Steinhardt.
Arhim. Mina Dobzeu s-a stins din viață astăzi, 7 iunie 2018 la ora 14:55, în chilia sa de la mănăstirea „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” – Catedrala Episcopală din Huși, informează site-ul oficial al Eparhiei.
Părintele Mina Dobzeu
Părintele Mina Dobzeu s-a născut în data de 5 noiembrie 1921, în satul Grozeşti, judeţul Lapuşna, Republica Moldova.
La vârsta de 13 ani a intrat ca frate de mănăstire la Mănăstirea Hâncu. În 1948 a fost tuns în monahism la Schitul Brădiceşti, aflat atunci în Episcopia Huşilor, fiind hirotonit ierodiacon în acelaşi an. Primeşte Taina Preoţiei în 1955.
În perioada 1948-1949 a fost arestat timp de 11 luni pentru proteste împotriva scoaterii învățământului religios din școală. În 1959 a fost exmatriculat din anul al II-lea de studii (Facultatea de Teologie din București), scos din monahism și condamnat la închisoare pentru atitudinea sa contra Decretului 410/1959, privind desființarea mănăstirilor și reducerea personalului monahal.
A fost închis la Galați, Jilava, Gherla și în colonia de muncă din Delta Dunării.
Aflat la închisoarea Jilava, în 15 martie 1960, Mina Dobzeu l-a botezat în credința ortodoxă pe marele cărturar Nicolae Steinhardt, cunoscut ulterior ca monahul Nicolae Delarohia, autorul celebrului „Jurnal al fericirii”.
”Nu mi-a fost teamă. Nu m-am lăsat!
– Arhim. Mina Dobzeu
În închisorile comuniste, părintele a continuat să răspândească învățătura de credință ortodoxă, fără să se gândească la riscuri, învățându-și colegii de celulă rugăciuni. Acest lucru i-a adus de multe ori consecințe usturătoare:
„Eu am fost pedepsit și am fost închis într-o temniță care se numea Neagra. Am stat o săptămână la izolare. Acolo nu aveam nici un scaun, era multă umezeală, pe jos numai apă, pavimentul era din ciment, și din cauza asta stăteam toată ziua în picioare. Mi se dădea de mâncare o dată pe zi, seara, la ora nouă, după care se aducea un pat, iar dimineața la cinci îl luau”, își amintea părintele.
A ieșit din închisoare în 1964. Din anul 1969 a fost chemat să slujească Biserica la Mănăstirea „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Huși, al cărei stareț a fost între anii 1978-1988.
În anul 1988 a fost din nou arestat, timp de 8 luni, pentru „răzvrătire” și „uneltire împotriva siguranței statului”, în fapt pentru protestele sale materializate în 7 scrisori adresate direct lui Nicolae Ceaușescu, cu privire la morala poporului român și la ateismul adus de comunism.
După reînființarea Episcopiei Hușilor (în 1996), între anii 1996-2002, a îndeplinit funcția de consilier cultural-misionar la Centrul Eparhial Huși.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a primit luni, 11 iunie 2018, la Reşedinţa Patriarhală, vizita Înaltpreasfinţitului Părinte Teodosie, Arhiepiscop de Sevastia, din cadrul Patriarhiei Ierusalimului.
În cadrul întrevederii au fost menţionate problemele pe care le întâmpină creștinii în zona Orientului Mijlociu, din cauza conflictelor militare, ceea ce a condus la emigrarea acestora în diferite părţi ale lumii, precum Europa Occidentală, SUA, Canada, America de Sud şi Australia.
De asemenea, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Teodosie a exprimat bucuria numărului mare de pelerini din România care vizitează Ţara Sfântă şi care sunt primiţi cu ospitalitate de Patriarhia Ierusalimului.
În acelaşi timp, au fost adresate mulţumiri Patriarhului României pentru sprijinul acordat de Patriarhia Română unor studenţi creştini ortodocşi recomandaţi de Patriarhia Ierusalimului să studieze la şcoli de teologie din România.
