Forum Crestin Ortodox

Forum Crestin Ortodox (http://www.crestinortodox.ro/forum/index.php)
-   Generalitati (http://www.crestinortodox.ro/forum/forumdisplay.php?f=503)
-   -   Sfaturi practice pentru casa si gradina de la tara (http://www.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?t=15839)

Miha-anca 14.12.2012 15:43:39

Sfaturi practice pentru casa si gradina de la tara
 
M-am gandit ca ar fi bun un topic cu sfaturi utile.

OTETUL
Distruge buruienile din grădină
Aplicat cu atenție pentru a nu distruge culturile folositoare, oțetul poate fi folosit pentru “arderea” buruienilor nedorite din grădine, acidul acestuia fiind deosebit de eficient pentru această sarcină
Îndepărtează mătreața
Aplicat după spălare, în combinație de o cană de oțet la două căni de apă caldă, oțetul îndepărtează până la sută la sută (vorba reclamei) mătreața. Atenție la scapul sensibil deoarece poate provoca arsuri.
Curăță lentilele ochelarilor
Pentru a îndepărat urmele grase de pe lentilele ochelarilor, puneți câte o picătură pe fiecare lentilă și ștergeți-le cu o cârpă curată.
Îndepărtează petele de deodorant
Una dintre cele mai frecvente probleme în folosirea deodorantelor solide (roll-on) constă în apariția pe haine, în special cele de culoare închisă, a petelor “de deodorant”. Din fericire aceste pete se pot îndepărta prin spălarea manuală cu apă, detergent și oțet.
Îndepărtează negilor
Se amestecă oțet din mere cu glicerină pentru a obține o loțiune ce aplicată zilnic pe negi duce la dispariția acestora.
Hidratează pielea
Oțetul ajută la hidratarea pielii; adăugați 2 linguri de oțet în apa din cadă și veți vedea diferența.
Reduce durerile din gât
Gargara cu oțet reduce semnificativ durerile de gât. Se pun două lingurițe de oțet într-un pahar cu apă și se face gargară 1 minut, apoi se înghite apa. Dacă durerea persistă, se repetă gargara de mai multe ori.
Tratează arsurile solare
Dacă rămâneți fără cremă de protecție solară, puteți folosi otețul ca soluție alternativă pentru tratarea arsurilor pielii. Aplicați oțet pe zonele pielii afectate de arsuri solari și frecați ușor. Roșeața se va diminua, la fel și senzația de mâncărime. Evident, cremele sunt mult mai eficiente; folosiți oțetul doar în caz de urgență.
Curăță mașina
Oțetul nu este atât de gros ca loțiunea de lustruire pentru mașini, dar aciditatea și consistența sa curăță foarte eficient praful și murdăria întărită. Aplicați oțet din abundență pe o lavetă și frecați bine. Mașina va arată mai frumoasă și lucioasă ca niciodată.
Reduce sughițul Unii oameni scapă de sughiț cu un simplu pahar cu apă în timp ce alții trebuie speriați bine. O altă soluție este oțetul. Înghițiți o lingură de oțet și adio sughiț.
Împrospătează legumele
Dacă aveți legume cu părți mai ofilite și trecute, dar pierdeți foarte mult prin tăiere, pregătiți o soluție din apă și oțet și spălați legumele bine.
Îndepărtează petele de transpirați
Nu e de glumit cu petele de transpirație. Sunt inestetice și foarte neplăcute, mai ales pe hainele favorite. Cu o soluție ce conține o parte de oțet la 3 părți de apă, petele se curăță foarte bine.
Alungă furnicile
Furnicilor nu le place oțetul deloc. De aceea, dacă puneți picături de oțet bine plasate pe pragul ușilor sau pe coridoarele de acces în casă, cu siguranță furnicile vă vor ocoli.
Pregătește solul
Există unele plante ce preferă solul acid care le ajută să aibă flori mai frumoase. Turnați câteva picături în ghiveciul respectiv. Atenție: studiați cu atenție ce sol preferă planta înainte de a turna oțetul.
Curăță unghiile
Pentru fumători, oțetul poate fi folosit la îndepărtarea petelor de tutun de pe unghii. Aplicați câteva picături de oțet pe unghii și frecați bine cu o bucată de vată sau tifon. Petele vor deveni din ce în ce mai estompate.
Curăță proteza
Cu toții ne dorim o dantură frumoasă, curată și fără bacterii nocive, nu-i așa? Acidul din oțet ucide multe din bacterii prin simpla atingere. Țineți proteza în apă cu oțet cât nu o folosiți
Curăță ustensilele
De asemenea, dorim ca ustensilele din bucătărie să fie curate. Curățate cu oțet, vor fi curate și dezinfectate. Turnați câteva picături de oțet pe furculițe, linguri, alte ustensile înainte de a le spăla.
Îndepărtează mirosurile din borcanele folosite
Dacă refolosiți borcanele, fie pentru că sunt încăpătoare, fie pentru că vă place modelul, puteți scăpa de mirosurile date de ce a fost înainte în ele dacă frecați bine borcanul cu oțet. Lasați oțetul să acționeze puțin, apoi spălați cu detergent de vase și clătiți cu apă din abundență.
Curăță mobila
Mobila veche, în special cea de metal, își poate recăpăta frumusețea și luciul de odinioară curațată cu o soluție ce conține oțet și ulei de măsline.
Îndepărtează petele de pe covoare
Oțetul e aspirina celor care nu reușesc să scoată petele din covoare, în special din cele deosebite. Turnați oțet pe pată și frecați cu o cârpă curată până dispar.
Îndepărtează grăsimea
Când trebuie să spălați o tigaie în care grăsimea s-a învechit și doriți să economisiți din timp, turnați oțet peste grăsime și frecați un pic. Grăsimea se va lua mai ușor de pe tigaie.Dă luciu pielii
Dacă doriți să redați strălucirea articolelor din piele, curățați-le cu o soluție din oțet și ulei de in.Împrospătează aerul
Fie că e vorba de frigiderul care absoarbe mirosurile din alimente, fie că e vorba de camerele din casă ce au un miros stătut, puteți folosi oțetul ca “deodorant” de cameră. Dacă adăugați în oțet ierburi aromate, obțineți un aer proaspăt, fără mirosuri neplăcute. Pentru frigider, turnați câteva linguri de oțet în apa cu care spălați frigiderul pentru a înlătura mirosurile.
Ajută la curățarea peștilor de solzi
Dacă doriți ca solzii să se ia mai ușor când curâțați peștele, frecați peștele cu oțet cu câteva minute înaite. Oțetul va acționa ca un lubrifiant, iar solzii se vor desprinde mai ușor.
Nu e de mirare că oțetul este numit soluția minune cu atâtea întrebuințări. Fie că este amestecat cu apă sau este folosit ca atare, oțetul este un produs foarte util în gospodărie.

