Forum Crestin Ortodox

Forum Crestin Ortodox (http://www.crestinortodox.ro/forum/index.php)
-   Generalitati (http://www.crestinortodox.ro/forum/forumdisplay.php?f=503)
-   -   Povesti cu talc (http://www.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?t=4538)

monica.miholca 05.03.2009 18:41:35

Citat:

În prealabil postat de monica.miholca (Post 120645)
Cuvânt al 7-lea, pentru plâns
Să ascunde maica pre sineși de prunc, și acesta cu dureare căutându-o pre dânsa, ea văzându-l să veseleaște, învățindu-l pre dânsul ca necurmat să se lipească de dânsa, și pre dragostea lui cea cătră sineși mai fierbinte aprinzându-o. Cela ce are urechi de auzit, să auză, au zis Domnul.

[SIZE=5]Cuvânt al 7-lea, pentru plâns[/SIZE]
[SIZE=5]Să ascunde maica pre sineși de prunc, și acesta cu dureare căutându-o pre dânsa, ea văzându-l să veseleaște, învățindu-l pre dânsul ca necurmat să se lipească de dânsa, și pre dragostea lui cea cătră sineși mai fierbinte aprinzându-o. Cela ce are urechi de auzit, să auză, au zis Domnul.[/SIZE]
[SIZE=5]Sholiia 20 [Talcuire][/SIZE]
[SIZE=5]Maică înțăleagem pre bunătatea lui Dumnezeu, pre strălucire, pre privire. Iară prunc, pre nădejdi, pre rugăciune, pre curățeniia monahului.Iară dureroasă căutare, pre rugăciunea ceaia ce cu osteneală să săvârșaște de un prunc ca acesta. Veselie a maicii céii zise, pre căutarea cea statornică a pruncului, ádecă pre cererea rugăciunii.[/SIZE]
[SIZE=5] [/SIZE]
[SIZE=5]Din Scara, Sfântul Ioann Scărariul, Tălmăcită din limba ellinească de Veniamin Costache, Mitropolitul Moldovei, la anul de la Hristos 1814, Ed. Predania, București, 2008, pag 153-154, 159. [/SIZE]
[SIZE=5][/SIZE]

silverstar 08.03.2009 08:12:47

[SIZE=3][COLOR=green]Pomul cu roade[/COLOR][/SIZE]
[COLOR=green] [/COLOR]
[COLOR=green] Un om asuprit de cei invidioși și necredincioși, s-a dus și s-a jelit la duhovnicul său zicând: "Ce au cu mine, părinte, de nu mă lasă în pace?"

Părintele l-a luat cu sine în livadă și i-a zis: "Iată, fiul meu, ai aici pilda vieții: crezi, tu, oare, că cineva aruncă cu pietre în pomii cei neroditori, care nu au decât frunze? Nu, fiule, oamenii aruncă cu pietre doar în cei roditori. Fii fericit că te asupresc oamenii, căci te asemeni pomului cu roade..."

De atunci, omul nostru nu s-a mai văitat de răutatea semenilor.[/COLOR] :79:


janina 08.03.2009 12:55:11

Erau odată trei oameni la Dumnezeu la care fiecare îi cereau cite un lucru.:
Primii doi îi ceruse lucruri firești sănătate și altele
Ultimul a cerut doar atît-să te iubesc Doamne !

janina 08.03.2009 12:57:39

Dragostea de dumnezeu
 
Erau odată trei oameni la Dumnezeu la care fiecare îi cereau cite un lucru.:
Primii doi îi ceruse lucruri firești sănătate și altele
Ultimul a cerut doar atît-să te iubesc Doamne !

C.tin 08.03.2009 13:25:53

Povestea broastelor
 
U[COLOR="Purple"]n grup de broaste traversau o padure si doua dintre ele au cazut intr-un put adanc. Toate celelalte broaste ramase, s-au adunat in jurul putului si cand au vazut cat de adanc era, le-au strigat sarmanelor prizoniere ca sunt ca si moarte, nu mai au nimic de facut. Totusi broastele din put au ignorat spusele acestea si au inceput sa sara, si sa sara si sa sara... incercand sa iasa.
Galeria de afara continua si ea:[/COLOR]

[COLOR="red"]" Nu aveti nici o sansa! Nu vedeti cat de adanc e?"[/COLOR]

[COLOR="purple"]In cele din urma, una din cele doua broaste n-a mai putut, s-a oprit si s-a hotarat sa moara. Cealalta a continuat sa sara si mai tare.
Iar galeria de afara a continuat si ea:[/COLOR]

[COLOR="Red"]"Nu ai nici o sansa! Opreste-te!"[/COLOR]

[COLOR="Green"]Dar broasca ramasa a sarit si a tot sarit pana in cele din urma a reusit sa iasa spre uimirea generala.
[/COLOR]
[COLOR="DarkOrange"]"Cum ai reusit? Nu ne-ai auzit mereu spunandu-ti ca nu se poate?"- a intrebat galeria.[/COLOR]

[COLOR="Blue"]Broasca salvata, a zambit si a facut un gest sugerand ca e surda, si apoi le-a spus ca le multumeste pentru incurajari si suport.[/COLOR]

romantic 08.03.2009 15:58:19

Citat:

În prealabil postat de silverstar (Post 121043)
[SIZE=3][COLOR=green]Pomul cu roade[/COLOR][/SIZE]
[COLOR=green] [/COLOR]
[COLOR=green] Un om asuprit de cei invidioși și necredincioși, s-a dus și s-a jelit la duhovnicul său zicând: "Ce au cu mine, părinte, de nu mă lasă în pace?"

Părintele l-a luat cu sine în livadă și i-a zis: "Iată, fiul meu, ai aici pilda vieții: crezi, tu, oare, că cineva aruncă cu pietre în pomii cei neroditori, care nu au decât frunze? Nu, fiule, oamenii aruncă cu pietre doar în cei roditori. Fii fericit că te asupresc oamenii, căci te asemeni pomului cu roade..."

De atunci, omul nostru nu s-a mai văitat de răutatea semenilor.[/COLOR] :79:


"Am avut un cosmar.
Doi monstri hlizindu-se la mine si improscand cu venin mustrator "crestinesc"."

Intrebare cu talc: de ce naiba mai studiem teoria daca esuam penibil in practica?

silverstar 08.03.2009 18:10:09

Ecoul - povestioara cu talc
 
[COLOR=teal]O mamă împreună cu fiica ei făceau o drumeție prin munți. Deodată, tânăra fată a căzut și a strigat: “Aahhh!”. Spre surpriza ei a auzit, venind de undeva din depărtare, o voce repetând “Aahhh!” Curioasă, a strigat tare: “Cine ești?” și i s-a răspuns: “Cine ești?”. “Te admir!” a strigat ea din nou, și vocea a spus “Te admir!” Furioasă din cauza răspunsului, fata a urlat: “Lașule!”. Vocea a repetat: “Lașo!” :79:[/COLOR]
[COLOR=teal] [/COLOR]
[COLOR=teal]Fata s-a uitat la mama ei și a întrebat-o: “Ce se întâmplă?” Mama i-a zâmbit și i-a spus: “Fiica mea, fii atentă.” Apoi, mama a strigat: “Ești o campioană!” și vocea i-a răspuns: “Tu ești o campioană!” Fata a fost uimită, dar nu a înțeles. :43:[/COLOR]
[COLOR=teal][/COLOR]
[COLOR=teal]Mama i-a explicat: “Oamenii numesc asta ecou dar, în realitate, este viață. Îți dă înapoi tot ce ai spus sau faci. Viața noastră este, pur și simplu, o reflecție a propriilor noastre gânduri și acțiuni. Viața îți va da înapoi tot ce tu i-ai dat ei.” :53:[/COLOR]

romantic 08.03.2009 23:32:19

31:1 "Alif, Lam, Mim"

30:18 "Nu te intoarce de la oameni si nu pasi pe pamant cu semetie, caci Allah nu-l iubeste pe cel trufas si mandru!
30:19 Fii cumpatat in mersul tau si scoboara glasul tau, caci cel mai urat dintre toate este glasul magarului!"

Surat Luqman - intelept apartinand neamului 'Ad



42:17 "Allah este Cel care a trimis Cartea cu Adevarul si cu Balanta. Si de unde sa stii? Poate ca Ceasul este aproape."

42:20 "Acela care voieste sa semene ogorul Lumii de Apoi, aceluia ii vom spori Noi semanatura, iar acela care voieste sa semene ogorul acestei lumi, aceluia ii vom da Noi din ea, insa el nu va avea parte in Lumea de Apoi."

42:43 "Iar acela care rabda si iarta sa stie ca aceasta este dintre lucrurile inalte."



As-Sura - sura sfatului

silverstar 09.03.2009 07:40:32

[COLOR=#008000]Aaa, vecinul!... :79:

[/COLOR]
[SIZE=3][COLOR=#00aa00]Vecinul, adică fostul vecin, de la opt era bețiv notoriu... Se îmbăta în fiecare zi, se culca și, când se trezea, voia aspirină. Probabil îl durea capul. Și atunci îi trimitea pe gemeni pe la ușile vecinilor să ceară aspirină, indiferent că era 4 dimineața, 3 după amiaza ori 11 noaptea.
În ziua aceea cred că era a n'nșpea oară când mă trezea din somnul de după amiză. Buuuun! L-am întrebat pe copil de ce vrea tatăl lui aspirină. Mi-a răspuns că-l doare capul. "Îl lecuiesc eu!..." mi-am spus în gând. Am luat două tablete de ciocolax, le-am rupt în patru, le-am pus în șervețele separate și i-am spus copilului că sunt niște medicamente noi împotriva durerii de cap... I-am mai spus să bea una acum, imediat, a doua după o oră și, dacă se poate, cu puțină apă călduță.
La vreo trei zile mă întâlnesc cu nevastă-sa și-o întreb cum se simte vecinul și dacă i-a trecut capul... Mi-a răsouns că da! capul i-a trecut, dar că de câteva zile nu a mai fost la serviciu că are diaree!...
Am rezolvat-o... De atunci niciodată, cât am mai stat în blocul acela, nu a mai trimis copiii după aspirină...
[/COLOR][/SIZE]

silverstar 09.03.2009 07:57:21

[COLOR=#008000]Bătrânul și calul

Un bătrân trăia cu fiul său de pe urma gospodăriei pe care o aveau. Erau săraci, însă aveau un cal bun cu care arau câmpul.[/COLOR]

