Teologia ortodoxa (patristica, academica) si stiinta (paradigma stiintifica actuala)
 

Propun sa discutam pe acest topic relatia dintre teologia ortodoxa si stiinta dupa metodologia si modelul patristic.

Inca de la inceput doresc sa subliniez ca orice critica a paradigmei stiintifice actuale (teoria relativitatii, mecanica cuantica) trebuie sa se bazeze pe dovezi practice (si nu doar la nivel de demonstratii filozofice).

Concret: cine afirma ca teoria relativitatii este eronata sa consturiasca un dispozitiv, bazat pe o tehnologie ce implica "teoria alternativa" care sa demonstreze acest lucru inechivoc.

Dispozitivul GPS este una din confirmarile inechivoce ale teoriei relativitatii.
O demostratie filozofica cum ca de fapt sistemul GPS (a carui consturctie si functionare se bazeaza in principal pe teoria relativitatii) nu "poate functiona" pentru ca "teoria relativitatii este eronata" nu poate fi acceptata ca alternativa la teoria relativitatii.

Nu acceptam principiul ignorantei "crede si nu cerceta" ci pe cel al certitudinii "Noi am crezut si am cunoscut" si "ceea ce ochii nostti au vazut, ceea ce mainile noastre au pipait aceea marturisim"

De asemenea termenii teologici si stiintifici trebuie sa fie cei standard si nu interpretari personale ale notiunilor si termenii utilizati. Spre exemplu trebuie precizata sursa definirii notiunilor de: spatiu, timp, viteza, materie, masa, vedere duhovniceasca, informatie etc.

Participanii la discutie sunt rugati sa respecte aceste cerinte (de preferat sa fie persoane competente in ambele domenii teologic si stiintific).

In speratna unui dialog consturictiv in primul rand din punct de vedere al vietii duhovnicesti si al manutirii noastre, Domnul Iisus Hristos sa ne luminieze si sa ne calauzeasca cu harul Sau.

Stiinţa (orice paradigma ştiinţifică, indiferent de epocă), prin observaţiile empirice confirmă (indirect) revelaţiile cosmologice din Sfânta Scriptura, oferind detalii despre modul cum funcţionează universul, cosmologia reprezentând deci puntea de legătură între ştiinţă şi teologia ortodoxă.

Dumnezeu este izvorul adevărului şi al oricărei forme de cunoaştere, El nu se poate exprima în moduri diferite şi contradictorii. Orice contradicţie între raţiune şi revelaţia divină rezultă fie dintr-o folosire falsă a raţiunii, fie dintr-o interpretare greşită a învăţăturii creştine.

Intre teologia ortodoxă şi ştiinţă nu poate exista opoziţie, ci distincţie, ele completându-se reciproc. Ştiinţa (studiul naturii prin observaţie şi raţionament) este limitată prin natura ei doar la descrierea (prin legi ştiinţifice a) modului în care funcţionează universul (prin diverse paradigme științifice), însă nu va putea spune niciodată care este cauza şi scopul existentei universului (şi implicit a omului).

Diversele paradigme ştiinţifice oferă grade diferite de explicare a funcţionarii universului, o noua paradigmă neimplicând invalidarea precedentelor. Spre exemplu paradigma ştiinţifică bazată pe mecanica newtoniană este incompatibilă cu paradigma ştiinţifică bazată pe teoria relativităţii datorită explicaţiei diferite oferite gravitaţiei precum şi definirea diferită a noţiunilor de timp şi spaţiu, însă ambele paradigme descriu aproape la fel de precis fenomenele din univers aflate in domeniul comun de aplicare (adică fenomene care au loc la viteze multa mai mici decât viteza luminii). Teoria Relativităţii însă, oferă explicaţii pentru fenomene din univers ce nu pot fi explicate de către teoria mecanicii clasice, newtoniene.
Antropologia cu implicaţiile ontologice, întrucât depăşeşte graniţele ştiinţei, este terenul disputelor filozofice (şi nicidecum ştiinţifice) dintre filozofiile materialiste (în principal, dar nu exclusiv) ce implică ateismul şi teologia ortodoxă.