Miha-anca 23.03.2013 19:04:06

Doctorul de pomi
 
Socul

Nimic mai minunat decât un soc pe lângă casa omului.
Rupeți câteva crengi și puneți-le in recipiente cu apă, printre arbuștii fructiferi. Gângăniilor n-o să le placă deloc.
Vă necăjesc țânțarii, moliile, tupeiștii de gândaci și șoarecii ireverențioși, plimbându-se ca Vodă prin lobodă în casele si căminele voastre? Apelăm la aceleași crengi și frunziș de soc. Crengile în cauză le pitim pe la colțuri de odăi și dedesubturi de dulapuri și cufere. Ce mai surpriză vor avea urâciunile, când vor da cu nasul de așa mătrăgună.
Sau, poate aveți musafiri nepoftiți în persoana Domnului Cârtiță. Nu vă impacientați. Socul e colea si, ramurile sale, din nou, ne sunt la îndemână să-l punem la respect pe săpătorul de serviciu. Înfigem, în locurile pe care obișnuiește să le străbată, crengi de soc, decojite în prealabil, ca să nu ne trezim cu ditamai plantația de soc în bătătură. Restul vine de la sine. Mirosul înțepător, amintind de dușmanul său natural, pisica, îl va face să renunțe, în scurt timp, să „excaveze” prin ograda noastră. La mine a funcționat cu succes această metodă simplă și utilă.
Apoi, mai sunt florile, dar și fructele, din care se poate plămădi o infuzie numai bună de pus pe goană insectele iubitoare de frunze și seva lor.
Trecem la următorii oportuniști: viermele sfredelitor, viespea neagra a coacăzului și agrișului, dușmani lacomi și stricători de rod și tufișuri dragi. E, în acest caz este vorba de un pic mai mult. Mai înainte de toate trebuie să mânuim o agrotehnică de calitate. Să avem grijă ca umiditatea s-o cumpănim, lumina, ce intră la lăstari, să fie și ea drămuită cu rezon. Hrana, să fie de calitate, din verdețuri culese de prin toate ungherele ogrăzii, numai bune de infuzat și împestrițat laolaltă cu alte bunătăți. Din așa minune de tratarisire, arbuștii sunt viguroși și mult mai rezistenți la atacurile perfide ale dăunătorilor și beteșugurilor de tot felul. Din nefericire, se mai întâmplă ca aceste goange nimicitoare să jinduiască la lăstari și frunze fragede. În acest caz, le pregătim un tain pe măsura lăcomiei lor.

Infuzie din ace de conifere (1/2 kg la 10 l apă, ținute cam o săptămână, cu varianta 2 kg de ace opărite cu 8 l apă fiartă, ținute vreme de 5-7 zile la întuneric, dar, diluată apoi, adică 1 l de substanță în 10 litri de apă de ploaie sau izvor) și stropim când doar începe a lega rodul, și este cat o gămălie de ac, imediat după ce a desflorit.
http://us-mg5.mail.yahoo.com/neo/lau...=bdd9pl7eig4uv

Miha-anca 23.03.2013 19:06:07

Usturoiul

Apoi, mai este Usturoiul de care ne folosim pentru a alunga nu numai duhurile rele sau, poate chiar vampirii, ci și cleștarul coacăzului, păduchii verzi și galbeni ai agrișului, și ei un fel de vampiriști de plante, si încă mulți alți dăunători zburători, târâtori sau săltăreți.
Mixtura se prepara din 50 gr. de usturoi pisat, infuzat în 5 l de apă, vreo 24 de ore, pe care, diluată, sau nu, o aplicăm prin stropire nu numai la coacăz și agriș, ci și la pomii fructiferi sau la culturile de legume.
Extractul de usturoi se prepara astfel: 100 gr. usturoi pisat se amesteca cu 1 litru de apa. Lăsăm cam 1 ora. Strecuram, stoarcem bine pulpa, după care o amestecăm, din nou, cu o cantitate mica de apa (300 ml.). Repetăm operația, apoi, cele două lichide obținute le amestecăm și adăugam apă până la 2 l. Pentru stropiri se folosesc 250-300 ml din acest extract la 10 l de apă(o găleată). Firește, nu strică să adăugăm săpun de casă, ras – 40 gr, sau lichid – 2 linguri. Acest extract ne ajută împotriva acarienilor, afidelor, si a unui spectru larg de insecte sugătoare si defoliatoare. Se stropește seara, sau pe timp noros, la interval de 3-5 zile. Acțiunea acestui extract este valabilă atâta timp cât nu plouă, altminteri va trebui să repetăm operația imediat după ploaie.
Suspensie apoasa de usturoi: 100 gr. usturoi pisat+10 l apă. Se amesteca bine, preț de 10 minute. Suspensia se utilizează proaspăt preparată împotriva cleștarului coacăzului. 10 l de suspensie este suficientă pentru o suprafață de 100-150 mp. Repetam stropirea după 5-6 zile. Concentrat de usturoi: 250 gr usturoi pisat+250 apă călâie se toarnă într-un recipient de culoare închisă (sticlă, borcan), se astupă și se lasă 1-1,2 săptămâni la întuneric și cald (cămară, dulap de bucătărie). Acest concentrat se poate păstra timp îndelungat la întuneric și temperatură constantă. Pentru stropiri, la 10 l de apă se iau între 20 și 70 ml, în funcție de intensitatea atacului. Pentru o aderare mai sigură se adaugă, după cum deja știți, săpun de casă (40 gr.) sau lichid (2 linguri). Eu mai pun și un căuș de cenușă. Nu strică, dimpotrivă. Cu această minune luptăm și împotriva putregaiului cenușiu, pătării frunzelor, rapănului, ruginii, phytophtorei (mană) dar și a fluturelui verzei, urechelniței, afidelor și puricilor, țânțarilor, musculiței albe, ploșnițelor, omizilor. Să nu uităm că usturoiul este un antibiotic, antifungic și antiseptic desăvârșit, dăruit de Natura însăși. Și nu am terminat lunga listă de rețete din această minune. Cu altă ocazie. Cu certitudine.


Citricele

Vă plac citricele? Grozave și pe deasupra și foarte sănătoase. Știați că zeama de portocală topește grăsimile? Divaghez, știu. Altă dată o să povestesc despre acest aspect. Acum o să destăinui câteva rețete ce vor ajuta în lupta cu dăunătorii din livezi și grădini. Rețeta are ca principal ingredient coaja de la citrice, că-s portocale, lămâi, grapefruit sau mandarine, nu contează. Oricine din neamul citricelor este bine venit, chiar si toate laolaltă. Le uscăm și le păstram în pungi din hârtie sau cutii din carton. In momentul în care ne trebuie în harța cu bâzdâganiile răutăcioase le luam și facem licori veninoase pentru ’mnealor.

Rețeta 1 – Avem nevoie de 1 kg de coji date prin mașina de tocat (mixer), le punem într-un borcan sau bidon de 3-5 l, și, pe care le acoperim cu 3 l de apă. Astupăm recipientul și-l punem la întuneric, unde-l ținem vreo 5 zile. Lichidul adăstat îl strecurăm, resturile se vor stoarce bine, printr-un tifon, sau orice țesătură mai răruță. Licoarea obținută o păstrăm în sticle, dacă se poate, închise la culoare, bine astupate. În ajunul încăierării luăm o găleată de 10 l cu apă în care adăugăm 100 ml din lichidul parfumat. Dimineața,până la răsărit sau după ce apune soarele, trecem la atacul decisiv. Stropim pomii și arbuștii fructiferi, culturile de legume, oriunde s-au încumetat invadatorii.

Rețeta 2 – 100 gr coji de citrice uscate se acoperă cu 1 l de apă caldă și ținem mocneala la întuneric preț de 3 zile, să se iuțească. Apoi se amestecă cu îndârjire și se stropește de purici și afide.

Rețeta 3: umplem un borcan de 0,5 l cu coji de citrice uscate. Îl adăugăm la 10 l apă și lăsăm la plămădit o zi și o noapte. Dimineața punem la fiert cam un sfert de oră. Răcim, strecurăm și stropim.
http://us-mg5.mail.yahoo.com/neo/lau...=bdd9pl7eig4uv

Miha-anca 23.03.2013 19:11:42

Tutunul și cenușa

Scoatem din raft rețeta cu praf de tutun și cenușă:

o parte tutun la doua părți de cenușă, amestec cu care pudrăm, subțirel, plantele atacate. Pudrarea o facem cam de 2-3 ori pe sezon cu pauză de 1 săptămână. Firește că, înainte de a pomăda, stropim, astfel ca pulberea să adere ca lumea. Isprava o săvârșim la fapt de seară, după ce întreaga populație zburătoare folositoare se retrage la odihnă. În felul acesta, cei ce au de suferit sunt armia de săltăreți: purici, tripși, acarieni, dar și cele zburdalnice și înaripate, care nu mai știu ce să înțepe ca să-și depună ouăle.