[COLOR=green] Într-o zi, în timp ce reparau grajdul în care țineau calul, acesta a scăpat și a fugit în pădurea din apropiere. Când vecinii au auzit de pierderea calului, au venit să-l căineze, însă bătranul nu era dispus să-i ia în seamă. "Ce vă face să credeți că pierderea calului e un dezastru?" i-a întrebat el, și le-a spus să plece.[/COLOR]

[COLOR=green] O săptămână mai târziu, calul s-a întors cu un cal sălbatic după el. Acum țăranul avea doi cai! Când vecinii au auzit vestea, s-au repezit să-l fericească pe bătrân însă, din nou acesta nu i-a luat în seamă. "De ce credeți că e un motiv de sărbătoare?" a întrebat el.[/COLOR]

[COLOR=green] Câteva zile mai târziu, în timp ce încerca să domesticească noul cal, fiul său a fost aruncat de pe cal și și-a rupt piciorul, nemaiputând să ajute la munca câmpului. Din nou vecinii au venit să-l căineze pe bătrân, însă el iarași i-a respins întrebându-i: "De ce credeți că e un dezastru?"[/COLOR]

[COLOR=green] Nu după multă vreme au bătut la poartă soldați trimiși de rege să recruteze cu forța pe toți cei apți de mers la război. Însă armata nu avea ce face cu un soldat cu piciorul rupt. :43:[/COLOR]


georgi_ana 09.03.2009 13:56:33

Un filizof japonez se plimba candva intr-o padure. Si, precum ii sade bine, gandea. Tot mergand si cugatand, ii atrage atentia o creanga de copac lipsita de orice podoaba. Se opreste in fata ei si spune: Vorbeste-mi despre Dumnezeu...si atunci creanga infloreste pe loc. (N.Steinhardt)

silverstar 09.03.2009 19:30:51

Cel mai bun drum din viață: Parabolă
 
[COLOR=green]Era odată un conducător care credea că, dacă ar avea răspunsurile la trei întrebări, s-ar conduce pe el însuși pe cel mai bun drum din viață, indiferent de circumstanță. Cele trei întrebări erau: [/COLOR]

[COLOR=green]1. Când este cel mai bun moment pentru a face un lucru?[/COLOR]
[COLOR=green]2. Cine sunt cei mai importanți oameni?[/COLOR]
[COLOR=green]3. Care este cel mai important lucru?[/COLOR]

[COLOR=green]El a împrăștiat cele trei întrebări prin întregul ținut asupra căruia domnea, cerându-le oamenilor să răspundă. Persoana ale cărei răspunsuri l-ar fi mulțumit, urma să primească o recompensă generoasă.[/COLOR]

[COLOR=green]Deoarece nici unul dintre răspunsurile primite nu fuseseră mulțumitoare, a plecat el însuși în căutarea lor. S-a hotărât să vorbească cu un învățat bătrân care locuia sus, pe vârful unui munte. [/COLOR]

[COLOR=green]Când împăratul a ajuns pe vârful muntelui, i-a cerut învățatului să-i răspundă la cele trei întrebări. Bătrânul lucra în grădina lui. L-a ascultat cu atenție și apoi s-a mulțumit să continuie să sape fără a sufla vreun cuvânt. Cârmuitorul l-a privit pe bătrân și, gândindu-se că acesta trebuie să fie foarte obosit, i-a spus: “Am să continui eu sa sap pentru o bucată de vreme. Odihnește-te.” [/COLOR]

[COLOR=green]Și astfel, cârmuitorul a început să sape în timp ce maestrul se odihnea. După câteva ore, împăratul a lăsat de-o parte cazmaua și i-a spus învățatului: “Dacă nu vrei să-mi răspunzi la întrebări, atunci am să plec.”[/COLOR]

[COLOR=green]Chiar atunci maestrul l-a întrebat: “Ai auzit ceva?” și s-a uitat spre pădure. Deodată, a ieșit din pădure, împiedicându-se, un om care se ținea de stomac. Maestrul și conducătorul au alergat spre el și l-au văzut prăbușindu-se la pământ. Au văzut că avea cămașa sfâșiată și plină de sânge din cauza unei tăieturi profunde. Împăratul i-a curățat rana și și-a folosit propria cămașă drept bandaj. Omul a deschis ochii și a întrebat dacă ar putea bea ceva. Cârmuitorul a alergat la cel mai apropiat râu și i-a adus omului niște apă. Acesta a băut-o însetat, apoi a căzut la loc și a adormit. Învățatul și împăratul l-au dus pe om la coliba primului și l-au întins ușor pe pat. Dar acum și cârmuitorul era așa de extenuat că a adormit și el.[/COLOR]


[COLOR=green]A doua zi dimineață, când împăratul s-a trezit, omul rănit era aplecat deasupra lui și îl privea cu insistență. “Iartă-mă”, a spus el. Cârmuitorul s-a ridicat în capul oaselor și a spus: “Să te iert? Pentru ce să te iert?” Omul i-a replicat: “Nu ne-am întâlnit niciodată, dar te-am considerat dușmanul meu. În ultimul război, mi-ai ucis fratele și ai confiscat averea familiei mele. Am făgăduit să mă răzbun în numele familiei. Am jurat că te voi ucide. Ieri, te așteptam în pădure să cobori de pe munte și să mă pot, în sfârșit, răzbuna. Așteptam de mult timp și, cu toate astea, tu nu mai coborai, așa că am ieșit din pădure să te caut.[/COLOR]


[COLOR=green]În schimb, m-au văzut gărzile tale care, realizând cine sunt, m-au atacat, rănindu-mă grav. Am reușit să scap dar, dacă tu nu ai fi avut grijă de mine, aș fi murit. Planul meu a fost să te ucid dar, în schimb, tu mi-ai salvat viața. Ma simt rușinat și foarte recunoscător. Te rog, mă vei ierta?”[/COLOR]

[COLOR=green]Cârmuitorul era uimit. “E bine să aud ca dușmănia ta a luat sfârșit. Acum, că ți-am ascultat povestea, îmi pare rău pentru durerea adusă familiei tale. Războiul este oribil. Te iert și îți dau înapoi ținuturile. Hai să fim prieteni de acum încolo.” [/COLOR]

[COLOR=green]Împăratul le-a ordonat gărzilor să-l conducă pe om, în siguranță, acasă. Apoi i-a spus maestrului: “Trebuie să plec. Voi coborî de pe munte și am să continui să caut răspunsurile la întrebările mele. Poate într-o zi le voi găsi. La revedere.”[/COLOR]

[COLOR=green]Învățatul a râs și i-a spus: “Majestatea Voastră, dar vi s-a răspuns la întrebări.”[/COLOR]

[COLOR=green]“Ce vrei să spui?” a întrebat împăratul surprins.[/COLOR]

[COLOR=green]Maestrul i-a explicat: “ Dacă ieri, nu m-ai fi ajutat să muncesc în gradină, nu ai fi întârziat și ai fi fost atacat în drum spre casă. Deci cel mai important moment pentru tine a fost cel pe care l-ai petrecut în gradina mea. Iar cea mai importantă persoană am fost eu, persoana cu care erai în acel moment, iar cel mai important lucru pentru tine a fost, pur și simplu, să mă ajuți pe mine. [/COLOR]

[COLOR=green]Mai târziu, când a venit omul rănit, cel mai important moment a fost cel pe care l-ai petrecut pentru a-i îngriji rana, altfel ar fi murit, iar șansa iertării și a prieteniei s-ar fi pierdut. El a fost cea mai importantă persoană în acel moment, iar cel mai important lucru de facut era să-i îngrijesti rana. [/COLOR]

[COLOR=green]Singurul moment important este cel prezent. Cea mai importantă persoană este, întotdeauna, persoana cu care te afli. Iar cel mai important lucru de făcut este, întotdeauna, acela de a face fericită persoana de lânga tine. [/COLOR]

[COLOR=green]Ce poate fi mai simplu sau mai important?”[/COLOR]

[COLOR=green]Împăratul s-a înclinat respectuos și a plecat în pace.[/COLOR]

[COLOR=green]Parabola aceasta ne învață că ceea ce ne revelează discernământul și ne aduce iertarea este căutarea adevărului și a răspunsurilor pline de compasiunea noastră în fața suferinței, cum ne putem deschide inimile, cum să lăsăm în spate trecutul, să trăim în momentul prezent și să o luam de la capăt, la nevoie. Aceasta este însăși provocarea căreia trebuie să-i facem față și este ceea ce avem de făcut.[/COLOR]

[COLOR=green]Sursa: Sănătatea în înțelepciunea chineză[/COLOR]

ionciu 10.03.2009 04:17:29

Sumanul
 
Erau odata doi vecini – unul bogat, iar altul sarac. Intr-o zi saracul, suduindu-si soarta, îl vede pe vecinul bogat iesind din ograda napastuit de ganduri si-l intreaba incotro s-a pornit. Vecinul ii marturiseste ca s-a pornit chiar la Domnul Dumnezeu. „Ma duc sa-l rog sa nu-mi mai dea atata belsug, caci nu mai hambare, nici ocoale, nu mai am unde tine atata bogatie.” Atunci saracul zice: „ Zi-i Domnului sa-mi dea si mie macar oleaca din cat iti da tie”. „ Cu draga inima,vecine, numaidecat ii spun”.
Mai trece o haba de vreme si iata saracul il vede pe vecin intorcandu-se de la Dumnezeu. „Ai fost?” „Am fost”.„Ei-ei, ce ti-a spus Domnul? „Mi-a zis: „Tie ti-am dat si ti-oi mai da bogatie, iar vecinului cela al tau sa-i spui ca știe el pentru ce, dar am sa-i iau pana și sumanul de pe el”. „Chiar așa a zis?... D-apoi eu, d-apoi eu…eu nu i-l dau. Eu iata ce am sa fac cu el…” Și cum statea la taiat lemne, se dezbraca iute de suman, îl pune pe trunchi si-l taie cu toporul cu mare ciuda pana se face ferfenite.
(Auzita de la Ioan Carbune, s. Varvareuca, judetul Soroca)