Aşadar, nu trebuie confundată ştiinţa cu materialismul filozofic pe care se bazează ateismul militant.

Teologia ortodoxă nu intervine în ştiinţă, ci doar interpretează descoperirile acesteia (potrivit diverselor paradigme ştiinţifice corespunzătoare istoriei omenirii). Metodologia patristică este de referinţă şi ea se caracterizează prin acceptarea datelor ştiinţifice, acestea fiind trecute printr-o grilă de interpretare teologică, oferindu-se astfel un sens ontologic (evident ținând cont de antropologia teologică bazată pe Sfânta Scriptura şi Sfânta Tradiţie).

Astfel, sinteză neopatristică vine în continuarea tradiției Părinților din „epoca de aur” a gândirii Bisericii, când aceștia au integrat adevărul divin în modul de gândire al celor din cultura elenistică (paradigma ştiinţifică a epocii respective, bazată pe geocentrism ca model funcţional potential dar nu exclusiv, pentru univers), împrumutând de la aceasta terminologia pe care aveau să o folosească pentru a rafina cunoașterea adevărurilor dogmatice.

In general in ceea ce priveste relatia intre stiinta si teologie ortodoxa consider ca rezultatul adevarat nu poate fi decat urmatoarul:

Parafrazand-ul pe Robert Jastrow, din Dumnezeu si astronomii, demersul stiintific seamana foarte mult cu cucerirea celui mai inalt pisc montan. Cand omul de stiinta isi ia avant spre ultima stanca este intampinat de un grup de teologi (evident ortodocsi dupa modelul patristic, filocalic) care se afla acolo de secole.
http://en.wikipedia.org/wiki/Robert_Jastrow

Atentie, va rog sa nu confundati filozofia materialista ateista cu stiinta. Stiinta ofera doar date, explicatii ale modului de functionare al universului si al organisemlor insa interpretarea acestor date pentru a li se da un sens existential revine teologiei si filozofiei. Aici (pe taramul spiritual si nicidecum cel stiintific) este lupta intre Adevar si denaturarea Adevarului (raul, minciuna), a sensului existentei...

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos.

Dar când Copernic a demonstrat autenticitatea sistemului heliocentric, pe cine a găsit pe acel "vârf"?

Va rog sa faceti distinctie intre relatia teologie romano-catolica si stiinta. Episod relevant: "spargerea (figurativa)" a telescopului lui Galilei... pentru a "pastra" geocentrismul, ca interpretare creationista a modului de functionare al universului (cauza si scopul universului ramanand nealterate: hristocentrismul).

Relatia teologie ortodoxa si stiinta. Relevant: Sfintii Parinti Capadocieini, Sfantul Simeon Noul Teolog, Sfantul Ioan Damaschin, Sfantul Maxim Marturisitorul... Sfantul LUCA AL CRIMEEI.

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos.

P.S. "varful" se refera exclusiv la congnitia umana intelectuala cu privire la modului de functionare al universului.

Recomandari bibliografice - 1
 

http://www.crestinortodox.ro/forum/s...&postcount=230

Consider adecvat sa reiau o lista bibliografica (putin mai detaliata) pertinenta pentru subiectul discutat:

TEOLOGIE ŞI SPIRITUALITATE ORTODOXĂ:
ALFEYEV Ilarion, Episcop, Sfantul Simeon Noul Teolog si tradiția ortodoxa, trad. Ioana Stoicescu, Maria-Magdalena Rusen. Bucureşti: Sophia, 2010.
CHIALA Sabino, Isaac Sirianul — asceza singuratica si mila fără sfârșit, trad. Maria-Cornelia si diac. Ioan I. Ica jr, Sibiu: Deisis 2012.
COMAN Constantin, Pr. Prof., Erminia Duhului. Bucureşti: Bizantină, 2002.
CRAINIC Nichifor, Cursurile de Mistică. Sibiu: Deisis, 2010.
ICA jr Ioan I. diac., Canonul Ortodoxiei I. Canonul apostolic al primelor secole. Sibiu: Deisis, 2008.
IOSIF Gheron, Marturii din viața monahala, trad. Pr. Prof. Constantin Coman, București: Bizantina, 2003
LARCHET Jean-Claude, Acesta este Trupul Meu, trad. Marinela Bojin. Bucureşti: Sophia, 2006.
LARCHET Jean-Claude, Creștinul în fata bolii, suferinței şi morții, trad. Marinela Bojin. Bucureşti: Sophia, 2006.
LARCHET Jean-Claude, Inconștientul spiritual sau Adâncul neștiut al inimii, trad. Marinela Bojin. Bucureşti: Sophia, 2009.
LARCHET Jean-Claude, Semnificația trupului în Ortodoxie, trad. Monahia Antonia. Bucureşti: Basilica, 2010.
LARCHET Jean-Claude, Sfarsit crestinesc vietii noastre, fara durere, neinfruntat, in pace..., trad. Marinela Bojin. Bucureşti: Basilica, 2012.
LARCHET Jean-Claude, Teologia bolii. Sibiu: Oastea Domnului, 1997.
LARCHET Jean-Claude, Terapeutica bolilor mintale, trad. Marinela Bojin. Bucureşti: Sophia, 2008.
LARCHET Jean-Claude, Terapeutica bolilor spirituale, trad. Marinela Bojin. Bucureşti: Sophia, 2001.
LARCHET Jean-Claude, Tradiția ortodoxa despre viața de după moarte, trad. Marinela Bojin. Bucureşti: Sophia, 2001.
LOSSKY Vladimir, După chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, trad. Anca Manolache. Bucureşti: Humanitas, 2006.
LOSSKY Vladimir, Introducere in Teologia Ortodoxă, trad. Lidia şi Remus Rus. Bucureşti: Editura Sophia, 2006.
LOSSKY Vladimir, Teologia mistică a Bisericii de Răsărit, trad. pr. Vasile Răducă. Bucureşti: Humanitas, 2010.
LOUTH Andrew, Pr., Sfantul Ioan Damaschinul. Traditie si originalitate in teologia bizantina, trad. pr. prof. Ioan Ica sr si diac. Ioan I. Ica jr, Sibiu: Deisis 2010.
MATSOUKAS Nikolaos, Introducere în gnoseologia teologică, trad. Maricel Popa, Bucureşti: Bizantină, 1997.
MATSOUKAS Nikolaos, Teologia Dogmatica si simbolica vol.II, Expunerea credinţei Ortodoxe, trad. Nicuşor Deciu. Bucureşti: Bizantină, 2006.
MATSOUKAS Nikolaos, Teologia Dogmatica si simbolica vol.IV, Demonologia, trad. Pr.Prof. Constantin Coman, Pr.Cristian-Emil Chivu, Bucureşti: Bizantină, 2006.
MEYENDORFF John, Teologia bizantină. Bucureşti: IBMBOR, 1996.
MOORE Lazarus, Arhimadrit, Sfantul Serafim de Sarov. O biografie spirituala, trad. Paul Balan, Bucuresti: Agapis, 2002.
MOŞOIU Nicolae, Taina prezentei lui Dumnezeu în viaţa umană. Viziunea creatoare a Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae. Piteşti: Paralela 45, 2000.