Sectorul relaţii bisericeşti, interreligioase şi comunităţi bisericeşti externe

După 517 ani de la construirea ei, Patriarhul României a resfinţit duminică biserica Mănăstirii Dealu pe care a numit-o „un reper important al identităţii şi unităţii noastre naţionale”.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi-a argumentat cuvintele explicând că aşezământul monahal constituie „locul sacru care păstrează ca într-un chivot cinstitul cap al domnitorului Mihai Viteazul, cel care a înfăptuit prima unire a provinciilor româneşti: Ţara Românească, Transilvania şi Moldova în anul 1600”.
Deşi această unire „a fost o clipă scurtă a istoriei, o străfulgerare printre nori grei şi apăsători, ea a încărcat sufletul românilor de o speranţă fără seamăn, cu o valoare mare de simbol” a subliniat Preafericirea Sa.
Conducătorul Bisericii Ortodoxe Române a reiterat însemnătatea deosebită a unirii realizată de domnitorul muntean prin care „idealul sfânt al unităţii românilor a rămas întipărit în conştiinţa istorică a poporului român”.
Astfel, a precizat Preafericirea Sa, „evenimentul unirii din 1600 a reprezentat un far luminos sau un simbol pentru generaţiile următoare care au luptat pentru libertatea, unitatea şi demnitatea naţională rodind temeinic prin unirea principatelor române din 1859 şi culminând cu marea unire de la 1918.
Mănăstirea Dealu – un simbol al artei Bisericeşti în spaţiul românesc
Totodată, Părintele Patriarh a remarcat că mănăstirea aşezată în apropiere de Târgovişte, cu o vechime de peste cinci secole, „constituie un simbol expresiv al dăinuirii dreptei credinţe al spiritualităţii şi artei Bisericeşti în spaţiul românesc”.
Cea mai importantă necropolă voievodală munteană, Mănăstirea Dealu este ctitoria domnitorului Radu cel Mare (1495-1508), construită cel mai probabil pe locul unei biserici ce datează din vremea lui Mircea cel Bătrân.
În incinta mănăstirii a funcţionat prima tipografie de pe teritoriul României, aici desfăşurându-şi activitatea celebrul tipograf, ieromonahul Macarie.
Refacerea bisericii mănăstirii a avut loc în perioada anilor 2010-2018.
La inițiativa și sub îndrumarea Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Nifon, au fost întreprinse importante și necesare lucrări de consolidare şi restaurare a întregului ansamblu monahal.
Duminica Sfinţilor Români
Duminică, 10 iunie 2018, alături de Patriarhul Daniel au slujit mitropoliţii Teofan al Moldovei, Andrei al Clujului, Petru al Basarabiei, Nifon al Arhiepiscopiei Târgoviştei şi arhiepiscopii Irineu al Alba Iuliei, Ioachim al Romanului şi Bacăului şi Casian al Dunării de Jos.
În cuvântul rostit la Sfânta Liturghie, Preafericirea Sa a vorbit despre importanţa Duminicii Sfinţilor Români. El a explicat că în această zi de sărbătoare cinstim „pe sfinţii români din toate timpurile, cunoscuţi sau canonizaţi de Biserică sau necunoscuţi şi încă necanonizaţi de Biserică, dar pe care îi cunoaşte Dumnezeu”.
Astăzi pomenim comuniunea sfinţilor români: martiri sau mucenici, cuvioşi, ierarhi, preoţi, domnitori, apărători ai patriei şi ai credinţei, precum şi mulţimea sfinţilor credincioşi mireni, cunoscuţi şi necunoscuţi pe nume care au postit şi s-au rugat mult, au mărturisit credinţa în vremuri grele, au construit biserici şi mănăstiri, au născut, crescut şi educat copii în iubirea lui Hristos şi în iubirea de neam şi Biserică, a spus Preafericirea Sa.
Părintele Patriarh a evidenţiat că prin sfinţii români „poporul nostru are în cer mai mulţi mijlocitori sau rugători pentru el în faţa Preasfintei Treimi pentru ca să-şi păstreze credinţa apostolică moştenită de la Sfântul Apostol Andrei şi de la misionarii răsăriteni cunoscători de limbă greacă şi latină care au propovăduit Evanghelia pe teritoriul ţării noastre”.