Foile de ceapă, sunt și ele de mare ajutor în decimarea populației zglobii puricoase și acarienoase: Iată cum procedăm: punem într-o căldare 200 gr. foi uscate de ceapă, pe care le opărim cu apă fiartă. Lăsăm o zi ca să-și revină, după care strecuram, îndoim cu apă jumătate-jumătate și stropim. Împotriva acarianului roșu, se fac vreo 2-3 stropiri la răstimp de 5 zile.


Cenușa – una dintre cele mai bune prietene ale grădinii, ne ajută și în acest impas. Pentru aceasta se iau 10 l de apă în care se adaugă 2 pahare de cenușă, se amestecă și se lasă la ostoit o zi. Apoi, se pune oleacă de săpun de casă (40 gr.) sau detergent de vase lichid (vreo două linguri), și stropim. Nu v-am spus eu că-i grozavă-n toate cele?!


Tomatele. Minunată cultură! Sănătate pe araci. Sănătate pentru noi. Sănătate pentru prietenii noștri roditori. Împotriva diverșilor dăunători sub formă de omizi, larve, acarieni, afide, purici, păduchi, molii si omizi ale fructelor, stropim cu infuzie sau macerat din copili de tomate După ce am copilit roșiile, nu aruncăm verziturile rămase. Fie le folosim imediat, fie le punem la uscat și le păstrăm în cutii de carton sau pungi de hârtie, la loc ferit de umezeală. Vom avea nevoie de puterea lor veninoasă, care nu e pe voia dăunătorilor atacatori de frunze și flori ale pomilor si arbuștilor fructiferi, dar și ale legumelor. Așadar, verdeața tomatelor (planta este musai să fie sănătoasă, firește) fie ca e uscata fie ca e crudă, va fi tocată și folosită astfel: 4 kg de plantă verde sau 0,5 kg de plantă uscată se va fierbe în 10 l de apă timp de jumătate de oră la foc molcom. Se lasă la răcit, se strecoară și folosim o măsură de lichid ucigător la trei măsuri de apă, la care adăugăm niște săpun de casă sau detergent de vase, considerând 40 gr de săpun sau 2 linguri de detergent la 10 l de fiertură

Sau: 4 kg de plantă verde sau 400 gr plantă uscată, o vom lăsa în apă călâie preț de o zi și-o noapte, apoi o punem la fiert cam 20-25 de minute, strecurăm, stoarcem bine resturile, pe care le punem la compost sau le împrăștiem pe sub arbuștii, pomii fructiferi, sau printre rândurile brazdelor pe care le avem. Soluția obținută se diluează 1:3 (o parte de soluție in trei părți apă) la care se adaugă 40 gr săpun de casă sau o lingură de detergent lichid de vase + un pahar de cenușă.

La fel de bune rezultate dau tomatele plantate printre coacăzi și agriși, gonind de la ei viespile galbenă și neagră, care le vatămă. La urma urmelor de ce nu am îmbina plăcutul cu utilul?!


Lăstarii/vrejii de cartof, fiind din neam cu tomatele, substanțele înmagazinate în seva lor ajută să păstrăm gradina de legume și livada curate și sănătoase. După ce culegem bunătate de barabule și le adăpostim la loc de cinste în măruntaiele beciurilor nu vom lăsa de izbeliște bunătate de vreji. Singura grijă va fi aceea, ca acești vreji, lăstari, să fie sănătoși, neatacați de vreo ciupercă sau vătămători neprietenoși. Îi vom pune la uscat, îi vom mărunți și pune la păstrare în cutii de carton sau pungi din hârtie și-i scoatem la iveală, să-și facă treaba, în primăvară. Cum procedăm: 1,2 kg. de masă verde sau 600-800 gr. uscată, se lasă la infuzat preț de 3-4 ore în 10 l de apă călduță. Apoi se strecoară, se adaugă săpun de casă sau lichid și, opțional , un pahar de cenușă. Stropim seara sau pe timp noros, pentru a nu provoca arsuri plantelor.

Este o armă puternică în lupta cu afidele, acarienii, molia verzei, musculiței albe.

Miha-anca 24.03.2013 14:57:51

Cultura rosiilor
 
Legume cultiva in sere ingropate:

http://www.youtube.com/watch?v=8l9Jh1n1I5Ete

Nu e nimeni obligat sa cultive suprafete prea mari, adica mai mari decat are nevoie sau decat poate duce cu fortele sale.

Poate cineva sa ne explice pe inteles cum se cultiva rosiile?

stoicadorina 24.03.2013 18:12:19

Aghiazma care se se sfințește în ziua Sfântului Trifon alungă omizile, păduchii de pe plante, furnicile și în general toate insectele dăunătoare. Garantat!

Miha-anca 25.03.2013 00:29:43

Citat:

În prealabil postat de stoicadorina (Post 512020)
Aghiazma care se se sfințește în ziua Sfântului Trifon alungă omizile, păduchii de pe plante, furnicile și în general toate insectele dăunătoare. Garantat!

Multumim, Dorina; si bineai(re)venit printre noi!
In ceea ce priveste rasadurile, le faci singura, sau le cumperi?

Nu stiu daca ai citit pe un alt topic despre colegii nostri de forum, care au sau isi doresc case la tara, dar nu au constinte despre cultivarea pamantului.
Dand unele raspunsuri aici sper sa ii inspiram si pe acestia ca sa aiba curaj si sa-si ia inima in dinti, pentru a cultiva cele necesare consumului in familia proprie. O cultura mai mare necesita brate de munca mai multe si se face de obicei mecanizat, ca sa dea si rezultatele scontate. Dar pentru folosul propriu nu e nevoie de atat de multa munca, incat omul sa nu poata sa le faca pe toate singur.

Si eu am acum o mica gradina de zarzavat - acum 7 ani nu credeam ca sunt in stare - dar am cumparat niste carti si m-au ajutat cu sfaturi vecinii si acum pot sa cultiv singura cartofii, pe care ii pun pe un pat "cald", adica resturile de frunze de anul trecut la pun in groapa special facuta si apoi pun cartofii incoltiti si acopar cu pamant. Cand au inceput sa se arate plantele si se fac cam de 30 cm inaltime, mai adaug pamant, caci cartofii cresc pe tija in sus si cu cat musuroiesti mai mult, cu atat se fac mai multi cartofi. Plantele ajung pana la 1 m inaltime, iar cand fac flori se pot recolta primii cartofi. Cine recolteaza cartofii, vede ca planta face in continuare cartofi, asa ca eu mut planta in alt loc si lasa sa creasca pana la a doua recolta, adica in septembrie. In felul acesta scot doua recolte de cartof de la aceeasi planta. Nu am vazut pe nimeni sa faca asa, dar am vazut ca da rezultat. Mi-ar fi parut rau sa arunc planta inca zdravana si cu cartofi pe ea.

Cartofilor le trebuie umezeala, asa ca daca e prea mare caldura si pamantul da semne ca se usuca, e bine sa il stropim.
De la un gradinar am auzit ca se pun 10 l apa la i metru patrat de gradina. Pe vecinii mei de gradina i-am vazut udand doar putin, dar fix langa planta.

Am vazut ca pe aici au aparut un fel de rucsaci in care se pun cartofii in pamant; la fel se procedeaza si cu jumatati de butoaie, care nu mai pot fi flosite la altceva: se folosesc la cultivatul cartofilor. Balcoanele sau curtile de la oras se pot folosi si in acest scop, nu doar pentru a depozita unele lucruri. Intr-un vas mai mare se poate pune un rasad de rosie, care va umple in timpul verii spatiul cu frunze si mai ales tomate. Cat de placut e sa te duci sa culegi propriile rosii! alt gust au! Sau un vas cu patrunjel verde; nu ocupa spatiu, dar te scuteste de un drum la piata.

Dumnezeu are grija ca plantele sa creasca si sa rodeasca. In felul acesta Il vad pe Dumnezeu in fiecare planta din gradina sau din balcon si mai ales in fiecare fruct. Slava Tie, Doamne, slava Tie!