NELLAS Panayotis, Hristos, Dreptatea lui Dumnezeu şi îndreptarea noastră - pentru o soteriologie ortodoxa, trad. Pr. prof. Ioan Ica sr. Sibiu: Deisis, 2012.
NELLAS Panayotis, Omul - animal îndumnezeit. Perspective pentru o antropologie ortodoxă, trad. diac. Ioan I. Ica jr. Sibiu: Deisis, 2002.
PUHALO Lazăr, IPS, Caile Ortodoxiei Contemporane, trad. Mihnea Gafita. Cluj-Napoca: Eikon, 2006.
PUHALO Lazăr, IPS, Sufletul, trupul si moartea, trad. Fabia Anton. Cluj-Napoca: Eikon, 2005.
PUHALO Lazăr, IPS, Teologia vie in ortodoxie, trad. Fabia Anton. Cluj-Napoca: Eikon, 2005.
ROMANIDES Ioannis, Dogmatica patristica ortodoxa. O expunere concisa, trad. Dragos Dasca. Sibiu: Ecclesiast, 2011.
ROMANIDES Ioannis, Teologia Patristică, trad. pr. dr. Gabriel Mândrilă. Bucuresti: Metafraze, 2011.
SOPKO Andrew, Pentru o cultura a iubirii jertfelnice . Teo-antropologia Arhiepiscopului Lazar Puhalo. Cluj-Napoca: Eikon, 2004.
SPIDLIK Tomas, Inima şi Duhul în învățătura Sfântului Teofan Zăvorâtul, trad. Maria-Cornelia Ica jr. Sibiu: Deisis, 2011.
SPIDLIK Tomas, Michelina Tenace, Richard Cemus, Spiritualitatea Răsăritului creștin. III. Monahismul, trad. diac. Ioan I. Ica jr. Sibiu: Deisis, 2000.
SPIDLIK Tomas, Spiritualitatea Răsăritului creștin. I. Manual sistematic, trad. diac. Ioan I. Ica jr. Sibiu: Deisis, 1997.
SPIDLIK Tomas, Spiritualitatea Răsăritului creștin. II. Rugăciunea, trad. diac. Ioan I. Ica jr. Sibiu: Deisis, 1998.
SPIDLIK Tomas, Spiritualitatea Răsăritului creștin. IV. Omul si destinul sau in filozofia religioasa rusă, trad. diac. Ioan I. Ica jr. Sibiu: Deisis, 2002.
STĂNILOAE Dumitru, Pr.Prof., Ascetica şi mistica Bisericii Ortodoxe. Bucureşti: IBMBOR, 2002.
STĂNILOAE Dumitru, Pr.Prof., Rugăciunea lui Iisus şi experiența Duhului Sfânt. Sibiu: Deisis, 2003.
STĂNILOAE Dumitru, Pr.Prof., Sfânta Treime sau La început a fost iubirea. Bucureşti: IBMBOR, 2012.
STĂNILOAE Dumitru, Pr.Prof., Spiritualitate si comuniune in Liturghia Ortodoxă. Bucureşti: Editura IBMBOR, 2008.
STĂNILOAE Dumitru, Pr.Prof., Teologia Dogmatică Ortodoxă vol. I, II şi III. Bucureşti: IBMBOR, 1996.
STĂNILOAE Dumitru, Pr.Prof., Viața şi învățătura Sfântului Grigorie Palama. Bucureşti: IBMBOR, 2006.
USCA Ioan Sorin, Pr., Ioan Traian, prof., Vechiul Testament in tâlcuirea Sfintilor Parinti. XII. Iov, Bucuresti: Christiana, 2008.
USCA Ioan Sorin, Pr., Ioan Traian, prof., Vechiul Testament in tâlcuirea Sfintilor Parinti. XIII.Psalmii, Bucuresti: Christiana, 2009.
USCA Ioan Sorin, Pr., Vechiul Testament in tâlcuirea Sfinților Parinti. I. Facerea, Bucuresti: Christiana, 2008.
ZIZIOULAS Ioannis, IPS, Creaţia ca Euharistie. Bucureşti: Basilica, 2009.
ZIZIOULAS Ioannis, IPS, Ființa eclesială. Bucureşti: Bizantină, 2007.
LUCA AL CRIMEEI, Sfântul, Am iubit patimirea, trad. Adrian si Xenia Tanasescu-Vlas, Bucuresti: Sophia, 2012.