La finalul slujbei, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a conferit maicii stareţe Emanuela Preda „Ordinul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, iar Mitropolitului Nifon i-a dăruit o cruce de binecuvântare.
Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon a oferit Preafericirii Sale o icoană reprezentând pe Maica Domnului.
Slujbă de pomenire pentru Mihai Viteazul
După slujba de sfinţire, Părintele Patriarh împreună cu ierarhii slujitori au oficiat o slujbă de pomenire la mormântul unde este înhumat capul domnitorului Mihai Viteazul.
Acolo sunt înhumați mai mulți domnitori ai Țării Românești: Radu cel Mare, ctitorul lăcaşului de cult, Vlad al doilea, fiul lui Mircea cel Bătrân, Vladislav al II-lea, Vlad cel Tânăr, Radu Vodă Bădica, Vlad Înecatul, Pătraşcu Vodă cel Bun. De asemenea, la Mănăstirea Dealu se află și mormântul Principelui moldovean Mihail Movilă.
Mănăstirea Dealu se află în localitatea Viforâta, comuna Aninoasa, la 6 km de reședința județului Dâmbovița.

Miercuri, 13 iunie 2018, se împlinesc 377 ani de când au fost aduse moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva la Iași. Arhiepiscopia va marca acest moment prin mai multe manifestări.
Programul aniversării va începe cu Sfânta Liturghie oficiată de PS Calinic Botoșăneanul în Catedrala Mitropolitană. Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Iașilor va săvârși la final o slujbă de pomenire pentru domnitorul Vasile Lupu și familia sa.
Începând cu ora 18.00, va avea loc o nouă ediție a întâlnirilor Serile Doxologia.
La Muzeul Mitropolitan din Iași, seara va debuta cu vernisajul expoziției „Sfânta Parascheva de la Iași – Mărturii scrise”.
În cadrul expoziției va putea fi văzută o fotocopie a documentului care atestă donarea moaștelor Sfintei Parascheva de către Patriarhul Partenie I al Constantinopolului, Domnitorului Vasile Lupu al Moldovei.
În continuare, va avea loc Conferința „Binefacerile Sfintei Parascheva”.
Pr. prof. univ. Ion Vicovan, decanul Facultăţii de Teologie din Iași, Arhim. Dosoftei Șcheul, Mare eclesiarh al Catedralei Mitropolitane din Iași, Arhim. Valerian Radu, preot slujitor al Catedralei Mitropolitane, și Pr. Bogdan Racu, inspector în cadrul Sectorului învăţământ al Arhiepiscopiei Iaşilor, vor evoca cele mai importante momente din viața Sfintei Parascheva.
Ei vor aminti minunile săvârșite de ocrotitoarea Moldovei asupra celor care se închină la sfintele sale moaște și vor prezenta aspecte importante legate de aducerea la Iași a moaștelor Sfintei Cuvioase Parascheva.
În anul 1641, după ce binecredinciosul domn Vasile Lupu al Moldovei a plătit toate datoriile Patriarhiei din Constantinopol, cârmuitorii ei de atunci, patriarhul Partenie I, zis cel Bătrân (1639-1644), împreună cu membrii Sinodului său, au hotărât să-i ofere, drept recunoștință, moaștele Cuvioasei Parascheva „pentru sfințirea și binecuvântarea acelui loc al Bogdaniei (Țara Moldovei, n.n.)”, după cum se spune în „scrisoarea sinodicească”.
Racla cu cinstitele moaște a fost transportată cu o corabie pe Marea Neagră, fiind însoțită de trei mitropoliți greci (Ioanichie al Heracleei, Partenie al Adrianopolului și Teofan al Paleopatrei). Ajungând la Galați, apoi la Iași, pe 13 iunie, au fost întâmpinate de Vasile Vodă Lupu, de Sfântul Mitropolit Varlaam și de episcopii de Roman și Huși, de cler și credincioși.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a primit luni, 11 iunie 2018, la Reşedinţa Patriarhală, vizita Înaltpreasfinţitului Părinte Teodosie, Arhiepiscop de Sevastia, din cadrul Patriarhiei Ierusalimului.
