Forum Crestin Ortodox

Forum Crestin Ortodox (http://www.crestinortodox.ro/forum/index.php)
-   Pocainta (http://www.crestinortodox.ro/forum/forumdisplay.php?f=5019)
-   -   Istorii cu talc (http://www.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?t=5749)

cristiboss56 24.02.2009 20:13:08

Istorii cu talc
 
Poți face milostenie cu bunurile aproapelui ? Un frate l-a intrebat pe avva Pimen : " Odată , la necaz, i-am cerut unui sfânt frate un lucru de care aveam nevoie și el s-a milostivit de mine si mi l-a dat. Dacă Dumnezeu mă va rândui și pe mine, il voi da de pomană altora sau mai bine il voi inapoia celui ce mi l-a dat ?" Bătrânul zice : "E drept , inaintea lui Dumnezeu, sa-î dai lucru inapoi celui care ți l-a dat, căci ii aparține ". Fratele zicea : "Dar dacă i-l duc și el nu vrea să-l primească, ci-mi spune : " Mergi și dă-l de pomană", eu ce fac ? Bătrânul ii răspunde : "Până atunci lucrul era al său, dar dacă ți-l incredințează, cu dragă inimă , fără ca tu să i-l fi cerut, atunci iți aparține . Iar dacă va fi să ceri, fie de la un călugăr, fie de la vreun mirean , și nu va vrea să primească inapoi lucrul cerut, acesta e tâlcul - dă-l de pomană in numele aceluia, cu invoirea lui" . ( Pateric )

cristiboss56 25.02.2009 07:41:48

Călugărul care dormea cu leii ( după Ioan Evcrata , Limonariu )
 
In lavra lui avva Petru trăia un călugăr bătrân. Acesta adeseori pleca din mânăstire și rămânea pe țărmurile râului Iordan. Acolo dormea unde găsea un culcuș de leu. Intr o zi a găsit intr-o peșteră doi pui de lei și i-a adus in biserică, inveliți in haina cu care se imbrăca. Și le-a spus :
-Dacă vom păzi poruncile Domnului nostru Iisus Hristos , leii se vor teme de noi. Insâ, din pricina păcatelor noastre am ajuns robi si de asta ne temem mai mult de ei. Frații au rămas adânc mișcați de cuvintele bătrânului și au plecat la chiliile lor.

cristiboss56 25.02.2009 19:07:51

Rugăciunea unui soldat
 
Un călugăr povestea : "In timpul războiului din Africa cu mauritanii, fiind biruiți de barbari, am fost alungați. Barbarii ne urmăreau, așa ca mulți dintre noi au fost uciși. M-a ajuns și pe mine un barbar și a intins sulița să mă ucidă. Când am văzut aceasta am inceput să mă rog lui Dumnezeu.
- Doamne Dumnezeule, care Te-ai arătat roabei Tale Tecla și ai izbăvit-o din mâinile celor fără de lege, scoate-mă și pe mine din primejdia aceasta și mântuiește-mă de moartea asta amară și voi merge in pustie și voi duce o viață de sihastru ! Când m-am intors n-am mai văzut nici un barbar. Și indată am venit la lavra Coprata. Sunt , cu harul lui Dumnezeu, de 33 de ani in peștera aceasta. "

cristiboss56 27.02.2009 21:51:46

Puterea cuvântului lui Dumnezeu +
 
Trăia odată in Tarsul Ciliciei un păgân pe nume Vavila. El avea două amante : Comita și Nicosa. Intr-o zi a intrat Vavila intr-o biserică, tocmai când se citea Evanghelia care spune : "Pocăiți-vâ că s-a apropiat impărăția cerurilor ( Matei 3, 2 ) . Cuprins de remușcări a inceput să se căiască de faptele săvârșite. A ieșit din biserică, le-a chemat pe cele două amante și le-a spus: - Știți in ce desfrânare și cât de nebunește am trăit cu voi. Știți , iarăși, că nu-mi era dragă una mai mul decât alta. Iată, vă dau toată averea mea. Luați-o și impărțiți-o intre voi, pentru că eu plec, părăsesc lumea și mă călugăresc.
Ele au inceput să plângă și i-au spus : - Am fost părtașe cu tine și la păcat și la pierderea sufletului nostru. Acum insă, când vrei să faci acest lucru plăcut lui Dumnezeu, ne lași și vrei să-l faci singur ? Vrem să fim părtașe cu tine și la bine. Bărbatul s-a călugărit , iar femeile, după ce au vândut toată averea și au impărțit-o la săraci, au intrat și ele intr-o mânăstire . ( după Ioan Evcrata , Limonariu )

peps 27.02.2009 22:16:58

Citat:

În prealabil postat de cristiboss56 (Post 119577)
Trăia odată in Tarsul Ciliciei un păgân pe nume Vavila. El avea două amante : Comita și Nicosa. Intr-o zi a intrat Vavila intr-o biserică, tocmai când se citea Evanghelia care spune : "Pocăiți-vâ că s-a apropiat impărăția cerurilor ( Matei 3, 2 ) . Cuprins de remușcări a inceput să se căiască de faptele săvârșite. A ieșit din biserică, le-a chemat pe cele două amante și le-a spus: - Știți in ce desfrânare și cât de nebunește am trăit cu voi. Știți , iarăși, că nu-mi era dragă una mai mul decât alta. Iată, vă dau toată averea mea. Luați-o și impărțiți-o intre voi, pentru că eu plec, părăsesc lumea și mă călugăresc.
Ele au inceput să plângă și i-au spus : - Am fost părtașe cu tine și la păcat și la pierderea sufletului nostru. Acum insă, când vrei să faci acest lucru plăcut lui Dumnezeu, ne lași și vrei să-l faci singur ? Vrem să fim părtașe cu tine și la bine. Bărbatul s-a călugărit , iar femeile, după ce au vândut toată averea și au impărțit-o la săraci, au intrat și ele intr-o mânăstire . ( după Ioan Evcrata , Limonariu )

Minunat!!!

cristiboss56 28.02.2009 22:23:16

Vedenia avvei Gheorghe
 
Avva Anastasie povestea despre avva Gheorghe Zăvorâtul : Intr-o noapte m-am sculat să bat toaca și am auzit pe avva Gheorghe Zăvorâtul plângând. M-am dus la el și l-am intrebat : - Ce ai avvo , de plângi ? El nu mi-a răspuns. L-am intrebat din nou : - Spune-mi pricina ! El, suspinând, mi-a spus : - Cum să nu plâng dacă Stăpânul nostru nu mai vrea să se impace cu noi ? Mi se părea, fiule, că stăteam in fața unui tron inalt. In jurul tronului erau nenumărați oameni care-l rugau pe cel care stătea pe tron pentru un anumit lucru. El insă era neânduplecat. Apoi, s-a apropiat de el o femeie imbrăcată in porfiră. A căzut in genunchi inaintea tronului și a spus : - Milostivește-te , cel puțin pentru mine ! El a rămas tot neânduplecat. Pentru asta plâng și mă tângui, temându-mă de cele ce se vor intâmpla.
Când mi-a spus aceasta, era intr-o joi. In ziua următoare, vineri , pe la ora trei după-amiaza, a fost un cutremur mare care a dărâmat orașele de la țărmul Marii Feniciei.

cristiboss56 01.03.2009 20:37:16

O istorie desprinsă din viața reală a Sfinților "Lumina necreată"
 
Cel mai insemnat eveniment din viața Sfântului Serafim de Sarov, rămâne convorbirea cu negustorul Nicolai Motovilov, fiu duhovnicesc al părintelui Serafim. Preocupat de viața duhovnicească, boierul Motovilov l-a intrebat pe povățuitorul său in cele spirituale care este țelul vieții creștine. Răspunsul Sfântului a venit imediat :" dobândirea Duhului Sfânt". Insă negustorul dorea să afle ceva mai mult, cum recunoaștem lucrarea Duhului Sfânt in viața noastră. In urma rugăciunii, Motovilov are revelația impărtășirii de harul Duhului Sfânt in sufletul și trupul său.
Lumina care strălucea peste cei doi aflați in pădure, in miezul iernii, dulceața și desfătarea care bucurau sufletele sfântului și ucenicului său, mireasma nepământeană care se răspândesc in aer au fost răspunsul la care Motovilov nu a mai avut nimic de intrebat. Se pare insă că acesta nu era totuși pregătit duhovnicește pentru o asemenea descoperire. Timp de treizeci de ani, va fi chinuit de diavol pentru indoiala care ii cuprinsese sufletul.

cristiboss56 02.03.2009 21:45:44

Lumina din fotografie
 
In anul 2001 , Dumnezeu a mai dăruit creștinilor un semn, in felul următor : in ziua Sfintei Treimi, de hramul Mânăstirii Cocoș, s-a organizat un pelerinaj cu sfintele moaște prin locurile martiririului, cu poposire la cripta in care a fost descoperită, in urmă cu 30 de ani, comoara duhovnicească a Dobrogei.
S-a săvârșit o Sfântă Liturghie pe malul Dunării, apoi s-a mers in cripta martirica unde s-au citit rugăciuni și s-a privegheat, iar călugării de la Cocoș, Dervent și de la alte mânăstiri din Dobrogea au citit neântrerupt Psaltirea. Până aici nimic neobișnuit. La un moment dat, fratele Gelu, din obștea Mânăstirii Dervent, l-a rugat pe un frate care urma să-l schimbe la citirea Psaltirii să ii facă o fotografie, pentru a imortaliza acele clipe aparte, de mare incărcătură spirituală. Nimeni nu a realizat că in acel moment s-a petrecut ceva neobișnuit, dar la developarea pozei s-a observat o coloană de lumină descendentă, care venea din inalt și trecea pe lângă monahul care citea rugăciunea in fața intrării in criptă și apoi "cotea" pentru a intra in adâncul mormântului. Fratele Gelu, impresionat de această intâmplare neobișnuită, l-a intrebat pe părintele arhimandrit Petroniu Tănase, de la schitul românesc Prodromu, din Muntele Athos, care ar putea fi ințelesul tainic al acestei intâmplări minunate. Părintele Petroniu i-a dat următorul răspuns : "Lumina nu a apărut că ai fost frăția ta acolo, ci era și mai inainte și este și acum și a fost prinsă de aparatul de fotografiat in chip minunat, ca o binecuvântare dumnezeiasca pentru evlavia și cinstirea sfinților mucenici ce se făcea atunci. Lumina care a apărut este Lumina Cerească in cinstea sfinților mucenici, care s-au reântors la vechiul lor sălaș." ( Isorii adevărate de prin "lume" adunate )