Miha-anca 25.03.2013 00:48:43

Am gasit acest film de pe You tube care arata rezultatele unei gradini ecologice:
http://www.youtube.com/watch?v=y26EqK4mGkU
Daca tot ne satraduim sa cultivam legumele proprii, macar sa fie ecologice. Romanul dintotdeauna a cultivat ecologic, fara ingrasaminte chimice. Aceasta este tinta si a noastra acum.
Filmul are si o continuare, dar trebuie cautata.

Miha-anca 25.03.2013 03:00:52

O incurajare pentru incepatorii in ale gradinaritului: iata ce mandru e de tufele lui de patrunjel!
Adevarul e ca salata tine si iarna, daca e ferita de zapada; la fel si patrunjelul ramane verde toata iarna, cu un acoperis deasupra.
http://www.youtube.com/watch?v=8rnwS4rlHqg
Si iata si un profesionist, care ne spune, ca atat cat vom iubi plantele si animalele, cu atat ne vor rasplati si ele:
http://www.youtube.com/watch?v=Y0GNdPl_ofg

stoicadorina 25.03.2013 12:25:45

Citat:

În prealabil postat de Miha-anca (Post 512095)
Multumim, Dorina; si bineai(re)venit printre noi!
In ceea ce priveste rasadurile, le faci singura, sau le cumperi?

Nu stiu daca ai citit pe un alt topic despre colegii nostri de forum, care au sau isi doresc case la tara, dar nu au constinte despre cultivarea pamantului.
Dand unele raspunsuri aici sper sa ii inspiram si pe acestia ca sa aiba curaj si sa-si ia inima in dinti, pentru a cultiva cele necesare consumului in familia proprie. O cultura mai mare necesita brate de munca mai multe si se face de obicei mecanizat, ca sa dea si rezultatele scontate. Dar pentru folosul propriu nu e nevoie de atat de multa munca, incat omul sa nu poata sa le faca pe toate singur.

Si eu am acum o mica gradina de zarzavat - acum 7 ani nu credeam ca sunt in stare - dar am cumparat niste carti si m-au ajutat cu sfaturi vecinii si acum pot sa cultiv singura cartofii, pe care ii pun pe un pat "cald", adica resturile de frunze de anul trecut la pun in groapa special facuta si apoi pun cartofii incoltiti si acopar cu pamant. Cand au inceput sa se arate plantele si se fac cam de 30 cm inaltime, mai adaug pamant, caci cartofii cresc pe tija in sus si cu cat musuroiesti mai mult, cu atat se fac mai multi cartofi. Plantele ajung pana la 1 m inaltime, iar cand fac flori se pot recolta primii cartofi. Cine recolteaza cartofii, vede ca planta face in continuare cartofi, asa ca eu mut planta in alt loc si lasa sa creasca pana la a doua recolta, adica in septembrie. In felul acesta scot doua recolte de cartof de la aceeasi planta. Nu am vazut pe nimeni sa faca asa, dar am vazut ca da rezultat. Mi-ar fi parut rau sa arunc planta inca zdravana si cu cartofi pe ea.

Cartofilor le trebuie umezeala, asa ca daca e prea mare caldura si pamantul da semne ca se usuca, e bine sa il stropim.
De la un gradinar am auzit ca se pun 10 l apa la i metru patrat de gradina. Pe vecinii mei de gradina i-am vazut udand doar putin, dar fix langa planta.

Am vazut ca pe aici au aparut un fel de rucsaci in care se pun cartofii in pamant; la fel se procedeaza si cu jumatati de butoaie, care nu mai pot fi flosite la altceva: se folosesc la cultivatul cartofilor. Balcoanele sau curtile de la oras se pot folosi si in acest scop, nu doar pentru a depozita unele lucruri. Intr-un vas mai mare se poate pune un rasad de rosie, care va umple in timpul verii spatiul cu frunze si mai ales tomate. Cat de placut e sa te duci sa culegi propriile rosii! alt gust au! Sau un vas cu patrunjel verde; nu ocupa spatiu, dar te scuteste de un drum la piata.

Dumnezeu are grija ca plantele sa creasca si sa rodeasca. In felul acesta Il vad pe Dumnezeu in fiecare planta din gradina sau din balcon si mai ales in fiecare fruct. Slava Tie, Doamne, slava Tie!

Pentru răsaduri păstrăm sămânța de la un an la altul dar mai și cumpărăm. Răsadurile le facem singuri. Acum au cam 2 cm. Le ținem la geamuri și le udăm cu apă călduță. Când se mai încălzește le scoatem într-un chioșc acoperit pentru a se obișnui cu temperatura mai scăzută. Noi nu folosim chimicale nici la stropit răsadul.
Din păcate legumele și fructele din producție proprie nu acoperă decât o parte din necesarul pentru familia noastră.

aanrra 25.03.2013 20:38:43

Citat:

În prealabil postat de Miha-anca;512095


Si eu am acum o mica gradina de zarzavat - acum 7 ani nu credeam ca sunt in stare - dar am cumparat niste carti si m-au ajutat cu sfaturi vecinii si acum pot sa cultiv singura [B
cartofii[/b], pe care ii pun pe un pat "cald", adica resturile de frunze de anul trecut la pun in groapa special facuta si apoi pun cartofii incoltiti si acopar cu pamant. Cand au inceput sa se arate plantele si se fac cam de 30 cm inaltime, mai adaug pamant, caci cartofii cresc pe tija in sus si cu cat musuroiesti mai mult, cu atat se fac mai multi cartofi. Plantele ajung pana la 1 m inaltime, iar cand fac flori se pot recolta primii cartofi. Cine recolteaza cartofii, vede ca planta face in continuare cartofi, asa ca eu mut planta in alt loc si lasa sa creasca pana la a doua recolta, adica in septembrie. In felul acesta scot doua recolte de cartof de la aceeasi planta. Nu am vazut pe nimeni sa faca asa, dar am vazut ca da rezultat. Mi-ar fi parut rau sa arunc planta inca zdravana si cu cartofi pe ea.

Cartofilor le trebuie umezeala, asa ca daca e prea mare caldura si pamantul da semne ca se usuca, e bine sa il stropim.
De la un gradinar am auzit ca se pun 10 l apa la i metru patrat de gradina. Pe vecinii mei de gradina i-am vazut udand doar putin, dar fix langa planta.

Cartofii se planteaza primavara direct in pamant ,fara ,,pat cald,, din frunze vechi sau vreji care pot transmite boli.Cei cu doua recoltari pot fi folositi pentru consumul imediat,dar nu rezista peste iarna ,nu sunt maturi.Nu udam cartofii,intotdeauna a fost suficienta apa provenita din ploi.Ii ingropam(musuroim) dupa 15 iunie si tot atunci le aplicam o stropire impotriva gandacului de Colorado.

Miha-anca 25.03.2013 21:43:38

Citat:

În prealabil postat de aanrra (Post 512188)
Cartofii se planteaza primavara direct in pamant ,fara ,,pat cald,, din frunze vechi sau vreji care pot transmite boli.Cei cu doua recoltari pot fi folositi pentru consumul imediat,dar nu rezista peste iarna ,nu sunt maturi.Nu udam cartofii,intotdeauna a fost suficienta apa provenita din ploi.Ii ingropam(musuroim) dupa 15 iunie si tot atunci le aplicam o stropire impotriva gandacului de Colorado.

Multumesc pentru interventie. Eu am scris din propria mea experienta, care nu e mare.
Dar care e diferenta intre cartofii pentru consum imediat si cei pentru iarna? Cand se recolteaza cei din urma? Exista anumite soiuri speciale pentru cartofii de iarna?

aanrra 25.03.2013 22:17:39

Aici la noi sunt doua tipuri de cartofi,cei timpurii care se planteaza dupa 15 martie daca vremea este calda,si cei care-i plantam la vremea cand liliacul infloreste,acestia din urma se recolteaza in septembrie si fiind maturi se pot pastra peste iarna.Cei care cultiva pe suprafete mari folosesc soiuri selectionate.Noi, toamna dupa recoltare sortam cartofii ,cei pentru consum imediat,cei pentru iarna(cei mai frumosi si sanatosi),cei marunti si sanatosi ii pastram in ladite pentru insamantarea de anul viitor,iar restul ii fierbem la animale.Au fost ani in care nu ne-au ajuns cartofii la insamantat si caftofii mai mari i-am taiat in doua,si cultura a fost minunata.