În cadrul întrevederii au fost menţionate problemele pe care le întâmpină creștinii în zona Orientului Mijlociu, din cauza conflictelor militare, ceea ce a condus la emigrarea acestora în diferite părţi ale lumii, precum Europa Occidentală, SUA, Canada, America de Sud şi Australia.
De asemenea, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Teodosie a exprimat bucuria numărului mare de pelerini din România care vizitează Ţara Sfântă şi care sunt primiţi cu ospitalitate de Patriarhia Ierusalimului.
În acelaşi timp, au fost adresate mulţumiri Patriarhului României pentru sprijinul acordat de Patriarhia Română unor studenţi creştini ortodocşi recomandaţi de Patriarhia Ierusalimului să studieze la şcoli de teologie din România.
Sectorul relaţii bisericeşti, interreligioase şi comunităţi bisericeşti externe

Poetul Național, Mihai Eminescu, a fost pomenit vineri în Catedrala Patriarhală la împlinirea a 129 de ani de la trecerea la cele veșnice la slujba parastasului oficiată de arhim, Clement Haralam, Mare Eclesiarh al Catedralei.
Slujba a fost oficiată imediat după încheierea Liturghiei.
După slujba de parastas, părintele arhimandrit a susţinut un cuvânt în care a vorbit despre poetul neamului românesc.
Despre Mihai Eminescu, arhim. Clement Haralam a spus că este pomenit „la 15 ianuarie, ziua sa de naștere și deopotrivă la 15 iunie, ziua trecerii sale din lumea aceasta pământeană„ deoarece a fost „fiu al Bisericii Ortodoxe pe care a respectat-o şi a cântat-o în poeziile sale”.
Din preocupările multiple ale lui Eminescu în domeniul culturii, părintele Clement a subliniat „sentimentul său patriotic-național, dar și religios, numind Biserica Ortodoxă maica neamului nostru strămoșesc.
Un lucru minunat pe care l-a remarcat poetul național, spune părintele arhmandrit, este legătura dintre cult și cultură.
Poetul a înțeles foarte bine legătura dintre cult și cultură, deși unii intelectuali încă nu găsesc acestă legătură. Mihai Eminescu, simbolul Culturii române, a sesizat că actul cultural nu se poate despărți de actul cultual, după cum cuvântul cultură este legat de cuvântul cult.
La final, Părintele Clement a spus că în anul centenar, când cinstim pe înfăptuitorii Marii Uniri de la 1918, „ne amintim de Poetul național, care a zis: Istoria omenirii este desfășurarea gândirii lui Dumnezeu, adeducând astfel faptul că Marea Unire din 1918 avea să se întâmple prin îngăduința lui Dumnezeu.
De asemenea, tot vineri, de la ora 10:00, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop vicar patriarhal, a oficiat slujba parastasului la mormântul poetului național Mihai Eminescu din cimitirul Bellu.

În urmă cu doi ani, 16 iunie 2016, începea în Creta scrierea unei pagini importante din istoriei Bisericii Ortodoxe: Sfântul și Marele Sinod.
Acesta a avut loc la Academia Ortodoxă din Creta, în perioada 16 – 26 iunie 2016, sub președinția Sanctitatății sale, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu. Delegația Patriarhiei Române, condusă de Preafericitul Părinte Daniel a participat la toate lucrările Sinodului.
Amintim în continuare cuvintele Preafericitului Părinte Patriarh Daniel adresate participanților la Seminarul „Receptarea hotărârilor Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, Creta, 2016”, care a avut loc în 15 iunie 2017 la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti:
„În pofida absenţei surprinzătoare şi, desigur, regretabile a patru Biserici Ortodoxe autocefale, Sfântul şi Marele Sinod din Creta a fost un eveniment spiritual major al Ortodoxiei, care, după decenii de alternanţă între pregătiri şi amânări, entuziasm şi ezitări, a dezbătut, amendat şi aprobat documente semnificative pentru viaţa şi misiunea Bisericii Ortodoxe, în contextul complex al lumii de azi.