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos. Amin.

Recomandari bibliografice - 2
 

http://www.crestinortodox.ro/forum/s...&postcount=231

FILOZOFIE:
HICK John, Filozofia religiei, Bucureşti: Herald, 2010.
MATSOUKAS Nikolaos, Istoria filozofiei bizantine, trad. Pr.Prof. Constantin Coman, Nicuşor Deciu, Bucureşti: Bizantină, 2011.
MORESCHINI Claudio, Istoria filosofiei patristice. Bucureşti: Polirom, 2009.
PHILON din Alexandria, Comentariu Alegoric al Legilor Sfinte după Lucrarea de Șase Zile, trad. Zenaida Anamaira Luca. București: Paidea, 2002.

ŞTIINŢĂ:
ATKINS Peter, Amprenta lui Galileo. Cele 10 mari idei ale științei. Bucureşti: All, 2007.
BARROW John, Cartea infinitului. Scurta introducere în nemărginit, etern şi nesfârșit. Bucureşti: Humanitas, 2008.
BARROW John, Mic tratat despre nimic. Bucureşti: Tehnică, 2006.
BARROW John, Originea universului, trad. Alexandru David. Bucureşti: Humanitas, 2008.
CALVIN William, Cum gândește creierul, trad. Oana Munteanu. Bucureşti: Humanitas, 2006.
CREŢU Traian, Fizica – Curs Universitar. Bucureşti: Tehnică, 1996.
DAVIES Paul, Ultimele trei minute. Bucureşti: Humanitas, 2008.
EINSTEIN Albert, Cum vad eu lumea. Bucureşti: Humanitas, 2008.
EINSTEIN Albert, Teoria relativităţii pe înţelesul tuturor. Bucureşti: Humanitas, 2008.
EINSTEIN Albert, The Meaning of Relativity. New Jersey: Princenton University Press, 1988.
FEYNMAN Richard, Despre caracterul legilor fizicii. Bucureşti: Pergament, 2006.
FEYNMAN Richard, QED - Strania teorie despre lumina si materie. Bucureşti: Pergament, 2006.
FEYNMAN Richard, Șase lecții ușoare, trad. Mihai Gavrilă, Oliviu Gherman. Bucureşti: Humanitas, 2007.
GREENE Brian, The Elegant Universe. New York: Random House, 2000.
GREENE Brian, The Fabric of the Cosmos. New York: Random House, 2005.
HART-DAVIS Adam, The Book of Time: The Secrets of Time, How It Works and How We Measure It, London: Mitchell Beazley, 2011.
HAWKING Stephen, A Brief History of Time. New York: Bantam Books, 1988.
HAWKING Stephen, A Briefer History of Time. New York: Bantam Books, 2008.
HAWKING Stephen, The Theory of Everything. Phoenix: Phoenix Books, 2005.
HAWKING Stephen, The Universe in a Nutshel. New York: Bantam Books, 2002.
HAWKING Stephen, Visul lui Einstein si alte eseuri, trad. Gheorghe Stratan. Bucureşti: Humanitas, 2005.
HEISENBERG Werner, Partea şi întregul. Discuții în jurul fizicii atomice, trad. Maria Titeica. Bucureşti: Humanitas, 2008.
KAKU Michio, Einstein’s Cosmos. London: Weidenfeld & Nicolson, 2004.
KAKU Michio, Introduction to Superstrings and M-Theory. New York: Springe, 1999.
KAKU Michio, Jennifer Trainer Thompson, Beyound Einstein. Oxford: Oxford University Press, 1995.
KAKU Michio, Physics of the Impossible. New York: Doubleday, 2008.
KUHN Thomas, Structura revoluțiilor științifice, trad. Radu J. Bogdan. Bucureşti: Humanitas, 2008.
LIVIO Mario, Ecuația care n-a putut fi rezolvata. Matematicieni de geniu rezolva limbajul simetriilor, trad. Mihnea Moroianu, Bucureşti: Humanitas, 2008.
LIVIO Mario, Este Dumnezeu matematician?, trad. Anca Florescu-Mitchell, Bucureşti: Humanitas, 2012.
LIVIO Mario, Secțiunea de aur. Povestea lui phi, cel mai uimitor număr, trad. Mihnea Moroianu, Bucureşti: Humanitas, 2012.
LOCKWOOD Michael, Labirintul timpului, Bucureşti: Tehnică, 2008.
PENROSE Roger, Mintea noastră… cea de toate zilele, trad. Cornelia şi Mircea Rusu, Bucureşti: Tehnică, 2006.
REES Martin, Doar șase numere, trad. Irinel Caprini. Bucureşti: Humanitas, 2008.
ROBINSON Andrew, Măsura lucrurilor, Bucureşti: Art, 2008.
SAGAN Carl, Cosmos. London: Abacus, 1995.
SEIFE Charles, Zero. Biografia unei idei periculoase, trad. Emilia Eremia. Bucureşti: Humanitas, 2008.
SINGH Simon, Big Bang – The Origin of the Universe. New York: Harper Collins, 2004.
SINGH Simon, Marea teoremă a lui Fermat, trad. Luiza Gervescu, Mihnea Moroianu. Bucureşti: Humanitas, 2012.
SMOLIN Lee, Three roads to quantum gravity. New York: Basic Books, 2002.
STEWART Ian, De ce frumuseţea este adevărul. O istorie a simetriei, trad. Irinel Caprini . Bucureşti: Humanitas, 2010.
STEWART Ian, Îmblânzirea infinitului. Povestea matematicii, trad. Narcisa Gutium. Bucureşti: Humanitas, 2011.
STEWART Ian, Numerele naturii. Ireala realitate a imaginaţiei matematice, trad. Gheorghe Stratan. Bucureşti: Humanitas, 2011.
SUSSKIND Leonard, Peisajul cosmic. Teoria corzilor şi iluzia unui plan inteligent, trad. Irinel Caprini. Bucureşti: Humanitas, 2012.
WEINBERG Steven, Descoperirea particulelor subatomice, trad. Irinel Caprini. Bucureşti: Humanitas, 2008.
WEINBERG Steven, The first Three Minute., New York: Basic Books, 1994.
WEINBERG Steven, Visul unei teorii finale, trad. Bogdan Amuzescu. Bucureşti: Humanitas, 2008.