cristiboss56 03.03.2009 10:18:41

Calea cea ingustă și strâmtă
 
Avva Ammonas a fost intrebat : " Ce inseamnă calea ingustă și dreaptă ? " . El a răspuns : " Iată ce inseamnă calea ingustă și dreaptă : să-ți zdrobești gândurile și să-ți tai proprile dorințe pentru [ voia ] lui Dumnezeu. Asta inseamnă : < Iată, noi am lăsat totul și am venit după Tine > " . ( Pateric )

cristiboss56 03.03.2009 21:28:18

Iubirea care iartă
 
Până atunci erau o familie fericită. Kostas și Forso trăiau bine și dobândiseră și un băiețel , Dimitris.
Insă . . . , la serviciul lui Kostas venise o nouă funcționară. Biroul ei se afla in aceeași incăpere cu al lui. La inceput nu părea nimic primejdios. Dar , mai târziu, lucrurile s-au schimbat. Kostas a devenit nervos, distrat. Froso a observat imediat schimbarea bărbatului său. Nu i-a spus insă nimic. Știa ce caracter are. Ar fi inrăutațit situația. Până ce intr-o zi a plecat din casa lui , lăsându-și soția și copiii. Froso nu vroia să ajungă la tribunal . S-a luptat cu inima curată pentru a depăși drama in care se afla. S-au scurs zece ani. Dimitris devenise un voinic de 19 ani. Funcționar la o bancă, câștiga atât cât trebuia ca să trăiască amândoi. In anii aceștia , tatăl, fiind părăsit de femeia aceea rea, singur , izgonit de la serviciu, a fost nevoit să trăiască in lipsuri și izolare. Intr-o zi s-a imbolnăvit grav. I-au paralizat mâna și piciorul drept. Locuia intr-un subsol și nu avea pe nimeni să-l ingrijească. Lacrimi fierbinți ii udau perna. Dimitris a aflat despre situația tatălui său. L-a durut. Orice a făcut , era tatăl lui. I-a spus mamei sale. Și intr-o după-amiază a luat o mașină și s-a dus in camera tatălui său. Mizerie și sărăcie . . . - Tată , ridică-te ! Te voi lua acasă la noi. Inima mea nu indură să te vadă așa. Kostas a inceput să plângă. Nu a putut spune nimic altceva, decât : " Iartă-mă , copilul meu ! " Și l-a transportat acasă. . . Era Vinerea Mare ! In ziua aceea Dumnezeu Se răstâgnise din iubire. . . Din iubirea care iartă .

cristiboss56 04.03.2009 10:32:46

Despre mărturisirea gândurilor
 
Un frate l-a intrebat pe avva Pimen : "De ce nu pot vorbi liber cu bătrânii despre gândurile mele ? "
Bătrânul ii zice : " Dușmanul nu se bucură de nimeni mai mult decât de cei care nu-și dezvăluie gândurile" .

cristiboss56 04.03.2009 18:38:51

Pământul
 
Doi vecini aveau o oarecare neânțelegere legată de hotarul dintre ogoarele lor. Fiecare iși revendica dreptul său. In cele din urmă l-au rugat pe cel mai bătrân din sat să le facă dreptate. Atunci acela s-a plecat cu urechea la pământ și l-a intrebat al cui este ogorul pentru care cei doi se ceartă. Când cei doi l-au intrebat pe bătrân ce i-a răspuns pământul, acela le-a spus :
- Panântul mi-a spus că nu este a nimănui, ci noi suntem ai lui. Atunci cei doi au mulțumit bătrânului și s-au impăcat.

cristiboss56 04.03.2009 22:10:27

"Povara" care te ușurează !
 
Odată un necredincios i-a spus fericitului Augustin :
-Poruncile Evangheliei sunt o povară care limitează libertatea omenească. Atunci fericitul i-a răspuns : - Și aripile rândunicii sunt un adaus de greutate la trupul ei, insă tocmai datorită acestei greutăți, trupul rândunicii se face ușor și străbate văzduhul.

cristiboss56 12.03.2009 20:15:54

Să fim cu multă luare aminte !
 