Astfel, Enciclica, Mesajul şi cele şase documente, aprobate de toţi întâistătătorii Bisericilor prezente şi de majoritatea copleşitoare a ierarhilor prezenţi la lucrările Sfântului şi Marelui Sinod din Creta, descriu problemele majore care afectează viaţa şi misiunea Bisericii Ortodoxe azi, precum şi relaţiile acesteia cu ansamblul lumii creştine, cu adepţii altor religii şi cu o societate tot mai secularizată”.
Lucrările Sinodului s-au încheiat în data de 26 iunie 2016, dar au urmat conferințe, întâlniri locale, și discuții pe marginea documentelor aprobate. Acestea au generat uneori dezbinări și percepții greșite în rândul credincioșilor asupra scopului acestui Sfânt Sinod.
Patriarhia Română a luat act cu mâhnire de evoluția recentă în România a reacțiilor negative referitoare la receptarea Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe. Astfel, în cadrul ședinței de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, reunit sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în data de 16 decembrie 2016 s-a emis un comunicat cu titlul Orice lămurire privind credinţa trebuie făcută în comuniune bisericească, nu în dezbinare.

Moșul Gheorghe Lazăr va fi proclamat sfânt în cadrul unei noi ceremonii de canonizare care va avea loc sâmbătă, 23 iunie 2018, în localitatea în care trăit peste douăzeci de ani: Piatra Neamț.
Proclamarea are loc în contextul Zilelor Municipiului Piatra-Neamț, 21-24 iunie, când este cinstit ocrotitorul spiritual al orașului: Sfântul Ioan Botezătorul.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat pe nevoitorul Gheorghe Lazăr în data de 5 octombrie 2017.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a prezidat la Iași ceremonia de proclamare a sfințeniei nevoitorului Gheorghe Lazăr, originar din Ardeal și a Mitropolitului Iosif Naniescu originar din Basarabia în 25 martie 2018, în contextul aniversării a 100 ani de la Unirea Basarabiei cu Regatul României (27 martie 1918).
Sfântul Gheorghe Pelerinul este numele cuviosului cunoscut de nemțeni drept Moșul Gheorghe Lazăr.
Proclamarea locală va avea loc la Biserica „Sfântul Ioan Domnesc”, ctitoria Sf. Ștefan. Într-o cămăruță din turnul clopotniță al acesteia și-a petrecut Sfântul Gheorghe Pelerinul ultimii ani din viață.
Programul evenimentului
Sfințenia sa va fi proclamată la Piatra Neamț în prezența a cinci ierarhi ai Bisericii noastre:
IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei;IPS Irineu, Arhiepiscopul Alba-Iuliei;IPS Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului;PS Ignatie, Episcopul Hușilor;PS Calinic Botoșăneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Iașilor.
Potrivit programului anunțat de Doxologia, evenimentul se va desfășura începând cu ora 18:15 pe platoul Curții Domnești din Piatra Neamț:
Slujba Vecerniei unită cu Litia;Proclamarea locală a canonizării Sfântului Gheorghe Pelerinul;Procesiunea cu sfintele sale moaște pe străzile orașului.
Procesiunea va avea loc de la ora 20:15 pe traseul: Biserica „Sfântul Ioan Domnesc” – Teatrul Tineretului – Casa de Cultură – Muzeul de Istorie – Hotel Ceahlău – Consiliul Județean Neamț – Biserica „Sfântul Ioan Domnesc”.
Duminică, 24 iunie 2018, între orele 9:00 – 13:00, va fi oficiată Sfânta Liturghie pe platoul de la Biserica „Sfântul Ioan Domnesc” din Piatra Neamț.

Cinstitul Brâu al Maicii Domnului, de la Mănăstirea Kato Xenia din Grecia, a fost adus spre închinare joi, 21 iunie 2018, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, la Parohia Apărătorii Patriei 1, Protopopiatul Sector 4 Capitală. Racla cu cinstitul odor va rămâne la această biserică până duminică, 24 iunie, timp în care vor fi oficiate slujbe speciale zilnic.