CorydinCorint 10.03.2009 04:27:20

In loc sa se supuna Voii Domnului!
Caci mai apoi cred ca i-ar fi dat sute de sumane si bogatii de 10 ori mai mari decat cele ale vecinului!

ionciu 10.03.2009 05:31:46

PUNTEA (problema didactica)
 
Imaginati-va ca sunteti preot si aveti slujba in mai multe sate. Ati fost chemat in satul vecin sa impartasiti pe cineva. Ati imbracat straiele cuvenite, v-ati luat sfanta scriptura si sfintele daruri si ati purces la drum. Ati ajuns la un rau nu prea mare, dar adanc si repede. Ati urcat pe punte sa treaceti pe celalat mal, dar cand sa ajungeti la mijloc, puntea deodata a inceput sa se clatine sub picioare in toate partile. Inchipuiti-va ca ati cazut in apa si lucrurile sfinte s-a dus la fund. Ce veti face – va veti scufunda sa salvati mai intai lucrurile sfinte sau veti inota spre mal cautand sa va salvati propria viata?
S-a incins o discutie aprinsa intre seminaristi din care au rezultat doua variante de raspuns:
1. Imi voi salva mai intai propria-mi viata.
2. Voi salva lucrurile sfinte, si numai dupa aceasta ma voi gandi sa-mi salvez si viata.
Niciuna nu un raspuns nu e justificat corect. De ce? Gasiti o alta varianta de raspuns.
In sfarsit cineva propune varianta cea mai aproape de adevar:
3. Daca nici un fir de par nu cade fara stirea Domnului, cu atat mai mult o punte. Eu nu cred ca punte se va narui anume sub picioarele mele. Nu cred ca Dumnezeu ar putea sa ma pedepseasca intr-un mod atat de rusinos. Dar daca, totusi, acest lucru se va intampla, inseamna ca am gresit in fata Lui cu ceva si ma voi supune sa trec cat mai destoinic o asemenea incercare.
(Auzita de la parintele Pavel de la Biserica Sf. Dumitru de la Botanica, Chisinau)

patinina34 10.03.2009 05:48:47

Citat:

În prealabil postat de ionciu (Post 121474)
Imaginati-va ca sunteti preot si aveti slujba in mai multe sate. Ati fost chemat in satul vecin sa impartasiti pe cineva. Ati imbracat straiele cuvenite, v-ati luat sfanta scriptura si sfintele daruri si ati purces la drum. Ati ajuns la un rau nu prea mare, dar adanc si repede. Ati urcat pe punte sa treaceti pe celalat mal, dar cand sa ajungeti la mijloc, puntea deodata a inceput sa se clatine sub picioare in toate partile. Inchipuiti-va ca ati cazut in apa si lucrurile sfinte s-a dus la fund. Ce veti face – va veti scufunda sa salvati mai intai lucrurile sfinte sau veti inota spre mal cautand sa va salvati propria viata?
S-a incins o discutie aprinsa intre seminaristi din care au rezultat doua variante de raspuns:
1. Imi voi salva mai intai propria-mi viata.
2. Voi salva lucrurile sfinte, si numai dupa aceasta ma voi gandi sa-mi salvez si viata.
Niciuna nu un raspuns nu e justificat corect. De ce? Gasiti o alta varianta de raspuns.
In sfarsit cineva propune varianta cea mai aproape de adevar:
3. Daca nici un fir de par nu cade fara stirea Domnului, cu atat mai mult o punte. Eu nu cred ca punte se va narui anume sub picioarele mele. Nu cred ca Dumnezeu ar putea sa ma pedepseasca intr-un mod atat de rusinos. Dar daca, totusi, acest lucru se va intampla, inseamna ca am gresit in fata Lui cu ceva si ma voi supune sa trec cat mai destoinic o asemenea incercare.
(Auzita de la parintele Pavel de la Biserica Sf. Dumitru de la Botanica, Chisinau)

Numar 3 = corect.
Nadejdea trebuie sa fie prima, mantuirea prima, scaparea prima, rugaciunea prima.
Care este prima dintre "prima"?

silverstar 11.03.2009 08:30:45

"E foarte bine!" - Parabola
 
[SIZE=3][COLOR=green]Povestea spune despre un rege african care avea un prieten foarte bun din copilarie. Acest prieten avea obiceiul ca indiferent de situatia in care se afla (pozitiva sau negativa) sa reactioneze la fel: "E foarte bine!" Intr-o zi regele si prietenul sau se aflau la vanatoare. Prietenul incarca si pregatea armele pentru rege. Dintr-o greseala, o arma s-a descarcat si i-a retezat regelui buricul degetului mare.[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=3][COLOR=green]Examinand situatia, prietenul a remarcat ca de obicei: "E foarte bine!" [/COLOR][/SIZE]
[SIZE=3][COLOR=green]La asta regele a replicat: "Nu, nu e bine deloc!" si a ordonat ca prietenul lui sa fie aruncat in inchisoare.[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=3][COLOR=green]Un an mai tarziu, regele vana intr-o zona periculoasa. A fost capturat de canibali, care l-au dus in satul lor. L-au legat de un protap si se pregateau sa-l "prepare". Unul dintre canibali care vroia sa dea foc a observat ca regele nu avea buricul degetului mare. Fiind superstitiosi, aveau ca regula sa nu manance pe nimeni care nu era intreg. [/COLOR][/SIZE]
[SIZE=3][COLOR=green]In concluzie l-au eliberat pe rege.[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=3][COLOR=green]La intoarcerea acasa, regele si-a reamintit de intamplarea de la vanatoare cand isi pierduse degetul si cuprins de remuscari, ordona sa fie eliberat prietenul lui.[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=3][COLOR=green]"Ai avut drepate" i-a spus prietenului proaspat eliberat. "A fost foarte [/COLOR][/SIZE]
[SIZE=3][COLOR=green]bine ca mi-ai retezat buricul degetului." Si a inceput sa-i povesteasca[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=3][COLOR=green]patania cu canibalii. "Imi pare foarte rau ca te-am trimis la inchisoare[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=3][COLOR=green]atata vreme. A fost urat din partea mea sa fac acest lucru." [/COLOR][/SIZE]
[SIZE=3][COLOR=green]"Nu ", a replicat prietenul , "Este foarte bine!"[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=3][COLOR=green]"Ce vrei sa spui cu asta, "Este foarte bine?!?" Cum poate fi bine sa-ti trimiti prietenul la puscarie un an?"[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=3][COLOR=green]"Daca n-as fi fost in inchisoare, as fi fost cu tine." [/COLOR][/SIZE]

[SIZE=3][COLOR=green]Morala: [/COLOR][COLOR=green]Indiferent in ce situate te afli, depinde de tine si de atitudinea ta daca este o situatie buna sau una rea.[/COLOR][/SIZE]

silverstar 12.03.2009 07:43:50

[COLOR=#008000]Cei sapte ani de-acasa... http://www.crestinortodox.ro/forumac.../icons2/79.gif

Intr-un sat din campie, s-au intalnit la fantana trei femei. Doua dintre ele nu incetau sa-si laude baietii. Cea de-a treia, insa, nu spunea nimic, cu toate ca avea si ea un baiat de care nu s-ar fi putut plange.

Au luat cele trei femei cate o galeata cu apa si au plecat impreuna inapoi, spre casa. Pe drum, s-au intalnit cu cei trei copii, care se jucau intr-o livada.
- Ia uite-l pe-al meu, a zis prima femeie. E asa de puternic.
- Dar al meu, zise si a doua, e priceput la toate.
[/COLOR]
[COLOR=green]Nici de aceasta data, cea de-a treia femeie nu a spus nimic. [/COLOR]

[COLOR=green]Insa, copilul ei, vazandu-si mama, s-a grabit sa vina si sa ia el galeata. Ceilalti doi baieti au inceput sa rada si au ramas sa se joace mai departe. Acum se vedea adevarul. [/COLOR]

[COLOR=green]Din modestie, cea de-a treia femeie nu se laudase cu feciorul sau, dar, in locul ei, vorbeau faptele... [/COLOR]

silverstar 14.03.2009 07:35:02

Parabolă
 
[COLOR=green]Drumețul:
- Cum va fi vremea azi?
Ciobanul:
- Va fi exact pe gustul meu.
Drumețul:
- De unde știi că va fi exact pe gustul tău?
Ciobanul:
- Simplu domnule: după ce mi-am dat seama că nu pot avea parte de tot ce-mi doresc, m-am învățat să fiu întotdeauna satisfăcut cu ceea ce primesc. De aceea sunt absolut convins că vremea va fi exact pe gustul meu. :5:[/COLOR]

silverstar 14.03.2009 08:31:11

Povesti cu talc
 
[COLOR=green]Într-o zi numai bună de semănat, țăranul ieși la câmp să-și însămânțeze ogorul. :5:
[/COLOR]
[COLOR=green]Un bob de grâu rămase deasupra brazdei, pe creasta unui bulgăr de pământ. Privi în jos, la vecinul său, aflat la adâncime, și îi aruncă semeț:
- Grea soartă ai avut, frățioare, să nu te bucuri de soare, să stai în negura pământului! Ia uite ce bine e afară! Ce vreme minunată!
Dar nici nu termină bine de spus, că o cioară coborî în grabă din înaltul cerului și-l ciuguli cât ai clipi.
[/COLOR]
[COLOR=green]Urmarea?
[/COLOR]
[COLOR=green]Bobul modest, aflat în inima brazdei, a crescut și a dat roade, iar urmașii lui se mai află și astăzi pe ogor.
[/COLOR]
[COLOR=green]De unde se vede treaba că mare lucru este să fii smerit și să nu ieși moț în frunte, făcând pe grozavul, căci nu se știe când faima pe care ți-o doreai te poate pierde…[/COLOR] http://forum.realitatea.net/images/smilies/tongue.gif
__________________

silverstar 15.03.2009 07:42:13

[SIZE=5][COLOR=green]Înapoi la șoarece
[/COLOR][/SIZE]

[COLOR=green]A fost odată un înțelept numit Mahatapas.

Într-o zi, în vecinătatea ermitajului său, a văzut un pui de șoarece, căzut din ciocul unui corb.

Înțeleptului Mahatapas i s-a făcut milă de puiul de șoarece și a început să-l hrănească cu grăunțe de orez sălbatic.