Un bătrân zicea către un frate : "Păzește-te , fiule, de vorbă multă, de vreme ce tăcerea este mai bună. Iar din vorba cea multă, măcar de se intâmplă uneori a fi și de folos, insă prin ea se amestecă și cuvintele nefolositoare.
Pazește-te , fiule, cu multă luare aminte pentru vorbele tale, ca să nu te căiești mai pe urmă de cele ce ai vorbit. Că mulți pentru vorbă și-au pierdut cinstea, iar alții și-au pierdut viața. De-ai clevetit cumva pe vreun frate și te mustră pe tine cugetul tau, atunci să mergi cu smerenie la acel frate și, inchinându-te lui până la pământ, să zici : < Iartă-mă frate, ca am greșit și te-am clevetit ! > Iar după aceea să te păzești a nu mai cleveti pe nimeni, căci clevetirea este moartea sufletului. De va cleveti cineva către tine pe fratele său, să nu alungi și tu un cuvânt la clevetirea lui, ci ori taci, ori zi așa : < Eu frate, insumi sunt foarte păcătos și osândit, incât nu pot să osândesc pe alții . > Si așa te vei izbăvi de osândire și pe acela il vei folosi . "

ratatul_com 12.03.2009 21:36:41

un frate odata a incepute sa invete sa se roage, si in timpul rugaciunii i-a dat Dumnezeu vedere sa vada cum stau lucrurile pe pamant si a venit si darul lacrimilor, atunci fratele a inceput sa se mandreasca si sa zica in sine in timp ce se ruga,"Ce mare sunt eu, am primit asemenea dar, eu sunt bun de episcop, de conducator al bisericii lui Dumnezeu...", atunci diavolul a inceput a pune stapanire pe trupul fratelui, si a inceput a se speria fratele, dar si-a facut mila Dumnezeu de pacatos si a zis el in sinea sa: "oare nu cumva sunt eu cel dintai dintre pacatosi?" si l-a lasat diavolul.

cristiboss56 15.03.2009 21:42:13

Ascunderea virtuților
 
Odată, câțiva bătrâni au venit la avva Arsenie și s-au rugat foarte mult să-l intâlnească. Și, in cele din urmă, le-a deschis. Și i-au cerut să le spună o vorbă despre cei ce se liniștesc și nu dau ochii cu nimeni.
Bătrânul le zice : "Cât timp fecioara stă in casa tatălui ei , mulți vor s-o ia in căsătorie, dar când iși alege un bărbat, nu mai place la toți. Unii o ponegresc, alții o laudă și nu mai găsește cinestea de la inceput, când stătea ascunsă. Tot astfel și cu cele sufletești. Odată ieșite in văzul lumii nu pot convinge pe toți.

cristiboss56 30.03.2009 23:17:55

Incărcătura păcatelor
 
Un frate a căzut intr-o ispită și , fiin alungat din mânăstire, s-a dus la munte la avva Antonie. După ce fratele a rămas un timp, avva l-a trimis la mânăstirea de unde venise, dar cei din mânăstire l-au alungat. El s-a întors la avva Antonie, zicându-i : "Nu au vrut să mă mai primească, părinte". Bătrânul l-a trimis inapoi, povățuindu-l să le spună acelora : " O corabie s-a sfărâmat în valurile mării, a pierdut încărcătura și cu osteneală a scăpat la uscat. Voi , insă , cele scăpate la uscat vreți să le aruncați in mare ." Iar ei, auzind că avva Antonie l-a trimis, l-au primit îndată.

patinina34 31.03.2009 02:03:33

Lista de cumparaturi
 
[COLOR=#000080][SIZE=4]Louise Redden, o femeie imbracata saracacios, cu o privire de om invins, a intrat intr-o zi intr-o bacanie. [/SIZE][COLOR=navy]S-a apropiat de stapanul magazinului intr-un mod foarte umil si l-a intrebat daca nu ar putea sa-i dea si ei pe datorie cateva alimente. [/COLOR][/COLOR]
[COLOR=navy]I-a explicat cu glas usor ca sotul ei era foarte bolnav si ca nu putea munci, si ca aveau si sapte copii, care trebuiau hraniti.

John Longhouse, bacanul, a privit-o de sus si i-a cerut sa paraseasca imediat magazinul sau. [/COLOR]
[COLOR=navy]
Avand insa in gand nevoile familiei sale, femeia i-a mai spus: Va rog, domnule, o sa va aduc banii inapoi de indata ce voi putea.
[/COLOR]
[COLOR=navy]

John insa ii spuse ca nu-i poate da pe datorie, pentru ca nu are credit deschis la magazinul sau.
[/COLOR]

[COLOR=navy]Langa tejghea se mai afla inca un client, care a auzit discutia dintre cei doi. Clientul facu cativa pasi inainte si ii spuse bacanului ca o sa acopere el costurile pentru orice are aceasta femeie nevoie pentru familia sa. [/COLOR]
[COLOR=navy]
Bacanul raspunse parca in sila: Ai o lista cu cumparaturile de care ai nevoie?
[/COLOR]
[COLOR=navy]Louise a raspuns: Da, domnule. [/COLOR]
[COLOR=navy]O.K, spuse bacanul, atunci pune-o pe cantar si eu o sa-ti dau marfa de aceeasi greutate cu lista dumitale.
Louise, ezitand o clipa, cu privirea in jos, baga mana in geanta si scoase o bucatica de hartie pe care scrise ceva in graba. Apoi puse cu grija biletelul pe cantar, cu privirea tot aplecata.
[/COLOR]
[COLOR=navy]
Ochii bacanului si ai celuilalt client priveau plini de uimire cum cantarul statea inclinat in partea cu hartia. Bacanul, privind la cantar, s-a intors usor catre client si ii spuse mormaind: Nu-mi vine sa cred!
[/COLOR]
[COLOR=navy]Clientul a zambit, iar bacanul a inceput sa tot puna pe cantar alimente. Cantarul tot nu se echilibra, asa incat acesta tot punea pe el alimente, din ce in ce mai multe, pana cand pe cantar nu a mai incaput nimic. [/COLOR][COLOR=navy]Bacanul sedea privind cu dezgust.. [/COLOR][COLOR=navy]In fine, smulse bucatica de hartie de pe cantar, si o privi cu mare uimire.
Nu era vorba de o lista de cumparaturi, ci era o rugaciune, care spunea asa:

[/COLOR][COLOR=navy]"Iubite Doamne, Tu imi cunosti nevoile, asa ca eu le pun in mainile Tale."
[/COLOR]
[COLOR=navy]
Bacanul ii dadu femeii alimentele si privea in continuare tacut, inmarmurit. Louise ii multumi si pleca din magazin. Celalat client ii dadu bacanului o hartie de 50 de dolari si ii spuse: A meritat toti banii! Numai Dumnezeu stie ce greutate are o rugaciune.

PUTEREA UNEI RUGACIUNI: Cand veti primi acest mesaj, sa spuneti o rugaciune. Doar atat trebuie sa faceti. Opriti-va chiar acum si spuneti o rugaciune de multumire pentru norocul pe care il aveti in viata.
[/COLOR]
[COLOR=navy][/COLOR]
[COLOR=navy]Apoi va rog trimiteti mesajul acesta catre toti prietenii si rudele voastre. Eu cred ca daca trimiteti aceasta marturisire cu o rugaciune cu credinta, veti primi tot ceea ce aveti nevoie ca Domnul sa aduca in viata voastra si a familiei voastre.
Asadar, draga inima, increde-te in Dumnezeu pentru a-i vindeca pe cei bolnavi, pentru a-i hrani pe cei infometati, pentru a le da haine si adapost celor ce nu au ceea ce avem noi.
[/COLOR]
[COLOR=navy][/COLOR]
[COLOR=navy]Amin. [/COLOR]
[COLOR=navy][/COLOR]
[COLOR=red] Rugaciunea este cel mai bun dar pe care il putem primi pe gratis. [/COLOR]
[COLOR=navy] [/COLOR]
[COLOR=navy]Nu e cu nici o plata, dar aduce o mare rasplata. [/COLOR]

cristiboss56 11.04.2009 21:02:30

Legendele salciei plângătoare
 
Pentru că atâția oameni iubesc sărbătoarea Floriilor, au apărut tot felul de povești și legende despre salcie. Într-una se spune că salcia a fost cândva, un copac mândru, cu ramurile înălțate spre cer. Dar când Pilat L-a chemat pe Domnul Hristos, pentru a-L judeca, deși era fără vină, L-a dat soldaților să-L bată. Oștenii au căutat nuiele cu care să-L lovească și au rupt ramurile salciei. Salcia nu știa de ce i-au rupt crengile. Dar când L-a văzut pe Domnul Hristos lovit fără milă, de durere și de rușine, și-a aplecat și și-a chircit ramurile. De atunci salcia nu a mai îndrăznit să privească spre cer.
O altă poveste frumoasă spune că, aflând Maica Domnului că Fiul ei a fost răstignit, s-a încălțat cu opinci de fier, a luat un toiag de oțel și a plecat, plângând, să-L caute. Pe drum, s-a întâlnit cu o broască. - De ce plângi ? , a întrebat-o. - Pentru că un singur Fiu am avut și oameni răi mi L-au răstignit pe cruce, i-a răspuns. - Nu mai plânge, i-a spus. Tu ai pierdut unu, dar eu am avut nouă pui mititei și frumușei, cu ochi beșicați, și mi i-a omorât o roată pe toți odată și tot nu plâng așa de tare. Maica Domnului s-a simțit mai alinată și a binecuvântat-o pe broască, dându-i darul de a nu mirosi urât după moarte. Mergând mai departe, a dat peste o apă, la marginea căreia creștea o salcie. I-a cerut copacului să-i facă o punte peste apă și salcia s-a aplecat. După ce a trecut, Maica Domnului a binecuvântat-o : - Să nu te taie nimeni pentru cărbuni și în ziua de Florii să te duci la biserică . ( poveste adaptată după S. F . Marian , "Sărbătorile la români" , Editura Fundației Culturale Române, 1994 )

cristiboss56 11.04.2009 21:29:55

Citat:

În prealabil postat de cristiboss56 (Post 128069)
Pentru că atâția oameni iubesc sărbătoarea Floriilor, au apărut tot felul de povești și legende despre salcie. Într-una se spune că salcia a fost cândva, un copac mândru, cu ramurile înălțate spre cer. Dar când Pilat L-a chemat pe Domnul Hristos, pentru a-L judeca, deși era fără vină, L-a dat soldaților să-L bată. Oștenii au căutat nuiele cu care să-L lovească și au rupt ramurile salciei. Salcia nu știa de ce i-au rupt crengile. Dar când L-a văzut pe Domnul Hristos lovit fără milă, de durere și de rușine, și-a aplecat și și-a chircit ramurile. De atunci salcia nu a mai îndrăznit să privească spre cer.
O altă poveste frumoasă spune că, aflând Maica Domnului că Fiul ei a fost răstignit, s-a încălțat cu opinci de fier, a luat un toiag de oțel și a plecat, plângând, să-L caute. Pe drum, s-a întâlnit cu o broască. - De ce plângi ? , a întrebat-o. - Pentru că un singur Fiu am avut și oameni răi mi L-au răstignit pe cruce, i-a răspuns. - Nu mai plânge, i-a spus. Tu ai pierdut unu, dar eu am avut nouă pui mititei și frumușei, cu ochi beșicați, și mi i-a omorât o roată pe toți odată și tot nu plâng așa de tare. Maica Domnului s-a simțit mai alinată și a binecuvântat-o pe broască, dându-i darul de a nu mirosi urât după moarte. Mergând mai departe, a dat peste o apă, la marginea căreia creștea o salcie. I-a cerut copacului să-i facă o punte peste apă și salcia s-a aplecat. După ce a trecut, Maica Domnului a binecuvântat-o : - Să nu te taie nimeni pentru cărbuni și în ziua de Florii să te duci la biserică . ( poveste adaptată după S. F . Marian , "Sărbătorile la români" , Editura Fundației Culturale Române, 1994 )

Când purtăm în mâini lumânări și flori, să ne gândim câtă lumină am adunat în sufletele noastre și câtă lumină răspândim în jurul nostru sau lăsăm în urma noastră !

cristiboss56 11.04.2009 21:52:18

O altă istorioară
 
Prin darul lui Dumnezeu , se știe, sfinții pot face minuni. De pildă, sfinții de odinioară puteau înverzi un lemn uscat. . .
Se spune că Sfântul Ioan Colov, care a trăit prin secolul al IV-lea în pustia Egiptului, a învățat ascultarea de la părintele său duhovnicesc, starețul Pavel. Starețul a luat un lemn uscat, l-a înfipt în pământ și i-a spus : - Să-l uzi cu un vas de apă în fiecare zi, până ce va face rod. Apa se găsea foarte departe de ei, astfel încât Sfântul Ioan, care-l asculta cu sfințenie pe părintele său, se ducea de dimineață după apă și se întorcea seara. Vreme de trei ani a udat lemnul și el a înverzit și a dat rod. Atunci starețul a cules rodul, l-a dus în biserică și l-a împărțit celorlalți monahi, spunându-le : - Luați de mâncați , acesta este rodul ascultării !

cristiboss56 23.04.2009 17:30:43

Alfabetul necunoscut
 
Avva Arsenie l-a întrebat , odată , pe un bătrân egiptean în legătură cu gândurile sale. Altcineva, văzându-l, i-a zis : "Cum se poate, avva Arsenie, un om ca tine, cu atâta învățătură latinească și grecească, să întrebi pe acest țăran despre gândurile tale ? ". El a răspuns : "Învățătura latinească și grecească o cunosc, dar alfabetul acestui țăran simplu încă nu-l cunosc".

veveritza 23.04.2009 22:16:01

Citat:

În prealabil postat de cristiboss56 (Post 128083)
Prin darul lui Dumnezeu , se știe, sfinții pot face minuni. De pildă, sfinții de odinioară puteau înverzi un lemn uscat. . .
Se spune că Sfântul Ioan Colov, care a trăit prin secolul al IV-lea în pustia Egiptului, a învățat ascultarea de la părintele său duhovnicesc, starețul Pavel. Starețul a luat un lemn uscat, l-a înfipt în pământ și i-a spus : - Să-l uzi cu un vas de apă în fiecare zi, până ce va face rod. Apa se găsea foarte departe de ei, astfel încât Sfântul Ioan, care-l asculta cu sfințenie pe părintele său, se ducea de dimineață după apă și se întorcea seara. Vreme de trei ani a udat lemnul și el a înverzit și a dat rod. Atunci starețul a cules rodul, l-a dus în biserică și l-a împărțit celorlalți monahi, spunându-le : - Luați de mâncați , acesta este rodul ascultării !




Daaaaaaa, am vazut filmul cu Sf. Ioan Colov (cel scund), este minunat, a fost pus la multe incercari de catre staretul sau dar pe cat era de scund pe atat de mare ii era smerenia, ascultarea fata de staret; recomand filmul -o sa va placa cu siguranta

veveritza 23.04.2009 22:23:46

Nadejdea sau deznadejdea

Satana avea ispite pe care le dadea oamenilor: desfranarea, betia, fumatul, hotia, uciderea si multe altele. O cutie cu ispite o tinea mereu asupra sa.
Intrebat de diavol de ce, le spuse:
-Le daruiesc oamenilor mai tarziu, sa nu aiba vreme de pocainta.
Era cutia cu ispita deznadejdii sau a nadejdii false ca, orice fapta vor face, Dumnezeu ii iarta.