Într-o atmosferă de rugăciune, de pace şi de bucurie duhovnicească, preoţi şi credincioşi din Bucureşti, dar şi din împrejurimi, au întâmpinat ieri, la biserica Parohiei Apărătorii Patriei 1, Protopopiatul Sector 4 Capitală, racla cu Brâul Maicii Domnului de la Mănăstirea Kato Xenia, Grecia. Racla a fost adusă în Bucureşti de o delegaţie condusă de părintele Stavros Panagiotis și a fost aşezată spre închinare într-un loc special amenajat din apropierea bisericii.
„Dăm slavă Mântuitorului Iisus Hristos că a îngăduit ca astăzi cinstitul Brâu al Maicii Sale să fie adus spre închinare credincioşilor noştri. Este pentru al doilea an consecutiv când acest sfânt odor este adus în Protoieria Sector 4 Capitală. Acest lucru a fost posibil cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, și a Înaltpreasfinţitului Părinte Ignatie, Mitropolit de Dimitriada şi Almiros, Grecia, cu sprijinul Administraţiei Sectorului 4 Capitală şi prin grija părintelui paroh Iulian Scoipan, dar şi a clericilor şi credincioşilor din Parohia Apărătorii Patriei 1. Este un lucru important şi deosebit, mai ales în Anul Centenar, ca Brâul Maicii Domnului să fie adus la această parohie, deoarece cu toţii ştim că în această zonă au primit terenuri şi şi-au făcut case luptătorii români din Primul Război Mondial, iar această biserică a fost zidită tocmai spre cinstirea ostaşilor români căzuți pe front”, a subliniat pr. Ioan Vartan Armaşi, protoiereu al Protopopiatului Sector 4 Capitală. De asemenea, părintele protoiereu a mulţumit delegaţiei greceşti pentru binecuvântarea adusă creştinilor bucureşteni.
În continuare, părintele Stavros Panagiotis a transmis un cuvânt de binecuvântare pelerinilor români, mulţumind totodată Patriarhului României, pr. protopop Ioan Vartan Armaşi, precum şi pr. paroh Iulian Scoipan, pentru frumoasa primire. „O rugăm pe Maica Domnului să vă binecuvânteze şi să vă acopere cu acoperământul său pe toţi cei care aţi venit să vă închinaţi brâului său”, a spus pr. Stavros Panagiotis. Brâul Maicii Domnului va rămâne la Parohia Apărătorii Patriei 1 până duminică, 24 iunie, când vor fi săvârșite Acatistul Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului și Sfânta Liturghie arhierească.
Părintele paroh Iulian Scoipan a precizat că aducerea Brâului Maicii Domnului la Parohia Apărătorii Patriei 1 reprezintă o binecuvântare și încurajare, mai ales că la biserica parohiei se desfăşoară ample lucrări de consolidare şi reparaţie. „Considerăm că binecuvântarea pe care Maica Domnului o aduce, ca ocrotitoare a acestui sfânt locaş, pentru că unul dintre hramurile bisericii este Adormirea Maicii Domnului, este de mult folos. Programul liturgic va continua până în data de 24 iunie, când este sărbătoarea Naşterii Sfântului Proroc Ioan Botezătorul. În fiecare zi va fi săvârşită Sfânta Liturghie, începând cu ora 8:00, iar seara, de la ora 17:00, vor fi oficiate Paraclisul Maicii Domnului şi Taina Sfântului Maslu. De asemenea, astăzi, 22 iunie, de la ora 19:00, va avea loc şi un concert de pricesne închinate Maicii Domnului, iar în data de 23 iunie va fi oficiată slujba Privegherii pentru sărbătoarea Naşterii Sfântului Proroc Ioan Botezătorul”, ne-a spus pr. Iulian Scoipan.

În ziua sărbătorii Naşterii Sf. Proroc Ioan Botezătorul, membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române vor sluji după următorul program transmis de Radio Trinitas:
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va oficia Sfânta Liturghie la altarul de vară din incinta Reședinței Patriarhale.
Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, împreună cu:
Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului,Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor,Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor,Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord,Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.
Înaltpreasfințitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, va sluji la biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din Sibiu.
Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, va sluji la Mănăstirea Scărișoara Noua, județul Satu-Mare, împreună cu
Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei,Preasfințitul Părinte Iustin, Episcop Maramureşului şi Sătmarului,Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei,Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei si Harghitei,Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului,Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei,Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Ungariei,Preasfințitul Părinte Timotei, episcopul ortodox român al Spaniei și Portugaliei,Preasfințitul Părinte Ilarion Făgărășanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului,Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei TimişoareiPreasfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Aradului.
Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, va sluji la Mănăstirea Icoana din județul Gorj.
Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, va sluji la mănăstirea Morisena, județul Timiș.
Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, va sluji la paraclisul „Sfântul Ioan Teologul” al Reședinței Mitropolitane din Chișinău.
Înaltpreasfințitul Părinte Iosif, Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale și Meridionale, va sluji în parohia „Sfinții Apostoli Petru si Pavel”, Nantes, Franța.
Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, va sluji în Parohia „Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica din Mönchengladbach, Germania.
Înaltpreasfințitul Părinte Nicolae, Mitropolitul Ortodox Român al celor două Americi, va sluji la Catedrala „Sfinții Împărați” din Chicago, SUA.
Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, va sluji la Mănăstirea „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Alba Iulia.
Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, va sluji la Mănăstirea Stânișoara, județul Vâlcea.
Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, va sluji la Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din Bacău.
Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, va sluji la Mănăstirea „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” – Antonești, județul Argeș.
Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, va sluji în Parohia „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare” din municipiul Focșani.
Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, va sluji la Mănăstirea Măxineni, județul Brăila.
Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, va sluji la Catedrala Veche din Arad.
Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, va sluji la Mănăstirea Poiana Mărului, județul Caraș-Severin.
Preasfințitul Părinte Antonie, Episcop de Bălți, va sluji la Biserica „Sfânta Parascheva” din localitatea Chetrosu, raion Drochia, Republica Moldova.
Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcop al Basarabiei de Sud, va sluji la biserica „Sfântul Pantelimon” din Cahul, Republica Moldova.
Preasfințitul Părinte Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor, va sluji în Parohia „Sfântul Ioan Botezătorul” din Călărași.
Preasfințitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, va sluji la Mănăstirea „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Brânceni, județul Teleorman.
Preasfințitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, va sluji în parohia Vărăști, Protopopiatul Hotarele.
Preasfințitul Părinte Sebastian, Episcopul Slatinei si Romanaților, va sluji în Parohia Proroci, Comuna Milcov, Protopopiatul Slatina I.
Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, va sluji la Mănăstirea Valea Teilor, județul Tulcea.
Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei, va sluji la Paraclisul „Schimbarea la Față” de la Metocul Mănăstirii „Adormirea Maicii Domnului” de la Carsoli, Italia.
Preasfințitul Părinte Mihail, Episcopul Ortodox Român al Australiei și Noii Zeelande, va sluji în parohia „Sfântul Apostol Toma” din Melbourne, Australia.
Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop vicar patriarhal, va sluji la Catedrala „Sfântul Spiridon-Nou” – paraclis patriarhal din București.
Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop vicar patriarhal, va sluji la Biserica Apărătorii Patriei 1 din Capitală.
Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, va sluji la Biserica „Bucur Ciobanul” din București.
Preasfințitul Părinte Calinic Botoșăneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, va sluji la Mănăstirea Gorovei din judeţul Botoşani.
Preasfințitul Părinte Marc Nemțeanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale, va sluji în parohia „Sfântul Andrei” și „Sfânta Alexandra” din Caen, Franța.
Preasfințitul Părinte Sofian Brașoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului, va sluji la biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” (AHK) din München, Germania.
Preasfințitul Părinte Atanasie de Bogdania, Arhiereu vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, va sluji în Parohia „Sfântul Dumitru” din Genova, Italia.