Yasmina 25.03.2013 22:59:15

Plantele solanacee:rosiile,ardeii,vinetele se planteaza intr-un loc care asigura lumina constanta a soarelui timp de 8 ore/zi.Daca sunt plantate in locuri umbroase rosiile vor creste lungi,cu multe Frunze si rod foarte putin.

Ierburile aromatice sau verdeturile de salata in schimb prefer locurile mai ferrite de soare,sau doar cu cateva ore de soare/zi.
Anul trecut am plantat busuioc si marar in locuri insorite si s-a uscat.

Rosiile erau intr-un loc cu umbra data de un pin urias,au crescut handicapate cu rosii putine,in schimb am avut o cultura bogata de Frunze...
Omul cat traieste invata :)

Miha-anca 26.03.2013 03:03:42

Citat:

În prealabil postat de aanrra (Post 512210)
Aici la noi sunt doua tipuri de cartofi,cei timpurii care se planteaza dupa 15 martie daca vremea este calda,si cei care-i plantam la vremea cand liliacul infloreste,acestia din urma se recolteaza in septembrie si fiind maturi se pot pastra peste iarna.Cei care cultiva pe suprafete mari folosesc soiuri selectionate.Noi, toamna dupa recoltare sortam cartofii ,cei pentru consum imediat,cei pentru iarna(cei mai frumosi si sanatosi),cei marunti si sanatosi ii pastram in ladite pentru insamantarea de anul viitor,iar restul ii fierbem la animale.Au fost ani in care nu ne-au ajuns cartofii la insamantat si caftofii mai mari i-am taiat in doua,si cultura a fost minunata.

aanrra, daca nu te superi, da-ne te rog un nume, adevarat sau fictiv, ca sa stim cum sa ne adresam tie.
Vad ca esti dintr-o zona a cartofului si te pricepi. In primul an de gradinarit am cumparat cartofi speciali pentru insamantare; scumpi, dar buni. Al doilea an mi-a spus o vecina: "Noi folosim cartofii din comert; ii lasam la incoltit si ii punem in pamant." Fiind mai ieftin, am adoptat si eu tactica asta. Ii las la loc intunecos sa incolteasca si ii pun in pamant; am obtinut anul trecut o recolta f buna, caci anul a fost ploios. Altele nu au crescut, dar pentru cartofi a fost un an exceptional. Dintr-un cuib am scos 1,8 kg de cartofi, mari si gustosi. De aceea am amintit de udat.

Inrudit cu cartoful este NAPUL sau TOPINAMBUR (Heliantus Tuberosus) este f gustos si sanatos. Atentie, trebuie ingradita suprafata pe care creste, caci are tendinta sa se intinda in toata gradina.
Cand faceti piure de cartofi, daca adaugati si cativa napi, piureul capata un gust deosebit.
Este f bun pentru cei, care au probleme cu constipatia: o rezolva pe loc!
"Este o planta complexa, si este buna nu numai pentru cei suferinzi de diabet, dar si in obezitate, probleme de articulatii, anemie, si probleme gastrointestinale. Plantati topinambur – n-o sa regretati niciun moment!
",
spune cineva.
http://hobbygradina.ro/2011/01/30/to...hus-tuberosus/

zaharia_2009 26.03.2013 13:21:13

Interesant topic (pt. mine, desigur !) . Il urmaresc si aseara am pregatit chiar si un raspuns numai ca am renuntat sa il mai postez .
Am casa la tara , gradina mare de zarzavat si ma ocup cu asa ceva .
Eu ma implic mai ales in selectionarea rasadurilor si a semintelor (care sa mearga la tipul meu de sol), producerea lor si plantarea .
De restul, am membrii ai familiei , ca si localnici de la tara, care urmaresc culturile pina la recoltare .
Am preluat de la bunici , prin parinti, indeletnicirea(desi pt. mine este de weckend si concediu) iar acum in mod obsesiv urmaresc obtinerea de culturi si legume/fructe bio.
Propria productie imi asigura 80% din consum pe intreg anul .
Nu intru in amanunte acum , desi si acest aspect este f. important de discutat,despre cum se pastreaza pe iarna aceste produse , neconservate , desigur .

Din postarile lui anterioare stiu ca "Ombun", sau cum isi mai spune acum, are gradina si cultiva tot felul de legume/zarzavaturi/fructe.
Dar nu a mai intrat de mult pe forum. De la el am mai putea obtine si alte informatii folositoare ... ca si de la altii, desigur !

Asadar, cel putin pt. unii , este benefic un astfel de thread !

aanrra 26.03.2013 21:05:53

...
 
Eu nu sunt un stiutor in ale gradinaritului ,am invatat putin cate putin si pot spune ca rezultatele sunt multumitoare si...gustoase.Nu se poate face agricultura bio,dar cu siguranta legumele sunt mai sanatoase.N-am cultivat nap si nici nu am de gand...cultiv in schimb,ceapa,usturoi,salata,spanac,fasole timpurie,patrunjel,busuioc,salvie,rucola,praz,arde i,vinete,brocoli si foarte multe flori.La gradina de la tara punem cartofi,rosii multe,morcov si porumb.
Problema mea sunt limaxii(melci fara chochilie)deoarece gradina este in apropierea terenului cu iarba...am incercat tot ce am auzit,dar ei sunt prezenti in fiecare dimineata.Poate-mi veniti in ajutor cu ceva ce nu am folosit,inca.

aanrra 26.03.2013 21:08:07

...
 
Foarte multe lucruri am invatat de aici: http://www.egradini.ro/forum/

Yasmina 26.03.2013 22:03:26

Citat:

În prealabil postat de aanrra (Post 512315)
Eu nu sunt un stiutor in ale gradinaritului ,am invatat putin cate putin si pot spune ca rezultatele sunt multumitoare si...gustoase.Nu se poate face agricultura bio,dar cu siguranta legumele sunt mai sanatoase.N-am cultivat nap si nici nu am de gand...cultiv in schimb,ceapa,usturoi,salata,spanac,fasole timpurie,patrunjel,busuioc,salvie,rucola,praz,arde i,vinete,brocoli si foarte multe flori.La gradina de la tara punem cartofi,rosii multe,morcov si porumb.
Problema mea sunt limaxii(melci fara chochilie)deoarece gradina este in apropierea terenului cu iarba...am incercat tot ce am auzit,dar ei sunt prezenti in fiecare dimineata.Poate-mi veniti in ajutor cu ceva ce nu am folosit,inca.

Pt limaxi:
-3 linguri de sapun lichid
-50 ml ulei essential de portocale
-4 litri de apa

Se amesteca bine si se stropeste pamantul inspre seara,cand limaxii apar.
Mai este bun si impotriva furnicilor si a gandacilor mari.

N.Priceputu 26.03.2013 22:44:15

Dușmanul natural al limaxului este melcul de livadă, care se pare că îi mănâncă ouăle. Aducând câțiva melci de livadă în grădină, aceștia se vor înmulți anul următor; totuși, nu peste măsură, iar daune nu prea am observat să facă. Dacă totuși fac, aduceți o familie de arici. ș.am.d. :)

Miha-anca 26.03.2013 23:40:28

Citat:

În prealabil postat de aanrra (Post 512315)
N-am cultivat nap si nici nu am de gand...