Nu la multă vreme dupa aceea, înțeleptul a văzut o pisică, care fugărea șoarecele să-l mănânce.

Simțind șoarecele speriat de moarte, înțeleptul, prin puterea devoțiunii sale, a transformat șoarecele într-o pisică foarte puternică.

Dar, după un timp, înțeleptul Mahatapas a observat că pisica se temea foarte tare de câini, așa că a transformat-o în câine.

După aceea, Mahatapas obsevă ca, la rândul lui, câinele era înspăimântat de moarte de tigri. Făcându-i-se din nou milă de el, înțeleptul l-a transformat în tigru.

Și înțeleptul privea acest tigru ca nefiind câtuși de puțin diferit de șoarecele care fusese odinioară.

Oamenii care locuiau în împrejurimi, văzând tigrul, spuneau: «Prin puterea înțeleptului Mahatapas, acest șoarece a fost adus la condiția de tigru».

Tigrul, auzind acestea, era foarte stânjenit. Într-o zi, s-a gândit: «Câtă vreme are să trăiasca înțeleptul Mahatapas, povestea asta urâtă a condiției mele inițiale nu are sa piară».

Gândindu-se în felul acesta, tigrul s-a pregătit să-l ucidă pe înțelept.

Dar, descoperindu-i intenția, chiar când tigrul era gata să-l omoare, înțeleptul Mahatapas a spus: «Așa deci? Înapoi la șoarece!».

Într-o clipită, tigrul a fost readus la condiția sa anterioară, redevenind șoarece. :77:
[/COLOR]

silverstar 15.03.2009 07:45:13

[SIZE=5][COLOR=green]Repostare[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=5][COLOR=green]Înapoi la șoarece[/COLOR][/SIZE]


[COLOR=green]A fost odată un înțelept numit Mahatapas.[/COLOR]

[COLOR=green]Într-o zi, în vecinătatea ermitajului său, a văzut un pui de șoarece, căzut din ciocul unui corb.[/COLOR]

[COLOR=green]Înțeleptului Mahatapas i s-a făcut milă de puiul de șoarece și a început să-l hrănească cu grăunțe de orez sălbatic.[/COLOR]

[COLOR=green]Nu la multă vreme dupa aceea, înțeleptul a văzut o pisică, care fugărea șoarecele să-l mănânce.[/COLOR]

[COLOR=green]Simțind șoarecele speriat de moarte, înțeleptul, prin puterea devoțiunii sale, a transformat șoarecele într-o pisică foarte puternică.[/COLOR]

[COLOR=green]Dar, după un timp, înțeleptul Mahatapas a observat că pisica se temea foarte tare de câini, așa că a transformat-o în câine.[/COLOR]

[COLOR=green]După aceea, Mahatapas obsevă ca, la rândul lui, câinele era înspăimântat de moarte de tigri. Făcându-i-se din nou milă de el, înțeleptul l-a transformat în tigru.[/COLOR]

[COLOR=green]Și înțeleptul privea acest tigru ca nefiind câtuși de puțin diferit de șoarecele care fusese odinioară.[/COLOR]

[COLOR=green]Oamenii care locuiau în împrejurimi, văzând tigrul, spuneau: "Prin puterea înțeleptului Mahatapas, acest șoarece a fost adus la condiția de tigru".[/COLOR]

[COLOR=green]Tigrul, auzind acestea, era foarte stânjenit. Într-o zi, s-a gândit: "Câtă vreme are să trăiasca înțeleptul Mahatapas, povestea asta urâtă a condiției mele inițiale nu are sa piară".[/COLOR]

[COLOR=green]Gândindu-se în felul acesta, tigrul s-a pregătit să-l ucidă pe înțelept.[/COLOR]

[COLOR=green]Dar, descoperindu-i intenția, chiar când tigrul era gata să-l omoare, înțeleptul Mahatapas a spus: "Așa deci? Înapoi la șoarece!"[/COLOR]

[COLOR=green]Într-o clipită, tigrul a fost readus la condiția sa anterioară, redevenind șoarece.[/COLOR]

silverstar 15.03.2009 08:35:07

[SIZE=3][COLOR=green]Curaj din teamă[/COLOR][/SIZE]
[COLOR=green] [/COLOR]
[COLOR=green]Întâmplarea despre care vreau să povestesc s-a petrecut în noiembrie \'89. Îmi amintesc bine pentru că atunci, în perioada aceea, au avut loc mai multe evenimente care se leagă între ele... [/COLOR]
[COLOR=green] [/COLOR]
[COLOR=green]Era sâmbătă, sâmbătă seara, spre ora 8. Eram în clasă, o sală la etajul al doilea, ultima oră la o clasă a VIII-a... Deotată liniștea a fost spartă de țipetele îndepărtate ale femeii de serviciu. Am auzit, totodată, pași grei, păsați, iuți care se apropiau de sala în care eram.[/COLOR]
[COLOR=green] [/COLOR]
[COLOR=green]Am deschis ușa și am ieșit din clasă. Doi tineri, foști elevi ai școlii, nu mai mult de 17, 18 ani intraseră în școală, numai Dumnezeu știe cum. În mâna unuia dintre ei, lama unui cuțit strălucea amenințător. [/COLOR]
[COLOR=green] [/COLOR]
[COLOR=green]Am înțeles imediat că atunci, în acel moment, trebuia reglate niște conturi cu un elev de la clasa unde eram eu. Mi-am desfăcut liniștită nasturii de la palton și, cu pași lenți, parcă măsurați, privindu-l în ochi pe fostul meu elev, i-am spus să mă taie pe mine, dacă așa simte, dar că în clasă nu va intra niciodată. [/COLOR]
[COLOR=green] [/COLOR]
[COLOR=green]Celălalt tânăr care-l însoțea, dispăruse. Eram față-n față doar eu și tânărul cu cuțitul în mână... Pă măsură ce eu înaintam, tânărul mergea înapoi, dar cu spatele... Îi țineam privirea cu ochii mei și-l simțeam din ce în ce mai slab...[/COLOR]
[COLOR=green] [/COLOR]
[COLOR=green]La un moment dat, s-a răsucit pe călcâi și, după ce mi-a mai aruncat o privire încărcată de ură dar și de neputință, a luat-o la fugă, pe scări, în jos... [/COLOR]
[COLOR=green] [/COLOR]
[COLOR=green]Sigur că mi-a fost frică, aș minți să spun că nu, nu mi-a fost frică, iaca m-am găsit eu să... Dar atunci, pentru mine era important să-mi apăr elevul din clasă... Nu conta cine este, ce-a făcut, nu conta conflictul cu celălalt... [/COLOR]
[COLOR=green] [/COLOR]
[COLOR=green]Ce a urmat e lesne de înțeles...[/COLOR]

dorinastoica14 15.03.2009 14:43:20

Citat:

În prealabil postat de silverstar (Post 122528)
[SIZE=3][COLOR=green]Curaj din teamă[/COLOR][/SIZE]

[COLOR=green]Întâmplarea despre care vreau să povestesc s-a petrecut în noiembrie \'89. Îmi amintesc bine pentru că atunci, în perioada aceea, au avut loc mai multe evenimente care se leagă între ele... [/COLOR]

[COLOR=green]Era sâmbătă, sâmbătă seara, spre ora 8. Eram în clasă, o sală la etajul al doilea, ultima oră la o clasă a VIII-a... Deotată liniștea a fost spartă de țipetele îndepărtate ale femeii de serviciu. Am auzit, totodată, pași grei, păsați, iuți care se apropiau de sala în care eram.[/COLOR]

[COLOR=green]Am deschis ușa și am ieșit din clasă. Doi tineri, foști elevi ai școlii, nu mai mult de 17, 18 ani intraseră în școală, numai Dumnezeu știe cum. În mâna unuia dintre ei, lama unui cuțit strălucea amenințător. [/COLOR]

[COLOR=green]Am înțeles imediat că atunci, în acel moment, trebuia reglate niște conturi cu un elev de la clasa unde eram eu. Mi-am desfăcut liniștită nasturii de la palton și, cu pași lenți, parcă măsurați, privindu-l în ochi pe fostul meu elev, i-am spus să mă taie pe mine, dacă așa simte, dar că în clasă nu va intra niciodată. [/COLOR]

[COLOR=green]Celălalt tânăr care-l însoțea, dispăruse. Eram față-n față doar eu și tânărul cu cuțitul în mână... Pă măsură ce eu înaintam, tânărul mergea înapoi, dar cu spatele... Îi țineam privirea cu ochii mei și-l simțeam din ce în ce mai slab...[/COLOR]

[COLOR=green]La un moment dat, s-a răsucit pe călcâi și, după ce mi-a mai aruncat o privire încărcată de ură dar și de neputință, a luat-o la fugă, pe scări, în jos... [/COLOR]

[COLOR=green]Sigur că mi-a fost frică, aș minți să spun că nu, nu mi-a fost frică, iaca m-am găsit eu să... Dar atunci, pentru mine era important să-mi apăr elevul din clasă... Nu conta cine este, ce-a făcut, nu conta conflictul cu celălalt... [/COLOR]

[COLOR=green]Ce a urmat e lesne de înțeles...[/COLOR]

De obicei merg la biserică dumnica dimineață foarte devreme căci îmi place să văd cum biserica goală se umple încet ,incet.
În dimineața asta am mers ca de obicei și la ora 8 eram la locul meu,ghemuită în colțișorul unde stau.
Pe la ora 9 lângă mine s-a așezat o doamnă cam de vârsta mea,înaltă.frumoasă.După aspect părea o femeie foarte hotărâtă și puternică dar care nu mergea prea des la biserică.Am simțit-o ca având o trăire foarte intensă a liturghiei,iar la un moment dat am auzit-o suspinând a plâns ca și cum cântările domoale ale liturghiei i-ar fi deschis o rană dintr-un suflet gingaș și rănit.
Nu știu de ce dar m-am gândit că pe aceea femeie o chiamă Silvia și m-am gândit la tine.
La sfârșitul slujbei când părintele citește o rugăciune de dezlegare fiecare își spune încet numele.Femeia aceia era tot lângă mine și când mi-am spus numele am auzit o soaptă "Silvia".Am tresărit și am privit-o .
Ni s-ai întâlnit privirile și m-a întrebat decă vreau să-i spun ceva.Mi-am cerut iertare.
Nu știu dacă ai fost astăzi la biserică dar sunt convinsă că îngerul tău a fost.!:6:

silverstar 16.03.2009 07:58:16

Citat:

În prealabil postat de dorinastoica14 (Post 122562)
De obicei merg la biserică dumnica dimineață foarte devreme căci îmi place să văd cum biserica goală se umple încet ,incet.
În dimineața asta am mers ca de obicei și la ora 8 eram la locul meu,ghemuită în colțișorul unde stau.
Pe la ora 9 lângă mine s-a așezat o doamnă cam de vârsta mea,înaltă.frumoasă.După aspect părea o femeie foarte hotărâtă și puternică dar care nu mergea prea des la biserică.Am simțit-o ca având o trăire foarte intensă a liturghiei,iar la un moment dat am auzit-o suspinând a plâns ca și cum cântările domoale ale liturghiei i-ar fi deschis o rană dintr-un suflet gingaș și rănit.
Nu știu de ce dar m-am gândit că pe aceea femeie o chiamă Silvia și m-am gândit la tine.
La sfârșitul slujbei când părintele citește o rugăciune de dezlegare fiecare își spune încet numele.Femeia aceia era tot lângă mine și când mi-am spus numele am auzit o soaptă "Silvia".Am tresărit și am privit-o .
Ni s-ai întâlnit privirile și m-a întrebat decă vreau să-i spun ceva.Mi-am cerut iertare.
Nu știu dacă ai fost astăzi la biserică dar sunt convinsă că îngerul tău a fost.!:6:

[COLOR=green]Bună dimineața, Dorina și mulțumesc pentru gândul cel bun. [/COLOR]
[COLOR=green]Nu, nu am fost în biserică ieri, dar am avut niște momente când l-am rugat pe Bunul Dumnezeu să mă ajute, să-mi dea gândul cel bun pentru ceea ce intenționam să fac.[/COLOR]
[COLOR=green]După care am mers la Măgura să punem la punct detaliile pentru sâmbătă, 21 martie, când vom face praznic de 40 de zile pentru ruda recent decedată. [/COLOR]
[COLOR=green]Să ai o săptămână așa cum îți dorești. [/COLOR]
[COLOR=green]La fel pentru toți care citesc.[/COLOR] :79:

janina 16.03.2009 21:12:04

Frumos mi-a plăcut cu biscuiții

silverstar 18.03.2009 22:14:10

Marul: Povestioara cu talc
 
[COLOR=#800000]
[SIZE=4][COLOR=#0000cd][COLOR=green]Afost odată un mare maestru budist care a cerut elevilor lui să descrie un măr. În timp ce punea mărul pe masă, le-a zis: “Cel ce poate să-mi descrie cel mai bine mărul, poate să vina în pustiu cu mine.”[/COLOR][/COLOR]
[/SIZE]

[SIZE=4][COLOR=#0000cd][COLOR=green]Un elev a vorbit despre originea mărului și cum a fost el introdus în țara lor. Al doilea a vorbit despre modalitățile diferite în care pot fi folosite merele în obținerea cidrului, sosurilor și deserturilor. Al treilea a scos, în liniște, un cuțit mic din buzunar. A tăiat o bucată și i-a pus-o maestrului în gură. Apoi, cu delicatețe, i-a împins falca în sus astfel încât acesta să poată mușca din ea.[/COLOR][/COLOR][/SIZE]

[SIZE=4][COLOR=#0000cd][COLOR=green]“Da, așa este”, a spus maestrul celui de al treilea discipol. “Nu putem folosi cuvinte ca să descriem un măr. El trebuie descris cu limba, dinții și gura. El trebuie gustat.”[/COLOR][/COLOR][/SIZE]

[SIZE=4][COLOR=#0000cd][COLOR=green]Ca și în cazul mărului, singura cale de a ne cunoaște sentimentele profunde nu este cea a minții sau a gândurilor noastre conceptuale ci aceea prin care reușim să le experimentăm cu inimile noastre.[/COLOR][/COLOR][/SIZE]
[/COLOR]

Ave_Eva 19.03.2009 00:30:35

"Da, asa este!"

frumoasa istorioara!

silverstar 22.03.2009 08:29:54

De ce o iubesc pe mama
 
[COLOR=green]Mama și tata se uitau la televizor când mama a spus: "Sunt obosită și e[/COLOR]
[COLOR=green]târziu. Cred că mă voi duce în pat."[/COLOR]
[COLOR=green] [/COLOR]
[COLOR=green]O ia spre bucătărie ca să facă sandvișurile pentru a doua zi. [/COLOR]
[COLOR=green] [/COLOR]
[COLOR=green]Spală castroanele de popcorn, scoate carnea afară din congelator pentru[/COLOR]
[COLOR=green]cina din seara următoare, verifică cerealele, umple borcanul cu zahăr,[/COLOR]
[COLOR=green]pune lingurițele și castroanele pe masă și pregătește filtrul de cafea [/COLOR]
[COLOR=green]pentru a doua zi dimineață.[/COLOR]
[COLOR=green] [/COLOR]
[COLOR=green]Apoi pune niște rufe la uscat, mai bagă niște haine în mașina de spălat,[/COLOR]
[COLOR=green]calcă o camașă și coase un nasture care cădea la o bluză.[/COLOR]
[COLOR=green] [/COLOR]
[COLOR=green]Strânge piesele jocului rămas pe masa din sufragerie, pune telefonul la [/COLOR]
[COLOR=green]loc, așează agenda de telefon la loc in raft.[/COLOR]
[COLOR=green] [/COLOR]
[COLOR=green]Udă câteva plante, golește un coș de gunoi și pune un prosop la uscat pe[/COLOR]
[COLOR=green]bară.[/COLOR]
[COLOR=green] [/COLOR]
[COLOR=green]Se intinde, cască și o ia spre dormitor. Se oprește la birou și scrie o [/COLOR]
[COLOR=green]notiță pentru profesoară, numără niște bani pentru excursia de mâine și[/COLOR]
[COLOR=green]ridică o carte de școală căzută sub scaun.[/COLOR]
[COLOR=green] [/COLOR]
[COLOR=green]Scrie o felicitare pentru ziua de naștere a unui prieten, o bagă în[/COLOR]
[COLOR=green]plic, scrie adresa, o timbrează și scrie o notiță pentru cumpărături. Le [/COLOR]
[COLOR=green]pune pe amândouă lângă geanta ei.[/COLOR]
[COLOR=green] [/COLOR]
[COLOR=green]Mama își curăță fața cu demachiantul ei 3 in 1, își dă cu crema de[/COLOR]
[COLOR=green]noapte antirid, se spală pe dinți și își curăță unghiile.[/COLOR]
[COLOR=green] [/COLOR]
[COLOR=green]Tata îi strigă: "Credeam că te duci în pat." [/COLOR]
[COLOR=green] [/COLOR]
[COLOR=green]"Sunt pe drum," răspunde ea.[/COLOR]
[COLOR=green] [/COLOR]
[COLOR=green]Adaugă apă în vasul câinelui, dă pisica afară și se asigură că ușile[/COLOR]
[COLOR=green]sunt închise cu cheia și că lumina e deschisă pe terasă.[/COLOR]
[COLOR=green] [/COLOR]
[COLOR=green]Se uită în camera copiilor, le stinge lămpile de pe noptiere și [/COLOR]
[COLOR=green]televizorul, ridică o cămașă, aruncă niște șosete murdare în coșul de[/COLOR]
[COLOR=green]rufe și vorbește un pic cu unul dintre copii care încă își face lecțiile.[/COLOR]
[COLOR=green] [/COLOR]
[COLOR=green]În camera ei își potrivește alarma la ceas, își așează hainele pentru a [/COLOR]
[COLOR=green]doua zi și îndreaptă raftul de la pantofi.[/COLOR]
[COLOR=green] [/COLOR]
[COLOR=green]Mai adaugă 3 lucruri pe lista ei de 6 lucruri foarte importante pentru a[/COLOR]
[COLOR=green]doua zi. Își spune rugăciunea și vizualizează împlinirea dorințelor ei.[/COLOR]
[COLOR=green] [/COLOR]
[COLOR=green]just...Minunat![/COLOR]
[COLOR=green] [/COLOR]
[COLOR=green]În același timp, tata închide televizorul și anunță nimănui în [/COLOR]
[COLOR=green]particular, "Mă duc în pat."[/COLOR]
[COLOR=green] [/COLOR]
[COLOR=green]Și o și face... fără nici un alt gând.[/COLOR]
[COLOR=green] [/COLOR]
[COLOR=green]Vi se pare ceva ieșit din comun? Vă mai mirați de ce femeile trăiesc mai[/COLOR]
[COLOR=green]mult?[/COLOR]
[COLOR=green] [/COLOR]
[COLOR=green]PENTRU Că SUNT FăCUTE PENTRU CURSĂ LUNGă... (și nu am putea [/COLOR]
[COLOR=green]să murim mai repede pentru că încă avem atâtea de făcut!)[/COLOR]

silverstar 24.03.2009 08:05:49

[COLOR=green][SIZE=3]Fiecare zi trăită e o zi deosebită[/SIZE]

Această povestioară te va ajuta să reflectezi. Continuă să citești, merită efortul.