Preasfințitul Părinte Teofil de Iberia, Arhiereu vicar al Episcopiei Ortodoxe Române al Spaniei și Portugaliei, va sluji în Parohia Ortodoxă Română „Nașterea Sfantului Proroc Ioan Botezătorul” din Lerida, Spania.

Academicieni, profesori, muzicieni, oficialități ale municipiului București și oameni de televiziune au primit, miercuri, distincții de vrednicie din partea Patriarhului României pentru contribuția lor la realizarea filmului documentar „Marea Frescă a Ateneului Român”.
Acestora le-a fost conferită diploma omagială și medalia comemorativă a Anului Centenar al Marii Uniri, informează Radio Trinitas.
Evenimentul a avut loc în Sala „Europa Christiana” a Palatului Palatului Patriarhiei, în prezența membrilor Permanenței Consiliului Național Bisericesc.
„Fresca aceasta prezintă istoria poporului român
ca pe o taină a Crucii şi a Învierii sale
– Patriarhul Daniel
În cuvântul său, Patriarhul Daniel a vorbit despre istoria realizării Marii Fresce a Ateneului Român.
Părintele Patriarh Daniel și-a exprimat recunoștința pentru lansarea filmului documentar, realizat de Trinitas TV, la 80 de ani de la inaugurarea Marii fresce a Ateneului, „care descrie pictural istoria poporului român”.
Patriarhul României a amintit că în ziua de 21 mai 2018 în Sala Mare a Ateneului Român a avut loc „un eveniment cultural: un concert de muzică cultă românească și lansarea unui film documentar despre Marea Frescă”.
Recunoştinţă pentru lansarea filmului documentar „Marea Frescă a Ateneului Român”
Preafericirea Sa a evidențiat că „opera monumentală a artistului Constantin Petrescu constituie, cea mai amplă reprezentare în frescă a istoriei naționale” și că „din anul 1988, anul deschiderii Ateneului Român, s-a pus problema unei picturi monumentale realizate pe peretele circular al sălii mari”.
Fresca a fost realizată în cinci ani, a amintit Patriarhul Daniel, „fiind inaugurată în data de 26 mai 1938 în prezența regelui Carol al II-lea și a fiului său, voievodul Mihai, viitorul rege Mihai I”.
Persoanele prezente care au primit distincții din partea Patriarhului României au fost:
Oana Valeria Zaharia – Director AMPT;Silviu Bănică – director adjunct AMPTConstantin Bălăceanu – Stolnici;Pr. Dr. Paisie Teodorescu, vicar patriarhal;Dr. Florin Şerbănescu, consilier patriarhal, Sectorul Cultură şi Patrimoniu Religios;Univ. Dr. Ioana Beldiman, Universitatea Națională de Arte din București;Andrei Dimitriu – directorul Ateneului Român;Iosif Prunner – director artistic al Ateneului Român și dirijor al Corului și Orchestrei Filarmonicii George Enescu;Simona Ștefania Iordache, realizatorul filmului documentar.
Marea Frescă a Ateneului Român a fost realizată în perioada 11 septembrie 1933 – 22 aprilie 1937.

Benthin Mark Louis Ioan, de confesiune anglicană, s-a convertit la Ortodoxie primind Taina Botezului în Duminica a IV-a după Rusalii.
Slujba a avut loc la Catedrala Arhiepiscopală din municipiul Curtea de Argeș şi a fost oficiată de părintele Solomon Paul, Eclesiarhul Catedralei.
Catehizarea domniei sale s-a făcut în timp şi amănunt, iar duminica trecută a primit Taina Botezului în catedrala noastră, a precizat părintele eclesiarh.
După Botez a primit un Catehism – Învățătura de Credința Ortodoxă și o icoană, precum și îndemnul de a participa la sfintele slujbe ale Bisericii, de a se spovedi, împărtăși, dar și de a aprofunda dreapta învățătură, a spus părintele Solomon Paul.
Luna trecută a mai avut loc o convertire în Eparhia Argeșului și Muscelului, la parohia Găvana III din Pitești.  Cetățeanul american Philip Bruce Trapnell Jr., de confesiune protestantă, a primit Taina Botezului în parohia piteşteană.