TEOLOGIE ORTODOXĂ ŞI ŞTIINŢĂ:
FIRCA Iova, Cosmologia biblică şi teoriile ştiinţifice. Bucureşti: Anastasia, 1998.
ICĂ Ioan, Pr., Alexandros Kalomiros, Andrei Kuraev, Doru Costache, Sfinţii Părinţi despre originile şi destinul cosmosului şi omului. Sibiu: Deisis, 2003.
KALOMIROS Alexandros, Dr., De la Facere la Apocalipsa, Bucureşti: Lumea credinţei, 2005.
LEMENI Adrian, Adevăr şi comuniune. Bucureşti: Basilica, 2010.
LEMENI Adrian, Repere patristice în dialogul dintre teologie şi știință. Bucureşti: IBMBOR, 2007.
LEMENI Adrian, Teologie ortodoxa şi știință. Bucureşti: IBMBOR, 2007.
LUCA AL CRIMEEI, Sfântul, Puterea inimii, trad. Savga Evdochia, Bucuresti: Sophia, 2010.
NESTERUK Alexei, Light from the East: Theology Science and the Eastern Orthodox Tradition, Minneapolis: Fortress Press, 2003.
NESTERUK Alexei, Universul in comuniune, trad. Mihai-Silviu Chirilă. Bucureşti: Curtea Veche, 2009.
PETCU Lucian-Razvan, Pr., Cosmologia creștină şi teoriile fizicii moderne, București: Sophia, 2008.
PUHALO Lazăr, IPS, Dovada lucrurilor nevăzute. Ortodoxia şi fizica modernă, trad. Corina Stavinschi, Doina Ionescu. Bucureşti: XXI Eonul Dogmatic, 2005.