Daca ai sti ce bun e pentru sanatate, i-ai rezerva cel putin un colt: ajuta la diabet, raceli si alte infectii; ateroscleroza, candidoza, colesterol marit, constipatie, lipsa de calciu, etc.
http://www.formula-as.ro/2010/914/me...namburul-12331

Miha-anca 27.03.2013 00:11:28

Intr-un an am pus si conipida si brocoli; nu am avut prea mare succes cu plantele, caci au facut niste larve, care mi-au mancat tot frunzisul si au distrus planta. Ca remediu mi s-a spus un produs chimic f scump. Nu l-am luat. Dar intr-o zi a trecut un domn mai in varsta si mi-a spus ca ajuta apa cu praf de copt. Am facut un amestec si am stropit plantele: parca am dat cu parul dupa larve! S-au facut nevazute cat ai clipi in ochi.

Ma bucur f mult vazand ca mai sunt printre noi gradinari amatori! Bine ati venit cu totii si va rog sa ne impartasiti din experienta avuta.

Eu am avut mare succes cu fasolea. Imi face o deosebita placere sa o cultiv. Am vazut la vecini ca pun araci de peste 2 m inaltime, iar fasolea se intinde pana sus. Ii place umezeala. anul trecut am avut un an deosebit de ploios, dar cartofii si fasolea au crescut minunat. Intamplator am gasit o fasole cu bob mare si colorat. Eu fiind plecata, sotul meu a pus acele boabe in pamant, iar cand m-am intors eu dupa multa vreme, fasolea se urcase pe atraci pana sus, si s-ar mai fi urcat daca mai avea unde. Florile te incantau cu portocaliul lor. Pastaile s-au facut f mari, de o lungime de 30 cm si fara ata, fiind inca f tinere. Nu am avut niciodata asa o productivitate la fasole.

Am gasit urmatoarea reteta pentru tratarea semintelor/boabelor, ca sa fie rezistente la boli si seceta: se pun intr-un vas cu apa in care am pus miere, usturoi si suc de Aloe Vera. Se lasa 2-3 ore si apoi se pot pune in pamant.

Gradina mea de zarzavat este inchiriata de la Primarie, pe o suma modica. Este un fost teren mlastinos, drenat acum si impartit in loturi de cca 100 mp, pe care avem voie sa ne facem o magazie de scule de gradina si un loc de luat masa. Ni se asigura apa si pamant compostat, care e f hranitor. Cand mi-am ales lotul, am observat ca mai e un spatiu si in spatele magaziei, complet neglijat de fostul gradinar. Acolo am facut o gradina de flori, cu un loc de luat masa sub streasina special lasata mai lunga si un gratar, caci sotul meu e expert la facut mici; si atunci cand in fata e cald de nu poti rezista, ma retrag in spate si acolo la umbra citesc, imi beau cafeaua sau pur si simplu ascult ciripitul pasarelelor.
Povestesc acest lucru, pentru ca exista si in Romania numeroase terenuri nefolosite, care ar putea fi transformate in gradini de zarzavat...

zaharia_2009 27.03.2013 17:41:49

Citat:

În prealabil postat de aanrra (Post 512315)
Eu nu sunt un stiutor in ale gradinaritului ,am invatat putin cate putin si pot spune ca rezultatele sunt multumitoare si...gustoase.Nu se poate face agricultura bio,dar cu siguranta legumele sunt mai sanatoase.N-am cultivat nap si nici nu am de gand...cultiv in schimb,ceapa,usturoi,salata,spanac,fasole timpurie,patrunjel,busuioc,salvie,rucola,praz,arde i,vinete,brocoli si foarte multe flori.La gradina de la tara punem cartofi,rosii multe,morcov si porumb.
Problema mea sunt limaxii(melci fara chochilie)deoarece gradina este in apropierea terenului cu iarba...am incercat tot ce am auzit,dar ei sunt prezenti in fiecare dimineata.Poate-mi veniti in ajutor cu ceva ce nu am folosit,inca.

Cind am citit postarea de mai sus am crezut ca "cineva" mi-a intrat in calculator si furindu-mi postarea la care renuntasem anterior, a acutualizat-o .
Eu am o gradina mare care este de cultura mixta . Fiind de aproape 1/2 de hectar, am loc sa cultiv multe lucruri.
Este situata in zona de deal inalt , subcarpatic,si din acest motiv nu pot cultiva chiar orice.
Am vazut ca specialistii m-au si pus la punct , cum ca nu exista "cultura bio". Asa o fi ,ca daca sunt specialisti , adica , daca stiu ei ce stiu ... ma rog ,treaba lor !
Nu s-a folosit niciodata pe aceasta suprafata alt ingrasamint decit gunoiul de grajd. Apa pt. irigare o am din fintina proprie iar pe o raza de 50 de Km nu am nici o mica sau mare firma care sa produca ceva . Nu mai socotesc faptul ca seria de dealuri, prin insasi dispozitia lor, protejeaza in propagarea poluantilor intr-o oarecare masura. Una este terenul de cimpie sau de podis si alta cel de deal inalt.
Intr-un cuvint, avantaje si dezavantaje . Dar nu despre productia "bio" discutam acum . Poate si asta , dar mai incolo !
Gradina este orientata pe SE (sud-est) si am lumina si caldura suficienta , pt. zona mea geografica.
Desi cultiv aproape tot din ce este enumerat in postarea selectata de mine (nu am avut curiozitati exotice , cel putin pina acum, sa cultiv rucola, rabarbar, andive, brocoli,rozmarin, etc) nu am sesizat sa fie vreun impediment lumina.
Menta, galbenele, busuiocul,salvia... le am in plin soare si merg bine.

Totusi, problema mea care a fost cu adevarat serioasa (aveam o ambitie prosteasca, datorata ignorantei, sa cultiv orice imi vine mie la mine in gradina, avind astfel parte de productii de plins) a tinut pina cind cineva l-a sfatuit pe tatal meu sa duca probe de sol la un institut de specialitate si sa-mi faca o prezumtie de plante certe, discutabile si necultivabile pe acest gen de pamint .
De atunci am tinut cont mereu de tipul de sol pe care il am iar rezultatele sunt in concordanta.
O alta problema a fost legata de materialul semincer si rasaduri .
In Romania, de aproape 10-12 ani rasadurile vindute fie in piete de catre particulari , fie cumparate de la firme de seminte sunt de origine straina (se gasesc si indigene dar de departe predomina cele straine): Olanda (morcov, telina, pastirnac,ardei gras, ceapa rosie si galbena, varza,vinete), Turcia (ardei gras, mazare, patrunjel,conopida, vinete), China(in special usturoiul, pe care l-au prasit si bulgarii si pe care il vind apoi la fraierii de romani astfel incit in piete gasesti asazisul usturoi de Buzau , care defapt este chinezesc la origine si trecut prin solurile romanesti si bulgaresti 2-3 generatii).
Satul de toate acestea , am apelat la orice sursa de informatie privind zarzavaturile indigene , consultind orice imi cadea in mina .
Asa am aflat ca exista la Suceava un institut cu o banca de seminte de legume , fructe, etc numai de origine romaneasca , clasificate pe zone ale tarii s.a.m.d.
Cu citiva ani in urma am contactat institutul si astfel am eliminat din cultura tot ce avea origini incerte . Dupa asta lucrurile au mers bine ... cel putin psihologic .
Ca insecticid folosesc numai piatra vinata amestecata cu apa de var pe care o dau pe rosii . Mai folosesc zeama de urzici (intr-un butoi cu apa, de 200 de litrii, arunc 2-3 brate de urzici mature care ramin la macerat 10-15 zile iar apoi folosesc apa.)
Dar desi sunt in zona premontana ma confrunt cu gindacii de colorado pe cartofi si nu stiu pina acum ceva naturist ca sa ii inlatur .
Acestia au cuibul in sol , imediat sub pamint si de acolo invadeaza planta .
Pina in prezent nu fac decit sa adun gindacii maturi cu mina (suntem 6-7 persoane) de 3-4 ori intr-un ciclu productiv. Stiu ca nu este o solutie radicala dar nu am ce face .
Confirm folosirea patului de frunze in cultura cartofului .
Pamintul meu este aproape de liziera padurii iar vintul imi aduce toamna frunze de fag, mai ales dar si putine de stejar pe loc , pe care din obiceiul stramosesc le ar in primavara .
Gustul este absolut delicios . Dar sa nu uitam relativismul cum ca : gusturile si culorile ...