Un prieten a deschis sertarul dulapului soției sale și a ridicat un pachet învelit în hârtie de mătase:
- Acesta - a spus - nu este un simplu pachet, e lenjerie.
A aruncat hârtia de împachetat și a observat mătasea rafinată și dantela.
- Ea a cumparat această lenjerie prima dată când am fost la New York, acum 9 ani. Nu a folosit-o niciodată. A păstrat-o pentru o ocazie deosebită. Bine… cred că aceasta este ocazia.
[/COLOR]
[COLOR=green]S-a apropiat de pat și a așezat lejeria lângă celelalte haine pe care urma să le ducă la pompele funebre. Soția lui tocmai murise. Întorcându-se spre mine îmi spuse:
- Nu păstra nimic pentru o ocazie deosebită, fiecare zi trăită este o ocazie deosebită.
[/COLOR]
[COLOR=green]Încă mă mai gândesc la aceste cuvinte… deja mi-au schimbat viața.
Acum citesc mai mult și fac curat mai puțin. Mă așez pe terasă și admir priveliștea fără să observ buruienile grădinii. Petrec mai mult timp cu familia și prietenii și mai puțin la servici. Am ințeles că viața trebuie să fie un cumul de experiențe de care să te bucuri, nu o luptă pentru a supraviețui.
Nu mai pastrez nimic. Folosesc paharele de cristal zilnic. Îmi pun paltonul nou pentru a merge la cumpărături, dacă așa decid și așa am chef. Nu mai pastrez cel mai bun parfum pentru ocaziile speciale, ci îl folosesc oricând am chef.
[/COLOR]
[COLOR=green]Frazele “Într-o bună zi…” și “Una din zilele acestea…” încep să dispară din vocabularul meu. Dacă ceva merită văzut, auzit sau făcut, vreau să văd, să aud sau să fac acum.
[/COLOR]
[COLOR=green]Nu sunt sigur ce ar fi făcut soția prietenului meu dacă ar fi știut că nu va mai apuca ziua de mâine, zi pe care noi toți o ignorăm într-o măsură destul de mare. Cred că ar fi telefonat celor din familie și prietenilor apropiați. Poate că și-ar fi sunat câțiva din vechii prieteni pentru a-și cere scuze pentru eventuale supărări din trecut și să se împace cu ei.
[/COLOR]
[COLOR=green]Aceste lucruri nefăcute sunt cele care m-ar supăra dacă aș ști că am orele limitate. Aș fi suparat că nu mi-am văzut prieteni buni, pentru că urma să îi contactez “Într-una din zilele astea…”. Supărat că nu am scris anumite scrisori pe care mă gândeam să le scriu “Într-una din zilele astea…”. Supărat și trist pentru că nu le spusesem fraților și copiilor mei ce mult îi iubesc. Acum încerc să nu întârzii, să nu rețin și să nu păstrez pentru mine nimic din ce, împărtășit, ar aduce râsete și veselie vieților noastre.[/COLOR] :53:

silverstar 24.03.2009 08:27:19

Citat:

În prealabil postat de silverstar (Post 124308)
[COLOR=green][SIZE=3]Fiecare zi trăită e o zi deosebită[/SIZE][/COLOR]

[COLOR=green]Această povestioară te va ajuta să reflectezi. Continuă să citești, merită efortul.[/COLOR]

[COLOR=green]Un prieten a deschis sertarul dulapului soției sale și a ridicat un pachet învelit în hârtie de mătase:[/COLOR]
:53:


[COLOR=green]Am mai postat povestirea de deasupra, dar n-am găsit-o... Vreau să spun că am cunoscut atât de mulți oameni care păstrează tot ce au mai bun, mai frumos pentru mai târziu... De ce? [/COLOR]


[COLOR=green]Păstrează "casa bună" pentru musafiri care vin foarte rar, și ei, familia vreau să spun, dorm în bucătărie, înghesuiți, incomod și imoral...[/COLOR]


[COLOR=green]Cineva a ținut, ani de zile, un rând de lenjerie și un prosop nou, bine împachetate, pentru "dacă vine cineva..." [/COLOR]


[COLOR=green]Altcineva a refuzat să dea o bucățică de țol, din cele care, la țară, se fac în casă... "După ce mor eu..." "De ce nu acum, să-ți mulțumesc, să vezi cum mă bucur și cum mă folosesc de el..." "După ce mor eu..." Au trecut de atunci mai bine de 10 ani... [/COLOR]


[COLOR=green]Pahare, farfurii, fețe de masă, prosoape de bucătărie, covoare, toate noi, toate de bună calitate, ținute bine, toate pentru "dacă vine cineva..." [/COLOR]

[COLOR=green]Muncim, facem sacrificii să cumpărăm, ne bucurăm o clipă și... punem la păstrat doar pentru "dacă vine cineva..." [/COLOR]

[COLOR=green]De ce ne străduim atât de mult pentru ceilalți și pentru noi nu facem nimic? Avem oare atâta nevoie de lauda și admirația celorlalți? [/COLOR]

[COLOR=green]Pentru noi, pentru bucuria sufletului nostru când o să despachetăm, când o să folosim?[/COLOR]

sia 24.03.2009 13:14:49

Puii maimutei -Lev Tolstoi
 
O maimuta avea doi pui ;pe unul il iubea,pe celalalt nu.Intr-o zi,niste oameni luara urmele maimutei. Aceasta insfaca puiul indragit si fugi cu el lepadandu-l pe celalalt.Puiul neiubit de mama se ascunse in hatisul padurii ,oamenii nu dadura cu ochii de el si trecura mai departe. Maimuta sari intr-un copac,dar grabita cum era, izbi odrasla cu capul de un ciot si ..acesta muri. Dupa ce oamenii plecara,maimuta porni sa-si caute puiul
neiubit,dar nu-l mai putu gasi.. ramase si fara acesta.


(cartile cu povesti au si poze...asa ca am atasat si eu.. una)
http://news.softpedia.com/images/new...es-begun-3.jpg

silverstar 26.03.2009 07:11:06

Pentru că sunt aici
 
[COLOR=green]Un țăran bătrân își lucra pământul, pe o căldură dogoritoare.
Un tânăr trecu pe lângă el și îl întrebă:
- Câți ani ai?
- 77, i-a răspuns bătrânul.
- Mulți înainte. E o vârstă venerabilă. Dar de ce mai lucrezi încă pământul? îl întrebă mirat tânărul.
- Păi, pentru că sunt aici!
- Și cum de lucrezi pe o căldură ca aceasta?
- Pentru că soarele e acolo! [/COLOR]
[COLOR=green][/COLOR]
[COLOR=green]Într-adevăr, cât suntem pe pământ trebuie să facem ce avem de făcut, și cele “de musai” cum zicem noi ardelenii, și cele de plăcere. Și dacă tot suntem aici, haide să punem suflet în ceea ce facem și să renunțăm să ne mai văietăm atunci când lucrurile nu sunt așa cum am prefera noi să fie.[/COLOR]

silverstar 28.03.2009 09:24:10

[COLOR=green]Același lucru… în alte cuvinte http://forum.realitatea.net/images/smilies/tongue.gif

Pe o stradă din Paris stătea un orb cu o pălărie la picioare și o plăcuță de lemn pe care scria cu cretă albă: “Vă rog, ajutați-mă, sunt orb!” Un ziarist trecu prin zonă și văzu foarte puțini bani în pălăria orbului. Fără să ceară încuviințarea, luă plăcuța de lemn, o întoarse pe dos, scrise altceva, o puse din nou la picioarele orbului și plecă.

Spre seară, jurnalistul respectiv se întoarse pe același drum, trecând din nou pe lângă orbul care cerșea. Acum, pălăria lui era plină de bani. Și monede, și bacnote. Cu simțurile dezvoltate din pricina lipsei de vedere, orbul recunoscu pașii ziaristului. Îl întrebă dacă el este cel care i-a rescris mesajul de pe plăcuță și, dacă da, ce anume scrisese. Ziaristul răspunse:

- Nu am scris nimic din ce ar putea fi în neconcordanță cu anunțul dumitale, doar că am exprimat totul în alte cuvinte. Și plecă liniștit mai departe.

Orbul a aflat foarte târziu ce scrisese ziaristul pe plăcuța de lemn. Mesajul era următorul: “Și astăzi e primăvară în Paris, și eu tot nu o pot vedea…”

MORALA :79:

De multe ori, când lucrurile nu ne mai reușesc așa cum am dori, e o idee bună să schimbăm strategia.[/COLOR]


silverstar 28.03.2009 17:53:56

[COLOR=#008000][SIZE=5]O POVESTE[/SIZE][/COLOR]

[COLOR=#008000]Acum douăzeci de ani lucram ca taximetrist ca să mă întrețin. [/COLOR]

[COLOR=#008000]Când am ajuns, la 2:30 am, clădirea era acoperită de întuneric, doar cu [/COLOR]
[COLOR=#008000]excepția unei singure lumini la o fereastră de la parter... [/COLOR]
[COLOR=#008000]În asemenea circumstanțe, mulți taximetristi ar claxona o dată sau de [/COLOR]
[COLOR=#008000]două ori, ar aștepta un minut și apoi ar pleca. Dar am văzut prea mulți [/COLOR]
[COLOR=#008000]oameni care depindeau de taxi ca fiind singurul lor mod de [/COLOR]
[COLOR=#008000]transport. [/COLOR]

[COLOR=#008000]Când simțeam că nu e pericol, mergeam la ușă. [/COLOR]
[COLOR=#008000]Așa că și atunci am mers și-am bătut la ușă. "Doar un minut" răspunse o voce [/COLOR]
[COLOR=#008000]firavă, a unei persoane mai în vârstă. [/COLOR]
[COLOR=#008000]Auzeam ceva fiind tras de-a lungul pardoselii. [/COLOR]

[COLOR=#008000]După o pauză lungă, ușa s-a deschis. O femeie mică de statură, în jur de [/COLOR]
[COLOR=#008000]vreo 80 de ani, stătea în fața mea. Purta o rochie colorată și o pălărie [/COLOR]
[COLOR=#008000]mare cu un material de catifea prins pe ea, ca și o femeie dintr-un [/COLOR]
[COLOR=#008000]film din anii '40. Lângă ea, era o valiza mică, de nailon. [/COLOR]

[COLOR=#008000]Apartamentul arăta ca și cum [/COLOR]
[COLOR=#008000]nimeni n-ar mai fi locuit acolo de ani de zile. Tot mobilierul era [/COLOR]
[COLOR=#008000]acoperit cu cearșafuri. [/COLOR]

[COLOR=#008000]Nu găseai nici un ceas pe pereți, nici bibelori sau alte lucruri pe rafturi. [/COLOR]
[COLOR=#008000]Într-un colț era un panou plin cu poze peste care era pus un suport de [/COLOR]
[COLOR=#008000]sticlă. [/COLOR]

[COLOR=#008000]"Ați putea să-mi duceți bagajul până la mașină?" zise ea. [/COLOR]
[COLOR=#008000]Am dus valiza la mașină și apoi m-am întors s-o ajut pe femeie. Ea [/COLOR]
[COLOR=#008000]m-a luat de braț și am mers încet spre mașină. A continuat să-mi [/COLOR]
[COLOR=#008000]mulțumească pentru amabilitatea mea. [/COLOR]

