Forum Crestin Ortodox

Forum Crestin Ortodox (http://www.crestinortodox.ro/forum/index.php)
-   Pocainta (http://www.crestinortodox.ro/forum/forumdisplay.php?f=5019)
-   -   Istorii cu talc (http://www.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?t=5749)

cristiboss56 30.05.2009 09:46:26

Dumnezeu vrea să stăm înaintea Sa ca "proștii" ?
 
Părintele Pnrfirie era unul dintre duhovnicii care recomandau rugăciunea pentru înfruntarea tuturor problemelor. Recomanda în rugăciune și îngenuncherile, după puterea fiecăruia.
O dată a fost întrebat de un fiu duhovnicesc : "De ce Dumnezeu ne îndeamnă să ne rugăm neîncetat ? Nu cumva vrea să stăm înaintea Sa ca proștii ? . Deși întrebare părea mai mult ostilă decât dornică de a primi un răspuns, Cuviosul Porfirie avea să răspundă cu blândețe : " Nu, Dumnezeu nu vrea așa ceva. Dumnezeu vrea ca noi să avem folos din rugăciune. Și știe că atunci când Îl slăvim neîncetat, zi și noapte, prin voința noastră liberă, precum îngerii, sufletul nostru găsește odihna adevărată, căci aici se găsește adevăratul nostru interes". De multe ori vrem să ne rugăm, dar nu știm cum. Zicem anumite rugăciuni care necesită un anumit nivel duhovnicesc sau compunem rugăciuni în funcție de situația în care ne aflăm. Un ucenib al Părintelui și-a luat inima în dinți și a întrebat atât pentru dânsul, cât și pentru noi : "Ce e mai bine să spun în rugăciunea mea ? ". Răspunsul a fost oarecum neașteptat : "Nimic. Dumnezeu știe mai bine decât tine ce-ți trebuie. Spune neîncetat rugăciunea lui Iisus ". Iar altădată , la aceeași întrebare avea să răspundă : "Să-L rogi pe Hristos să te facă vrednic de iubirea Sa " sau " În rugăciunea ta să-I ceri lui Dumnezeu să se facă voia Sa pentru tine. Acest lucru îți este cel mai de folos ". Însuși Părintele Porfirie era un om al rugăciunii neîncetate, deși mulțimile nu îi ofereau răgaz. Și când vorbea, când telefona, mânca, bea apă, aprindea focul ori lucra, era lesne de văzut că în acelasi timp se și ruga, precum ne spun mărturiile celor ce au trăit aproape de el.

cristiboss56 10.06.2009 22:17:28

Felician și îngerașii
 
Trăia odată într un mic sătuc un băiețel, pe nume Felician. După cum îi spunea și numele, era un copil tare fericit. Deși nu avea multe jucării și nici bănuți să-și cumpere jocuri sau jucării preferate, Felician spunea că ceea ce îl face fericit sunt lucrurile pe care le făcea pentru ceilalți. - Știi, mamă, îi spunea Felician mamei sale, eu mă simt cu adevărat fericit atunci când îi ajut pe ceilalți. - Eu cred , zicea una dintre vecine, vorbind cu mama altui copil, că acest copil are o problemă. Cum se poate să fie fericit, dacă tot timpul să fie fericit, dacă el este cel ce dăruiește ? Eu, de pildă, mai spunea vecina, nu pot fi cu adevărat bucuroasă decât atunci când mi se oferă ceva. Dar Felician, deși auzea toate aceste comentarii, nu le da atenție. El continua să-i ajute pe copiii care poate nu aveau atâtea cât el, să dăruiască din puținul pe care îl avea și celor necăjiți. Dacă primea ceva, împărțea și cu ceilalți copii, nu oprea nimic pentru el. S-a întâmplat ca, într o zi, să sosească în acel sătuc un renumit om de știință. - Știți cine va sosi astăzi la noi în sat ? , povestea primarul celorlalți săteni. Va veni domnul Știetot. - Da , am auzit și noi, răspunse un alt sătean. Știu că poate să vadă ce este în sufletul omului, poate să citească în stele. Este un om tare iscusit. - Da, întări spusele alt sătean. Este un om tare inteligent, acest domn Știetot. Și cân sosi domnul Știetot, sătenii au mers la el și l-au rugat să le spună ce se întâmplă cu un copil de la ei din sat, un băiat pe numele Felician. Domnul Știetot, aflând spusele sătenilor, s-a hotărât să investigheze acest caz. Domnul Știetot, cu ajutorul unui aparat minuscul, putea vedea în interiorul corpului lui Felician. - Uimitor ! , le-a spus domnul Știetot sătenilor. N-am mai întâlnit până acum un asemenea caz. Sătenii erau și ei foarte curioși. -Dar ce vedeți acolo ? Întrebau ei. - Văd, spunea domnul Știetot, că de fiecare dată când Felician face un lucru bun, o mie de steluțe sub forma unor îngerași care apar în jurul inimii lui. De aceea , copilul emană atâta fericire. De aici și dorinta lui de a-i face fericiți pe ceilalți. Atunci sătenii și-au dat seama că fericirea nu înseamnă numai să primești, ci mai ales să dăruiești.