Si alte informatii pe care le vom mai discuta pe parcurs...

N.Priceputu 27.03.2013 17:57:13

gandacul de Colorado - combatut biologic
 
N-am încercat personal, însă am citit că s-au făcut cercetări cu rezultate destul de bune în sensul ăsta, și anume cu ajutorul crăițelor galbene, cultivate printre tufele de cartofi. La fiecare patru rânduri de cartofi, unul de crăițe.

Mult mai multe puteți afla aici.

P.S. Auzisem despre soluția de urzici, nu știam însă cu ce rezultate se folosește. Cât despre zeama bordeleză (piatră vânătă cu var), este chiar acceptată în culturile bio, fiind aproape lipsită de toxicitate pentru om.

N.Priceputu 27.03.2013 18:33:24

De fapt, la link-ul de mai sus sunt mai multe metode. Cea privitoare la crizanteme a făcut obiectul unei cercetări cu rezultate bune. Despre ea, aici.

Miha-anca 27.03.2013 18:53:24

Multumim, frate Zaharia, ca ne-ai impartasit din experienta proprie. Acum, daca tot ne-ai spus despre acel institut din Suceava cu o banca de seminte de legume , fructe, etc te rugam sa ne dai si o adresa pe internet pentru a-l depista.
Nu am inteles unde ai facut testarea solului. Intr-adevar este esential sa stii ce fel de sol ai si ce ai de facut pentru a-l imbunatati.
Pe TVR1 la "Viata satului" a vazut o reclama cu un ingrasamant natural, un fel de roca, pe care au sfaramat-o si care da productii f bune la legume. A incercat cineva acel ingrasamant?

Miha-anca 27.03.2013 19:14:05

Citat:

În prealabil postat de N.Priceputu (Post 512423)
N-am încercat personal, însă am citit că s-au făcut cercetări cu rezultate destul de bune în sensul ăsta, și anume cu ajutorul crăițelor galbene, cultivate printre tufele de cartofi. La fiecare patru rânduri de cartofi, unul de crăițe.

Mult mai multe puteți afla aici.

P.S. Auzisem despre soluția de urzici, nu știam însă cu ce rezultate se folosește. Cât despre zeama bordeleză (piatră vânătă cu var), este chiar acceptată în culturile bio, fiind aproape lipsită de toxicitate pentru om.

Craitele galbene au un miros f puternic; probabil ca acest miros ii indeparteaza pe gandaci. Straturile de legume pot primi o terminatie frumoasa cu un rand de craite. Ele se cultiva f usor si tin pana toamna. Daca adunati florile vestejite, aveti multime de seminte, care cresc fara probleme; deci nu costa nimic, doar sa le puneti in pamant.

Solutia de urzici ajunge sa miroasa f rau dupa o vreme. Vecina mea de gradina le tine in apa vreme destul de indelungata, iar cand imprastie apa pe teren se asigura ca nu sunt alti vecini prin preajma... Este un ingrasamant natural f bune.
Intr-o carte romaneasca am citit ca se poate fierbe urzica... ceea ce ar scurta mult timpul pana la folosirea ingrasamantului.

Am citi ca urzicile trebuie sa aiba si ele dreptul de a creste intr-o gradina, mai ales ca este planta medicinala si pentru ca folosesc si ca ingrasamant. Deci nu le indepartati pe toate din gradina, caci au si ele rostul lor. Dupa cum scria mai sus, napii/topinamburul creste impreuna cu urzicile.

N.Priceputu 27.03.2013 19:23:20

Citat:

În prealabil postat de Miha-anca (Post 512429)
Pe TVR1 la "Viata satului" a vazut o reclama cu un ingrasamant natural, un fel de roca, pe care au sfaramat-o si care da productii f bune la legume. A incercat cineva acel ingrasamant?

E vorba de dolomită, o rocă moale, calcaroasă mi se pare, pe care mulți au început s-o comercializeze. Sunt cam circumspect din cauză că modul în care a fost prezentată mi-a părut cam exagerat. Iar prețul de 5 lei/kg (la o rapidă căutare pe net) îmi pare foarte mare, având în vedere că intră 2-300 kg la hectar.

heaven 27.03.2013 19:55:41

Am si eu o intrebare la colegii de forum: acum doua saptamani am tuns vita de vie (aproape toata,a mai ramas un sfert din ea ce trebuie taiata),la fel am procedat si cu trandafirii si zmeura.Sunt un pic ingrijorata ca a venit brusc frigul si zapada...credeti ca le poate dauna?Multumesc frumos!

N.Priceputu 27.03.2013 20:08:39

Zăpada nu. Să sperăm că nu dă și ger.

heaven 27.03.2013 20:41:07

Citat:

În prealabil postat de N.Priceputu (Post 512439)
Zăpada nu. Să sperăm că nu dă și ger.

Multmesc frumos!Sa dea Domnul sa se incalzeasca repede...dealtfel,nu stiu cat este de real,dar duminica s-au anuntat temperaturi de pana la 20 de grade.Dar tot am emotii din cauza zilelor cand a fost frig...

aanrra 27.03.2013 21:27:52

Citat:

În prealabil postat de heaven (Post 512437)
Am si eu o intrebare la colegii de forum: acum doua saptamani am tuns vita de vie (aproape toata,a mai ramas un sfert din ea ce trebuie taiata),la fel am procedat si cu trandafirii si zmeura.Sunt un pic ingrijorata ca a venit brusc frigul si zapada...credeti ca le poate dauna?Multumesc frumos!

Via nu pateste nimic pana pe la -10gr,la zmeura nu ma pricep....si trandafiri am in jur de 100 .Trandafirii ii curatam la sfarsitul lunii februarie ,acum cu tot frigul si zapada care a fost si mai este au intrat in vegetatie si majoritatea au frunzulite.
@Zaharia,multumesc pentru informatii!Le prefer de la cineva care face agricultura din placere,si nu de la cineva care face...neavand ce sa faca.Acum,na,de incercat am incercat si eu ,si mai exotice si mai putin,si m-am ales cu...incercatul.Andive(??) a incercat cineva??Am incercat fenicul si m-am ales cu un fel de marar ciudat de cca 2m dar fara sa lucrezela partea bulboasa,a crescuuut si tot a crescut,si cam asta a fost.
@Yasmina,multumesc!Am incercat,parca au ametit,parca au intrat in sevraj ,si-n final si-au revenit,uf,uf.

aanrra 27.03.2013 22:16:01

Am pus in album poze cu putina mea experienta in ale gradinaritului...dar sunt dornica de a invata...

tabitha 27.03.2013 22:24:55

Citat:

În prealabil postat de zaharia_2009 (Post 512262)
Din postarile lui anterioare stiu ca "Ombun", sau cum isi mai spune acum, are gradina si cultiva tot felul de legume/zarzavaturi/fructe.
Dar nu a mai intrat de mult pe forum. De la el am mai putea obtine si alte informatii folositoare ... ca si de la altii, desigur !

Asadar, cel putin pt. unii , este benefic un astfel de thread !

Si eu astept poate Mosh-Neagu (alias "Omu Bun") revine pe forum si ne impartaseste din experienta lui inclusiv pe acest thread foarte interesant. Eu n-am gradina la tara, si in ultima vreme nici plantelor din casa nu le merge prea bine, am avut un bonsai si s-a uscat de tot pana a murit. Mai am o feriga mica si nici aceea nu-i prea verde, nu stiu de ce. Si inca o planta ceva mai mare, cu frunze late, care insa acum se pare ca sunt foarte atractive pentru pisicuta mea, care le cam rontaie atunci cand nu o vad.

tabitha 27.03.2013 22:27:21

Citat:

În prealabil postat de aanrra (Post 512452)
Am pus in album poze cu putina mea experienta in ale gradinaritului...dar sunt dornica de a invata...