[COLOR=#008000]"Nu e mare lucru" i-am zis eu. "Doar încerc să-mi tratez pasagerii în [/COLOR]
[COLOR=#008000]felul în care aș vrea ca mama mea să fie tratată" [/COLOR]
[COLOR=#008000]"Oh, sunteți un băiat așa de bun!" zise ea. [/COLOR]

[COLOR=#008000]Când am intrat în mașină, mi-a dat o adresă, și apoi m-a întrebat: "Ai [/COLOR]
[COLOR=#008000]putea să conduci prin centrul orașului?" [/COLOR]
[COLOR=#008000]"Nu este calea cea mai scurtă," am răspuns eu rapid. [/COLOR]
[COLOR=#008000]"Oh, nu conteză" spuse ea. "Nu mă grăbesc. Eu acum merg spre [/COLOR]
[COLOR=#008000]azil..."[/COLOR]

[COLOR=#008000]M-am uitat în oglinda retrovizoare. Ochii ei erau scânteitori... [/COLOR]
[COLOR=#008000]"Nu mi-a mai rămas nimeni din familie..." a continuat ea. "Doctorul spune [/COLOR]
[COLOR=#008000]ca nu mai am mult timp..." În tăcere am căutat ceasul de taxare și l-am [/COLOR]
[COLOR=#008000]oprit. [/COLOR]
[COLOR=#008000]"Pe ce rută ați vrea sa merg?" am întrebat. [/COLOR]

[COLOR=#008000]În următoarele două ore am condus prin oraș. Mi-a arătat clădirea [/COLOR]
[COLOR=#008000]unde odată ea lucrase ca operator pe lift. [/COLOR]

[COLOR=#008000]Am condus prin cartierul unde ea și soțul ei au locuit când erau [/COLOR]
[COLOR=#008000]proaspăt căsătoriți. M-a dus în fața unui magazin cu mobilă care cândva [/COLOR]
[COLOR=#008000]fusese o sală de bal unde obișnuia să meargă la dans pe vremea când era [/COLOR]
[COLOR=#008000]fată. [/COLOR]

[COLOR=#008000]Câteodată mă ruga să opresc în fața unor clădiri sau colțuri de [/COLOR]
[COLOR=#008000]stradă și să stau cu ea acolo, în intuneric, contemplând în tăcere. [/COLOR]
[COLOR=#008000]Când prima rază de soare s-a arătat pe orizont, mi-a spus dintr-o dată: [/COLOR]
[COLOR=#008000]"Sunt obosită... Hai sa mergem." [/COLOR]

[COLOR=#008000]Am condus în tăcere spre adresa pe care mi-o dăduse. [/COLOR]
[COLOR=#008000]Era o clădire ieftină, ca o casă mică, cu un drum de parcare care [/COLOR]
[COLOR=#008000]trecea pe sub o portiță. Doi oameni au venit spre taxi cum am oprit [/COLOR]
[COLOR=#008000]acolo. Erau ateniți și concentrați aspura fiecărei mișcari pe care o [/COLOR]
[COLOR=#008000]făcea femeia. Am deschis portbagajul și am dus micuța valiză până la [/COLOR]
[COLOR=#008000]ușă. Femeia fusese deja așezată într-un scaun cu rotile. [/COLOR]

[COLOR=#008000]"Cât vă datorez?" a întrebat ea, în timp ce-și căuta portmoneul. [/COLOR]
[COLOR=#008000]"Nimic," am zis eu. [/COLOR]
[COLOR=#008000]"Dar trebuie și tu să te întreții." [/COLOR]
[COLOR=#008000]"Nu vă faceți griji... Sunt și alți pasageri" am răspuns eu. [/COLOR]

[COLOR=#008000]Aproape fără să mă gândesc, m-am aplecat și am îmbrățișat-o. Ea [/COLOR]
[COLOR=#008000]m-a strâns cu putere la piept și mi-a spus: [/COLOR]
[COLOR=#008000]"I-ai dăruit unei femei în vârstă un mic moment de bucurie... [/COLOR]
[COLOR=#008000]Mulțumesc." [/COLOR]

[COLOR=#008000]I-am strâns mâna și apoi am plecat în lumina dimineții. [/COLOR]
[COLOR=#008000]În spatele meu, s-a închis o ușă... Era ca și sunetul de încheiere a [/COLOR]
[COLOR=#008000]unei vieți...[/COLOR]

[COLOR=#008000]Nu am mai luat alți pasageri în tura aceea de lucru. Am condus pierdut [/COLOR]
[COLOR=#008000]în gânduri... Pentru restul zilei de-abia de-am mai putut vorbi... [/COLOR]

[COLOR=#008000]Ce-ar fi fost dacă femeia aceea ar fi dat peste un taximetrist mânios, [/COLOR]
[COLOR=#008000]sau unul care ar fi fost nerăbdător să-și termine tura?... [/COLOR]

[COLOR=#008000]Ce-ar fi fost dacă aș fi refuzat să iau comanda, sau doar să claxonez o [/COLOR]
[COLOR=#008000]dată și apoi să plec?...[/COLOR]

[COLOR=#008000]Uitându-mă în urmă, nu cred că am făcut ceva mai important în întreaga [/COLOR]
[COLOR=#008000]mea viață. Suntem condiționați să credem că viețile noastre se învârt [/COLOR]
[COLOR=#008000]în jurul unor momente mărețe. [/COLOR]
[COLOR=#008000]Dar adesea aceste momente mărețe ne iau prin surprindere - frumos [/COLOR]
[COLOR=#008000]împachetate în ceea ce alții ar considera ceva puțin, ceva neînsemnat.[/COLOR]

[COLOR=#008000]Oamenii s-ar putea să nu-și mai amintească exact ceea ce ai făcut sau ceea ce ai spus, dar întotdeauna își vor aminti cum i-ai făcut să se simtă.[/COLOR]

[COLOR=#008000]Viața aceasta s-ar putea să nu fie petrecerea pe care o sperăm, dar cât timp suntem aici putem, de asemenea, să dansăm. [/COLOR]

[COLOR=#008000]În fiecare dimineață, când deschid ochii, îmi spun:[/COLOR]
[COLOR=#008000]"Ziua de azi este o zi specială!" [/COLOR]

[COLOR=#008000]Amintiti-vă asta, prietenii mei: nu ne mai putem întoarce niciodată înapoi, acesta e singurul show pe care îl jucăm. [/COLOR]

[COLOR=#008000]Tratează oamenii în felul în care ai vrea TU sa fii tratat ![/COLOR]

silverstar 29.03.2009 17:39:23

[COLOR=green][SIZE=3]Puterea exemplului[/SIZE] :53:[/COLOR]

[COLOR=green]… În ziua aceea, după ce-am intrat în clasă, nici nu apucasem să ajung la catedră când Găbițu, un ștrengar blond, posesor al celor mai verzi ochi pe care i-am văzut vreodată, a venit spre mine, cu mâinile întinse de parcă ar fi vrut să mă strângă la pieptul lui firav, de copil și mi-a spus șoptit…[/COLOR]
[COLOR=green][/COLOR]
[COLOR=green]- Știți, astăzi e ziua mea, împlinesc 12 ani… Ămi permiteți să servesc colegii cu bomboane?[/COLOR]
[COLOR=green]Și, după ce m-a privit o clipă-n ochi, tot el și-a răspuns:[/COLOR]
[COLOR=green][/COLOR]
[COLOR=green]- Pot, nu-i așa?[/COLOR]
[COLOR=green]Sigur că n-am putut să-l refuz… Știu că cea mai mare bucurie a lor, a copiilor, este să li se cânte la sfârșitul orei “Happy Birthday To You!…” [/COLOR]
[COLOR=green][/COLOR]
[COLOR=green]Găbițu a mers în banca lui, a luat punga cu bomboane și a venit la catedră, să mă servească întâi pe mine. Totodată mi-a spus că are două feluri de bomboane și că… Intrasem în joc, nu mai puteam să spun nimic. [/COLOR]
[COLOR=green][/COLOR]
[COLOR=green]În timp ce copiii mâncau bomboanele, am schițat pe tablă ce-mi propusesem să fac la ora aceea după care am revenit la catedră… Pe bănci, pe sub bănci, or iaruncat aiurea, la-ntâmplare, era ambalajul de la bomboane. N-am spus nimic, n-am comentat, până și ochii mi i-am ținut în frâu ca să nu-mi arăt dezaprobarea… [/COLOR]
[COLOR=green][/COLOR]
[COLOR=green]Când am considerat eu că elevii și-au terminat de mâncat bombonelele, m-am ridicat și, în cel mai firesc mod din lume, am luat de pe catedră, cele două ambalaje de la bomboanele mele, și le-am dus la coș. M-am întors la catedră cu același pas egal, fără să spun un cuvânt…[/COLOR]
[COLOR=green][/COLOR]
[COLOR=green]În clipa următoare, toți elevii mei, chiar și cei care făcuseră gunoi prin clasă, s-au ridicat, au luat de pe bancă ori au cules hârtiuțele de pe unde le-au aruncat și le-au dus la coș.[/COLOR]
[COLOR=green][/COLOR]
[COLOR=green]În tot acest timp, nimeni nu a spus o vorbă, nimeni nu a comentat…[/COLOR]

Dutzu 29.03.2009 22:07:47

Am gasit o carte foarte frumoasa plina cu povestioare si vreau sa o impart cu voi.
Deoarece ne aflam in Sfantul si marele post al Pastilor am sa incep cu urmatoarea istorioara.