Trandafir_Alb 11.06.2009 21:50:37

"Se vorbeste in cartile Sfintilor de un preot. La Biserica la care slujea, venea un batranel si sedea ore intregi in fata unei Icoane si apoi pleca.
Odata preotul il intreba:
- Spune-mi te rog, ce faci aici ore intregi? Nu-ti vad buzele miscand a rugaciune, nici mainile rasucind matanii.
Si i-a raspuns batranul:
-El se uita la mine, eu ma uit la El si suntem nespus de fericiti impreuna!"

"Un sfant se ruga sa dobandeasca rabdare.
Cativa dintre fratii lui l-au infuriat peste masura.
Atunci sfantul s-a intors catre Dumnezeu si I-a spus:
- Cum Doamne, tocmai cand Te rugam sa-mi dai rabdare?!
Atunci Dumnezeu i-a raspuns:
-Fiindca ti-am auzit rugaciunea, iti inmultesc prilejurile de a o dobandi"
(Pr. Ion Ceausu - " Flori duhovnicesti din gradina Ortodoxiei")

Trandafir_Alb 11.06.2009 23:17:53

[SIZE=3]"Un batran avva [/SIZE][SIZE=3]avea un tanar[/SIZE] [SIZE=3]sub ascultarea sa.
Odata, batranul il trimite pe acel tanar cu o ascultare undeva si ii da la el cateva paini. Se intelege ca acolo unde fusese trimis ucenicul nu era aproape de ei, ci era o distanta de o zi chiar mai multe.
Ucenicul a mers, a implinit ascultarea, vine la batran si ii da painile .Batranul il intreba:
- De ce nu le-ai mancat?
Tanarul raspunde:
- Iarta-ma parinte, dar nu mi-ai zis sa le mananc si pentru asta nu le-am mancat.
Batranul s-a minunat de socotinta cea dreapta a fratelui si l-a binecuvantat."

"Lui avva Moise i s-a intamplat sa-si iasa din buna cuviinta a rabdarii, dar nu altfel decat in indrazneala rugaciunii. Nu mai avea apa. Nu mai plouase de mult. Ultimul burduf de apa il imparti unor vizitatori insetati si nu avea de unde sa le mai dea. Si tot intra si iesea din chilie, nu contenea acest du-te - vino spre mirarea oaspetilor carora nu le spunea niciun cuvant. Si iata ca aparu din senin un nor si umplu vasele lui avva Moise cu apa.
Vizitatorii vazand ca s-a linistit, l-au intrebat:
-De ce intrai si ieseai mereu din chilie?
- Eram intr-o aprinsa conversatie cu Dumnezeu. Ii ziceam :
-Tu m-ai adus aici in pustie si iata ca mi s-a terminat apa si nu voi mai avea ce sa le dau acestor oaspeti sa bea. Intram, rugandu-ma si ieseam sa vad daca vine norul cu apa!"

"Un frate s-a dus la avva Macarie Egipteanul si l-a rugat:
-Avva, spune-mi un cuvant.
Batranul zice:
-Du-te in cimitir si cearta mortii.
Fratele s-a dus, i-a certat, a aruncat cu pietre si apoi s-a intors sa-i spuna batranului. Acesta l-a intrebat:
-Si ce ti-au spus?
-Nimic.
Batranul ii zice:
-Du-te iarasi maine si ii lauda.
Fratele s-a dus si i-a laudat facandu-i "apostoli, sfinti si drepti". Apoi s-a intors la batran si i-a zis:
-I-am laudat.
El l-a intrebat:
-Si nu ti-au raspuns nimic.
Fratele a zis:
-Nu.
Batranul zice:
-Ai vazut, asadar, cat i-ai certat si cat i-ai laudat iar ei nu ti-au zis nimic. La fel si tu, daca vrei sa te mantuiesti, fii mort, neluand in seama nici nedreptatea oamenilor, nici lauda lor, precum mortii.
Astfel vei putea sa te mantuiesti."