Foarte frumoasa salata din gradina. Aici la noi una bucata se vinde cu 3 dolari, deci ati putea face bani frumosi cu ea! :)

Miha-anca 28.03.2013 00:08:08

Citat:

În prealabil postat de aanrra (Post 512448)
Via nu pateste nimic pana pe la -10gr,la zmeura nu ma pricep....si trandafiri am in jur de 100 .Trandafirii ii curatam la sfarsitul lunii februarie ,acum cu tot frigul si zapada care a fost si mai este au intrat in vegetatie si majoritatea au frunzulite.
@Zaharia,multumesc pentru informatii!Le prefer de la cineva care face agricultura din placere,si nu de la cineva care face...neavand ce sa faca.Acum,na,de incercat am incercat si eu ,si mai exotice si mai putin,si m-am ales cu...incercatul.Andive(??) a incercat cineva??Am incercat fenicul si m-am ales cu un fel de marar ciudat de cca 2m dar fara sa lucrezela partea bulboasa,a crescuuut si tot a crescut,si cam asta a fost.
@Yasmina,multumesc!Am incercat,parca au ametit,parca au intrat in sevraj ,si-n final si-au revenit,uf,uf.

A propos de trandafiri: care sunt trandafirii de dulceata?
Andivele: Insamantarea se face la sfarsitul lunii mai, ca la orice salata. Dupa aceea se lasa plantele sa creasca, cu distanta intre ele de cca. 15 cm, pentru a avea suficient loc ca sa faca frunze multe. Cu cat are mai multe frunze, cu atat mai bun rezultatul final. Dar ceea ce ne interseaza pe noi sunt radacinile.
Radacinile se scot din pamant dupa cateva nopti de ger, prin luna noiembrie. Plantele se pun intr-o magazie timp de 14 zile, inainte de a le taia frunzele verzi cam la 2 cm desupra radacinii. Apoi radacinile se planteaza intr-o galeata cu pamant amestecat cu nisip umed sau in pamant de sera. Se uda putin si se acopera cu o alta galeata sau cu un sac, ca sa fie la intuneric. Apoi se aseaza intr-un oc unde sunt 10 grade C, timp de o saptamana, dupa care suporta si temperaturi de 18 grade si chiar mai mult. Trebuie sa ne uitam din cand in cand sub punga, ca sa vedem cum merge treaba si udam putin. Dupa 3 saptamani se pot recolta andive de o calitate superiora celor de cumparat. Andivele se taie cu f putin timp inainte de a se pune pe masa. Chiar si numai o ora la lumina le face sa devina amarui.
Succes! andivele necesita ceva munca, dar ne bucura cu gustul lor fin tocmai de Craciun.

Miha-anca 28.03.2013 00:34:44

Citat:

În prealabil postat de mirela.t (Post 512455)
Si eu astept poate Mosh-Neagu (alias "Omu Bun") revine pe forum si ne impartaseste din experienta lui inclusiv pe acest thread foarte interesant. Eu n-am gradina la tara, si in ultima vreme nici plantelor din casa nu le merge prea bine, am avut un bonsai si s-a uscat de tot pana a murit. Mai am o feriga mica si nici aceea nu-i prea verde, nu stiu de ce. Si inca o planta ceva mai mare, cu frunze late, care insa acum se pare ca sunt foarte atractive pentru pisicuta mea, care le cam rontaie atunci cand nu o vad.

Se spune despre bonzai ca este o planta "geloasa" si nu suporta alte plante un jurul sau. Ii trebuie apa.
Feriga are nevoie de lumina, dar nu de soare. Odata pe saptamana afunda tot ghiveciul intr-o galeata cu apa, pana se umple pamanatul de apa. Apoi o saptamana nu ii mai faci nimic. Poti pune putin ingrasamant lichid in apa; si dragoste, caci plantele simt dragostea noastra.
Ai putea sa-ti iei orhidee. Nu vei avea bataie de cap. Le trebuie doar apa si putin ingrasamant lichid.
In ceea ce o priveste pe pisicuta ta: in general animalele, cand au o jena la stomac mananca iarba. Exista o iarba speciala pentru pisici.

Miha-anca 28.03.2013 00:36:04

Citat:

În prealabil postat de mirela.t (Post 512455)
Si eu astept poate Mosh-Neagu (alias "Omu Bun") revine pe forum ...

Revine dupa Pasti.

tabitha 28.03.2013 00:51:34

Citat:

În prealabil postat de Miha-anca (Post 512466)
Se spune despre bonzai ca este o planta "geloasa" si nu suporta alte plante un jurul sau. Ii trebuie apa.
Feriga are nevoie de lumina, dar nu de soare. Odata pe saptamana afunda tot ghiveciul intr-o galeata cu apa, pana se umple pamanatul de apa. Apoi o saptamana nu ii mai faci nimic. Poti pune putin ingrasamant lichid in apa; si dragoste, caci plantele simt dragostea noastra.
Ai putea sa-ti iei orhidee. Nu vei avea bataie de cap. Le trebuie doar apa si putin ingrasamant lichid.
In ceea ce o priveste pe pisicuta ta: in general animalele, cand au o jena la stomac mananca iarba. Exista o iarba speciala pentru pisici.

Multumesc de sfaturi, Anca. Am sa incerc poate imi imbunatatesc si eu mica gradinita de acasa. :)

Miha-anca 28.03.2013 03:18:31

Gandacii de Colorado
 
Nu am gandaci de colorado, dar citind pe forumul gradinarilor am gasit urmatorul raspuns, care sper sa inspire pe mai multa lume:

"De “colorazi” se poate scapa si astfel (pe langa alte metode): intr-un borcan de 800ml se culeg colorazi maturi pe care -i arunci intr-o caldare de 10 litri, plina pe 3/4 cu apa, pui un capac cu o greutate pe el, si lasi asa, pana dau coltu’ narozii de gandaci (usor sadic, stiu, scuzee)mai bine zis pana cad la fundul vasului , asta insemnand cam dupa o saptamana. Se obtine o otrava foarte concentrata, asa ca , in momentul utilizarii va trebui diluata. Acum, proportia o veti hotara singuri in functie de soiul cartofilor, asa ca se va lua 1, 2 sau 3 pahare la litru de apa. Atentie, solutia arde planta, asa ca incercati pe o singura planta si apoi, dupa ce vedeti efectul continuati cu restul.

Alt mod: semanati pe perimetrul lotului de cartofi mustar, sau tagetes (nu numai ca e frumos, dar va scapa si de nematozi), fasole, calendula, calomfir, sfecla sau usturoi.

Sau: stropiti cu infuzie de ardei iute: 10-20 bucati ardei iuti se oparesc cu apa fiarta si se lasa la infuzat 12-24 ore. Apoi diluam cu apa, adaugam sapun (40gr la 10 litri)sau sapun lichid, asta ca sa adere mai bine de frunza

Sau: 1 lingurita de Ferry pentru vase, da-da, la 1,5 l apa si stropiti plantele mai ales sub frunze (de jos in sus)

Cel mai simplu este sa folositi cenusa, cat mai multa cenusa, ar fi bine chiar incepand din toamna-iarna, sa pudrati locul ales cu cat mai multa cenusa, nu numai ca e o hrana minunata pentru aproape orice plante (mai putin pentru cele care prefera pamantul acid)dar este si un fitosanitar redutabil."
http://hobbygradina.ro/2011/01/22/ze...%99i-folosire/


Aratura de toamna sa fie adanca, pentru ca pasarile sa aiba acces la ganganii, ca sa le manance, curatind in felul acesta pamantul.
In mod normal nu ar trebui sa fie daunatori in pamant, daca se folosesc cartofi sanatosi, daca se pune suficient gunoi de grajd sau compost, si daca se rotesc culturile dupa un ciclu de 4 ani.


Ora este GMT +3. Ora este acum 12:08:54.

Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2022, Jelsoft Enterprises Ltd.