Intr-o vara, in postul Santamariei, un satean harnic se afla la coasa, pe camp. Era mare zapuseala si coasa mergea cam greu, totusi el muncea cu dragoste, neobosit. Pe cand se oprise putin, sa ascuta coasa, isi auzi catelul latrand si intorcandu-se, vazu pe drumul dintre fanete doi tineri bine imbracati, veniti de la oras. Apropiindu-se, cei doi dadura binete, il intrebara cum mai traieste, daca este usor sa cosesti s.a, se uitau la iarba, cum cade in brazde si vorbeau intre ei. Cum era vremea pranzului, sateanul nostru obosit se aseaza pe iarba isi scoase mancarea din traista si ii pofti si pe cei doi la masa. Tinerii, vazand ca sateanul avea numai bucate de post, nu voira sa manance cu dansul, ci se asezara mai la o parte si scotind din gentile lor tot felul de mancaruri de frupt(adica de dulce) incepura vorbind intre ei sa rada de satean. Unul dintre ei il intreaba de ce nu mananca si ceva carne, dansul le raspunse ca e post si ca numai cel care nu are frica de Dumnezeu nu tine posturile. Totusi unul ii aduce o bucata de friptura si nu pleca de langa dansul pana nu o primi. Amandoi se uitau la omul nostru cu multa luare aminte si asteptau ca el sa inceapa a manca din ea, ca sa se strice de ras. Cu multa mirare vazura insa ca indata ce sateanul primi friptura, isi cheama catelul si o dadu acestuia. Nestiind ce sa mai creada, cei doi il intrebara de ce a facut astfel. Crestinul nostru le spuse: "Apoi, domnilor, eu m-am gandit ca aceasta carne nu trebuie aruncata, caci Dumnezeu a lasat pe lume si vietuitoare de acelea care nu pot sa posteasca, sa se infraneze atunci cand vad inaintea lor o bucata de carne". Tinerii se rusinara indata de tot ce facusera pana acum si le trecu pofta de ras. Mantuitorul nostru a postit 40 de zile si 40 de nopti fara sa manance nimic in toata vremea aceasta. Suntem oare urmatori ai Lui sau crestini daca noi nu tinem posturile nici cu mancare de post?
Imi cer scuze daca cumva s-a mai scris aceasta istorioara.

sia 30.03.2009 00:55:54

[COLOR=red]Bunăstare, Succes sau Iubire[/COLOR]



[COLOR=blue]O femeie iese din casă și vede trei[/COLOR] [COLOR=blue]moșnegi cu barbă albă stând în fața casei. Nu-i cunoștea, dar văzându-i supărați îi invită în casă să mănânce ceva.[/COLOR]

[COLOR=blue]“Soțul tău este acasă?” – întreabă ei.[/COLOR]
[COLOR=blue]“Nu, este iesit.”[/COLOR]
[COLOR=blue]“Atunci nu putem intra.” – răspunseră ei.[/COLOR]

[COLOR=blue]Seara când soțul se întoarce acasă ea îi povestește despre cei trei moșnegi… “Du-te și spune-le că am venit și poftește-i înăuntru”[/COLOR]

[COLOR=blue]Femeia se duce și îi invită.[/COLOR]

[COLOR=blue]“Nu putem intra toți în casă”, răspunseră ei.[/COLOR]
[COLOR=blue]“Cum așa?” întreabă ea.[/COLOR]

[COLOR=blue]Unul dintre moșnegi îi explică: “Eu sunt BUNĂSTARE, el este SUCCES iar celălalt este IUBIRE. Acum du-te și întreabă-l pe soțul tău care dintre noi să vina în casă.”[/COLOR]

[COLOR=blue]Femeia intră în casă și îi spune soțului, care se bucură. “Ce bine! În acest caz invită-l pe BUNĂSTARE să ne umple casa cu bunăstare!”[/COLOR]

[COLOR=blue]Soția nu a fost de acord. “De ce să nu-l invităm pe [COLOR=seagreen][COLOR=blue]SUCCES[/COLOR][/COLOR][COLOR=royalblue]?”[/COLOR]

Nora îi ascultă dintr-un colț al casei. “N-ar fi mai bine să-l invităm pe [COLOR=royalblue][COLOR=blue]IUBIRE[/COLOR][/COLOR][COLOR=blue]? [/COLOR]Casa noastră ar fi atunci plină de iubire!” – a sugerat nora.

[/COLOR][COLOR=blue]“Hai să ne ghidăm după sfatul norei”, îi zice soțul soției.[/COLOR]
[COLOR=blue]“Du-te afară și invită-l pe IUBIRE să ne fie oaspete.”[/COLOR]

[COLOR=blue]Femeia iese afară și întreabă: “Care dintre voi este IUBIRE? Pe el îl invităm să ne fie oaspete.”[/COLOR]

[COLOR=blue]IUBIRE pornește înspre casă. Odată cu el se pornesc în urma lui și ceilalți doi. Surprinsă femeia întreabă : “L-am invitat doar pe IUBIRE. Cum de veniți și voi cu el?”[/COLOR]

[COLOR=blue]Cei trei moșnegi replicară: “Dacă l-ai fi invitat pe BUNĂSTARE sau pe SUCCES, ceilalți ar fi rămas pe loc, dar de vreme ce l-ai invitat pe IUBIRE, unde merge[/COLOR] [COLOR=blue]el [COLOR=blue]mergem[/COLOR] și noi. Unde este IUBIRE este[/COLOR][COLOR=blue] și [COLOR=royalblue]BUNĂSTARE [/COLOR]și SUCCES!!”[/COLOR]

DORINȚA MEA PENTRU TINE…

Unde este durere, îți doresc pace și fericire.
Unde sunt îndoieli personale, îți doresc reînnoirea încrederii în abilitatea ta de-a trece peste greutăți.
Unde este oboseală sau blazare, îți doresc înțelegere, răbdare și puteri reînnoite.

Unde este frică, îți doresc iubire și curaj.

[COLOR=red]Ai de ales din doua variante: [/COLOR][COLOR=red]
[COLOR=red]1. Sa închizi acest mesaj. [/COLOR]
[COLOR=red]2. Sa inviti la iubire împartasind acest mesaj cu toti care îti sunt dragi. [/COLOR]
[COLOR=red][COLOR=red]Sper ca vei alege . Eu am facut-o.[/COLOR][/COLOR][COLOR=red]
[/COLOR][/COLOR]

P.S. Acesta este un mesaj ,pe care l-am primit de curand ,de la fata mea . (viitoarea mea nora [COLOR=black]!)[/COLOR]






http://thumbp1.mail.vip.gq1.yahoo.co...1103&fid=Inbox http://thumbp1.mail.vip.gq1.yahoo.co...1103&fid=Inbox http://thumbp1.mail.vip.gq1.yahoo.co...1103&fid=Inbox

silverstar 30.03.2009 18:59:20

[SIZE=3][COLOR=green]Când te agresează... normalul[/COLOR][/SIZE]
[COLOR=green] [/COLOR]
[COLOR=green] Sâmbătă, pe 21 martie, am fost la înmormântarea mamei unei colege, undeva într-o comună pe lângă orașul Roman, în județul Neamț.
Nu am spus până acum pentru că era ceva care nu se învârtea rotund, ceva care trebuia să-mi explic mie întâi și-apoi să spun, să povestesc.
Am fost deci undeva la țară...
Și, după ce am rememorat de zeci de ori mental, bineînțeles, ceea ce m-a debusolat pe mine atunci, am concluzionat că m-a agresat normalul... Decența, bunul simț, lpsa țiganilor, a pomanagiilor care, în asemenea ocazii, se îmbulzesc, țipă, se bat care să capete, să apuce mai mult... O atmosferă apocaliptică uneori, cu care suntem obișnuiți din viața de zi cu zi și pe care o vedem la TV atât de des...
Totul s-a desfășurat cu calm, în liniște, liniștea atât de necesară în asemenea momente...
După slujba de îngropare, soțul colegei a venit spre grupul nostru și ne-a invitat la masă, într-o încăpere, special amenajată, în fața bisericii.
Ne-am îndreptat domol spre acea încăpere și, trecând pe lângă un grup de săteni, am auzit pe cineva spunând către un altul că "întâi domnii de la oraș..."
Am înțeles despre ce este vorba... Nu, n-am întors capul, n-am spus nimic și-acum îmi pare rău. Ar fi trebuit să mă întorc și să le spun: "Domnii sunteți Dvs!..."[/COLOR]

Dutzu 31.03.2009 14:55:53

Tanara oarba si Biblia
 
O tanara oarba si saraca, auzind ca s-a tiparit pt. orbi, o Evanghelie cu slove iesite in afara dorea mult sa aiba si ea o astfel de carte.
Un prieten i-o facu dar, era Sf. Evanghelie dupa Marcu. In acelasi timp ii dete si un alfabet ca sa invete a citi.
Tanara era de o rara pricepere. Incepu indata sa invete slovele si spre mirarea tuturor dupa cateva zile putu sa citeasca o pagina intreaga dandu-si multa silinta la citit. Cu toate astea ea gasea ca nu merge destul de repede, alfabetul braile fiind dificil.
Fiind saraca de tot trebuia sa munceasca cu mainile iei spre a-si castiga painea cea de toate zilele. In afara de asta lucra si intr-o gradina de legume. Din pricina aceasta avea bataturi la degete ceea ce nu se vede de obicei la orbi si ceea ce facea, ca ea sa poata deosebi cu greu slovele. Descurajata intru-catva de incetineala reusitei sale, isi zise ca daca ar putea sa-si taie bataturile de la degete, ar putea pipai si citi mai usor. Si iata ca cu un briceag isi jupui varful degetelor. Dar ce dezamagire! Avu dureri mari fara ca sa poata pipai mai bine cu degetele ei. Dimpotriva pielea crescand din nou s-a facut si mai vartoasa ca inainte, incat dupa cateva fortari fara rost era ca desnadajduita. Intr-o clipa de adanca mahnire lua in maini Cartea Sfanta si cu lacrimi in ochi si suspin in inima o apropie de buze ca pentru a o saruta pentru cea din urma oara.
"Adio, adio suspina ea! Tu cuprinzi cuvantul Parintelui meu Ceresc, tu esti singura maingaiere a sufletului meu! Si, vai! trebuie sa ma despart de tine"...
Mare i-a fost mirarea bietei tinere fete, cand vazu ca buzele sale mai simtitoare ca degetele ii lamureau forma slovelor. Se gandi o clipa, incearca inca odata, toata indoiala ii pieri. N-o mai incapea bucuria acum. Simtea in inima ei atata recunostinta cat nu se putea grai. Era seara cand facu aceasta imbucuratoare descoperire. Se aseza in pat dar nu ca sa doarma ci toata noaptea trecu si iar trecu pe dinaintea buzelor sale pagini din Cartea Sfanta. Fortarile sale au fost rasplatite. Ea putu, nu numai sa desluseasca slovele, ci sa citeasca bucati intregi. In scurta vreme putea citi toata Evanghelia dupa Marcu, ba o invata pe dinafara.


Ora este GMT +3. Ora este acum 02:23:40.

Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2020, Jelsoft Enterprises Ltd.