veveritza 23.04.2009 22:27:12

Crestinismul si importanta lui

[SIZE=3]Odata vine la Avva Sisoe un tanar si il roaga sa ii vorbeasca despre crestinism si importanta lui pentru oameni.
Avva Sisoe ii spune:
-Nu este greu crestinismul. Crestinul trebuie sa se uite pe el si sa traiasca pentru Dumnezeu si Inviere si, astfel facand, isi da seama ca este o sarcina foarte usoara[/SIZE]

veveritza 23.04.2009 22:41:01

Cum ajungem la desavarsire

Sf. Atanasie ajunge sa creada ca in pustiu a ajuns la desavarsire.
Dumnezeu ii spuse:
-Du-te la un om care lucreaza la brutarie si vezi ca el este mai bine placut ca tine.
Sf. atanasie pleaca si il intreaba:
_ Ce faci tu, cum iti duci viata?
Omul ii raspunse ca munceste cinstit si mereu zice in gand: "toti se mantuiesc numai eu ma osandesc"

O singura intristare

De multe ori in vietile sfintilor se vorbeste despre intristare. Odata, un ucenic vine la un parinte foarte evlavios si smerit si il intreaba:
_Avva, de multe ori te vad trist si ganditor. e bine sa fie omul asa?
Parintele ii raspunse:
- E bine omul sa fie trist pentru pacatele sale, dara sa nadajduiasca in harul lui Dumnezeu, cautand sa nu mai repete greselile.
Dar daca exista o intristare in lume, aceea este ca nu suntem sfinti

Sfat pentru viata vesnicaLa avva Ioan pustnicul vine odata ucenicul si-i spune:
- Avva,oare de ce trebuie sa murim, nu putea sa fie altfel?
Avva Ioan ii spuse:
- Omul, prin neascultarea lui, a alungat harul divin, dar prin Domnul Hristos ne-am putut mantui.
Asadar, sa nu-i fie frica de moarte, deoarece ea devine adevarata viata pentru cei care cred si se roaga lui Dumnezeu. Daca nu ar exista moartea, viata ar deveni ca o "inchisoare" pentru om.

cristiboss56 06.05.2009 21:04:42

Despre credința unei mame
 
Doi soți de curând căsătoriți, din Cluj, trăiau în armonie și în bună viețuire. Amândoi își doreau copii și bucurie. Iată că soția rămâne însărcinată. Își face un control medical la Cluj. Doctorul , în cele din urmă îi spune: -Trebuie neapărat să întrerupi sarcina ! Altfel vei naște un copil anormal, dement, cu malformații, un monstru. - Domnule doctor, mă las în voia lui Dumnezeu. Eu nu întrerup sarcina. Vreau să avem și noi un copil. Auzind soțul ei, o silea pe biata femeie să ucidă copilul înainte de naștere, ca să nu nască un "monstru". Femeia n-a vrut. În cele din urmă a început cearta în casă, neînțelegere și apoi divorț.
-Dacă nu vrei, să avortezi , a zis soțul, te-am lăsat, decât să am un copil dement. Rămasă singură, femeia își făcu curaj. Zilnic se ruga cu lacrimi lui Dumnezeu să nască un copil sănătos și normal. Zadarnice erau ocările părinților și sfaturile medicilor. Ea nădăjduia în Dumnezeu. Iată, se apropie vremea nașterii. Femeia s-a internat în maternitate. Apoi a născut foarte ușor un copil mare și frumos, cum rar s-a mai văzut în maternitate. Toți medicii s-au adunat în jurul ei. Nu mai ziceau un cuvânt. Credința și devotamentul de mamă al unei femei i-a rușinat pe toți. În prezent, copilul este la liceu, iar mama se mângâie cu dânsul în văduvia ei.

Adisor 07.05.2009 11:32:02

Un tanar convertit de putin timp il intreaba pe un batran: - Avva, ar trebui acum sa renunt de tot la lume?!
- Nu te teme, ii raspunse acesta, daca viata ta este cu adevarat crestina, lumea va fi aceea care va renunta imediat la tine.

cristiboss56 27.05.2009 23:01:54

Despre puterea rugăciunii ( Grigorie Comșa - "O mie de pilde" )
 
Un om căruia îi plăcea să bea peste măsură își făcea foițe de țigări din Noul Testament pe care îl primise în dar de la preotul satului. Bețivul își bătea în acest chip joc de cuvântul lui Dumnezeu și de rugăciunile preotului. Dar odată s-a întâmplat că țigarea se tot stingea. Desfăcând mucul de țigarii, a citit cuvintele care nu apucaseră încă să ardă : " Care va fi sfârșitul celor ce nu ascultă de Evanghelia lui Dumnezeu" ( I Petru 4, 17 ) . Această întrebare i-a străpuns inima și nu mai putea scăpa de ea. Orice făcea, oriunde se ducea, nu putea scăpa de această întrebare : " Care va fi sfârșitul celor ce nu ascultă de Evanghelia lui Dumnezeu ?".
Peste câteva săptămâni a căzut cu credință la picioarele Crucii. Rugăciunea preotului nu a fost zadarnică. De aceea trebuie să ne rugăm neîncetat pentru cei căzuți.

anita 29.05.2009 12:17:20

Un film despre pocainta ,Nadejda.
Are 3 parti ,se vad pe rand:
http://www.youtube.com/watch?v=tb32J...e=channel_page

cristiboss56 30.05.2009 09:46:26

Dumnezeu vrea să stăm înaintea Sa ca "proștii" ?
 