RELIGIE ŞI ŞTIINŢĂ:
ALEXANDER Denis, Creation and Evolution: Do We Have to Choose?. Oxford: Monarch , 2008.
ALEXANDER Denis, Ronald L. Numbers, Biology and Ideology from Descartes to Dawkins, Chicago: University of Chicago Press, 2010.
COLLINS Francis, DNA and the Revolution in Personalized Medicine, London: HarperCollins, 2010.
COLLINS Francis, The Language of God: A Scientist Presents Evidence for Belief. New York: Free Press, 2006.
HICK John, Noua frontiera a religiei şi ştiinţei, trad. Alexandru Anghel. Bucureşti: Herald, 2012.
McGRATH Alister, Dawkins' God: Genes, Memes, and the Meaning of Life. New Jersey: Wiley-Blackwell, 2004.
McGRATH Alister, The Dawkins Delusion? Atheist fundamentalism and the denial of the divine. London: SPCK, 2007.
McGRATH Alister, Why God Won't Go Away: Engaging with the New Atheism. London: SPCK, 2011.

ARTICOLE:
CIRA Călin Emilian, “Teoria evoluţiei şi creştinismul. Sunt ele incompatibile?”, Revista Tabor, anul V, nr. 8, noiembrie, pg. 34-38, 2011.

Spor la studiu celor interesati... si cu acesta ocazie adresez rugamintea ca studiul sa se faca cu binecuvantare de la Preot si cu viata adecvata in Sfanta Biserica, Sfintele Tainte conform invataturii Sfintilor Parinti.

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos. Amin.

Multa mandrie in acest mesaj final ! Poate un Parinte avea acest drept de a se adresa astfel , dar la tine este mult prea multa mandrie , smintind prin fatarnicia ta !
In rest :
Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos. Amin.

Multumesc pentru acuza de fatarnicie Domnule CristiBOSS. Eu nu sunt "boss" sunt doar un pacatos care afirma despre Dumnezeu:
"Din spusele unora si ale altora auzisem despre Tine, dar acum ochiul meu Te-a vazut. Pentru aceea ma urgisesc eu pe mine insumi si ma pocaiesc in praf si cenusa ". (Iov 42, 5-6).

Daca am indemnat inadecvat, diferit de indemnul filocalic (in ceea ce priveste teologia, teopraxia, teognosia)... sa nu ma ascultati.
Retoric afirm: Daca am indemnat gresit (din punct de vedere teologic si stiintific), dovediti ca am gresit... insa daca nu am vorbit (indemnat) gresit de ce ma "loviti virtual" domnule CristiBOSS.

Da consider ca trebuie sa urmam Sfintilor Parinti, in Sfanta Biserica prin Sfintele Taine. Da consider ca Sfantul Luca al Crimeei este de referinta in contemporanieitate, caci afirma inechvioc (intocmai Sfintilor lui Hristos Iisus):
"Şi noi am crezut şi am cunoscut că Tu eşti Hristosul, Fiul Dumnezeului Celui viu." (Ioan 6,59)
"noi ceea ce stim vorbim si ceea ce am vazut marturisim" (Ioan 3,11)
"Câtă vreme duhul meu va fi întreg în mine şi suflarea lui Dumnezeu (harul Duhului Sfant) în pieptul meu" (Iov 27,3)
"Cautati pacea cu toti si sfintenia, fara de care nimeni nu va vedea pe Domnul," (Evrei 12,14)

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos.
P.S. Nu sunt suparat pe dvs domnule CristiBoss si va rog sa ma iertati daca v-am suparat cu ceva.

Vezi , daca erai putin smerit nu sareai ca ars , dar lecturile si "dragostea" ta adevarata nu-ti folosesc cu nimic frate , daca nu accepti nici macar o simpla observatie virtuala .
Mandria , mandria , s-o bata cine stie !
Doamne ajuta !