"Odata, un frate a gresit. S-a facut o adunare a batranilor si l-au chemat si pe avva Moise, dar el nu vroia sa vina. Au trimis iar dupa el zicandu-i:
-Vino, oamenii te asteapta.
El s-a sculat carand in spate un cos gaurit plin cu nisip. Uimiti de aparitia lui l-au intrebat:
-Ce inseamna aceasta?
Batranul a raspuns:
-Pacatele mele curg in spatele meu, eu nu le vad, dar vin astazi ca sa judec pacatele altuia.
Auzind aceasta, nu i-au mai spus nimic fratelui care gresise ci i-au cerut iertare."
(aceeasi carte)



[/SIZE]

mirelat 13.06.2009 20:54:35

multumim
 
foarte frumoase si pline de invataminte. mi-au placut intotdeauna patericele. :9:

cristiboss56 14.06.2009 14:38:44

Judecățile aparțin lui Dumnezeu
 
Avva Antonie, căutând la adâncul judecăților lui Dumnezeu , i-a cerut :
- Doamne, cum se face că unii mor de tineri, iar alții prea îmbătrânesc ? Și pentru ce unii sunt săraci, iar alții bogați ? Și cum cei nedrepți sunt bogați, iar cei drepți sunt săraci ? Și a auzit un glas , zicându-i : - Antonie, ia aminte de tine, că acestea sunt judecăți ale lui Dumnezeu, și nu-ți este de folos să le știi . << după Pateric >>

cristiboss56 14.06.2009 14:47:02

Despre ispitele unui părinte
 
Spuneau despre avva Pambo că nu zâmbea niciodată.
Într-o zi demonii, vrând să-l facă să râdă, au legat o pană de un lemn și o târau pe jos făcând tărăboi și zicând : "Ale, ale !". Văzând (comedia), avva Pambo a râs. Demonii au început să danseze, strigând:"Ua,ua !". Avva Pambo a râs. Dar el le-a răspuns : "Nu am râs , ci mi-am râs neputința voastră : atâția draci cărând o pană" < Pateric , ediția Polirom, 2005 >

cristiboss56 20.06.2009 20:49:38

"Ocolirea pricinilor care duc la patimi , la răutăți"
 
O metodă a Patericului , în legătură cu despătimirea, este ocolirea pricinilor care duc la patimi , la răutăți. Când cunoaștem pricinile patimilor, trebuie să le ocolim, iar dacă nu le ocolim, înseamnă că ne băgăm în noi înșine pricinile patimilor și avem temeiurile în noi ,în legătură cu patimile.
De pildă , se spune în Pateric că la un părinte s-a dus cineva și i-a zis : "Părinte, pe mine mă luptă dracii ! " Și cuviosul a zis : "Nu se poate, frate , pe tine să te lupte dracii ! Nu se poate, zice el mai departe, pentru că dracii se luptă cu oameni mari, ca Moise și ca Ilie, iar pe noi ne luptă patimile noastre și aceștia-s dracii noștrii: Patimile Noastre "

cristiboss56 20.06.2009 21:14:55

Citat:

În prealabil postat de cristiboss56 (Post 146998)
O metodă a Patericului , în legătură cu despătimirea, este ocolirea pricinilor care duc la patimi , la răutăți. Când cunoaștem pricinile patimilor, trebuie să le ocolim, iar dacă nu le ocolim, înseamnă că ne băgăm în noi înșine pricinile patimilor și avem temeiurile în noi ,în legătură cu patimile.
De pildă , se spune în Pateric că la un părinte s-a dus cineva și i-a zis : "Părinte, pe mine mă luptă dracii ! " Și cuviosul a zis : "Nu se poate, frate , pe tine să te lupte dracii ! Nu se poate, zice el mai departe, pentru că dracii se luptă cu oameni mari, ca Moise și ca Ilie, iar pe noi ne luptă patimile noastre și aceștia-s dracii noștrii: Patimile Noastre "

Tot în Pateric se spune , în altă împrejurare, dar cumva ilustrând această idee, că un frate este tare bântuit de duhul desfrânării ; era tare pornit spre desfrânare, în diferite chipuri. Și atunci s-a dus la un părinte și i-a zis : " Părinte , roagă-te pentru mine, că mă luptă patimile, mă luptă duhul desfrânării ! Ce să fac ? Roagă-te pentru mine ! " Părintele s-a apucat și s-a rugat. După o săptămână fratele se duce din nou la el și-i zice : "Părinte , roagă-te pentru mine, că nu mă slăbește deloc pornirea aceasta , răutatea aceasta ; sunt asuprit de duhul desfrânării ! " Părintele s-a rugat din nou și atunci a apărut diavolul și a zis : " Eu m-am îndepărtat de la el de când te-ai rugat întâi , dar el are dracii lui : lăcomia pântecelui și somnul cel mult ". Deci acestea favorizau patima. Deci iată că nu este vorba numai de o influență din afară , ci e vorba de o stare dinăuntru, care nu este rezolvată cum trebuie.

mirelat 20.06.2009 21:55:14

Citat:

În prealabil postat de cristiboss56 (Post 147001)
Părintele s-a rugat din nou și atunci a apărut diavolul și a zis : " Eu m-am îndepărtat de la el de când te-ai rugat întâi , dar el are dracii lui : lăcomia pântecelui și somnul cel mult ".

:58: de aici ar trebui sa intelegem si care este obiectivul postului: dezradacinarea obiceiurilor rele.


Ora este GMT +3. Ora este acum 20:02:35.

Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2020, Jelsoft Enterprises Ltd.