Părintele Pnrfirie era unul dintre duhovnicii care recomandau rugăciunea pentru înfruntarea tuturor problemelor. Recomanda în rugăciune și îngenuncherile, după puterea fiecăruia.
O dată a fost întrebat de un fiu duhovnicesc : "De ce Dumnezeu ne îndeamnă să ne rugăm neîncetat ? Nu cumva vrea să stăm înaintea Sa ca proștii ? . Deși întrebare părea mai mult ostilă decât dornică de a primi un răspuns, Cuviosul Porfirie avea să răspundă cu blândețe : " Nu, Dumnezeu nu vrea așa ceva. Dumnezeu vrea ca noi să avem folos din rugăciune. Și știe că atunci când Îl slăvim neîncetat, zi și noapte, prin voința noastră liberă, precum îngerii, sufletul nostru găsește odihna adevărată, căci aici se găsește adevăratul nostru interes". De multe ori vrem să ne rugăm, dar nu știm cum. Zicem anumite rugăciuni care necesită un anumit nivel duhovnicesc sau compunem rugăciuni în funcție de situația în care ne aflăm. Un ucenib al Părintelui și-a luat inima în dinți și a întrebat atât pentru dânsul, cât și pentru noi : "Ce e mai bine să spun în rugăciunea mea ? ". Răspunsul a fost oarecum neașteptat : "Nimic. Dumnezeu știe mai bine decât tine ce-ți trebuie. Spune neîncetat rugăciunea lui Iisus ". Iar altădată , la aceeași întrebare avea să răspundă : "Să-L rogi pe Hristos să te facă vrednic de iubirea Sa " sau " În rugăciunea ta să-I ceri lui Dumnezeu să se facă voia Sa pentru tine. Acest lucru îți este cel mai de folos ". Însuși Părintele Porfirie era un om al rugăciunii neîncetate, deși mulțimile nu îi ofereau răgaz. Și când vorbea, când telefona, mânca, bea apă, aprindea focul ori lucra, era lesne de văzut că în acelasi timp se și ruga, precum ne spun mărturiile celor ce au trăit aproape de el.

cristiboss56 10.06.2009 22:17:28

Felician și îngerașii
 
Trăia odată într un mic sătuc un băiețel, pe nume Felician. După cum îi spunea și numele, era un copil tare fericit. Deși nu avea multe jucării și nici bănuți să-și cumpere jocuri sau jucării preferate, Felician spunea că ceea ce îl face fericit sunt lucrurile pe care le făcea pentru ceilalți. - Știi, mamă, îi spunea Felician mamei sale, eu mă simt cu adevărat fericit atunci când îi ajut pe ceilalți. - Eu cred , zicea una dintre vecine, vorbind cu mama altui copil, că acest copil are o problemă. Cum se poate să fie fericit, dacă tot timpul să fie fericit, dacă el este cel ce dăruiește ? Eu, de pildă, mai spunea vecina, nu pot fi cu adevărat bucuroasă decât atunci când mi se oferă ceva. Dar Felician, deși auzea toate aceste comentarii, nu le da atenție. El continua să-i ajute pe copiii care poate nu aveau atâtea cât el, să dăruiască din puținul pe care îl avea și celor necăjiți. Dacă primea ceva, împărțea și cu ceilalți copii, nu oprea nimic pentru el. S-a întâmplat ca, într o zi, să sosească în acel sătuc un renumit om de știință. - Știți cine va sosi astăzi la noi în sat ? , povestea primarul celorlalți săteni. Va veni domnul Știetot. - Da , am auzit și noi, răspunse un alt sătean. Știu că poate să vadă ce este în sufletul omului, poate să citească în stele. Este un om tare iscusit. - Da, întări spusele alt sătean. Este un om tare inteligent, acest domn Știetot. Și cân sosi domnul Știetot, sătenii au mers la el și l-au rugat să le spună ce se întâmplă cu un copil de la ei din sat, un băiat pe numele Felician. Domnul Știetot, aflând spusele sătenilor, s-a hotărât să investigheze acest caz. Domnul Știetot, cu ajutorul unui aparat minuscul, putea vedea în interiorul corpului lui Felician. - Uimitor ! , le-a spus domnul Știetot sătenilor. N-am mai întâlnit până acum un asemenea caz. Sătenii erau și ei foarte curioși. -Dar ce vedeți acolo ? Întrebau ei. - Văd, spunea domnul Știetot, că de fiecare dată când Felician face un lucru bun, o mie de steluțe sub forma unor îngerași care apar în jurul inimii lui. De aceea , copilul emană atâta fericire. De aici și dorinta lui de a-i face fericiți pe ceilalți. Atunci sătenii și-au dat seama că fericirea nu înseamnă numai să primești, ci mai ales să dăruiești.

Trandafir_Alb 11.06.2009 21:50:37

"Se vorbeste in cartile Sfintilor de un preot. La Biserica la care slujea, venea un batranel si sedea ore intregi in fata unei Icoane si apoi pleca.
Odata preotul il intreba:
- Spune-mi te rog, ce faci aici ore intregi? Nu-ti vad buzele miscand a rugaciune, nici mainile rasucind matanii.
Si i-a raspuns batranul:
-El se uita la mine, eu ma uit la El si suntem nespus de fericiti impreuna!"

"Un sfant se ruga sa dobandeasca rabdare.
Cativa dintre fratii lui l-au infuriat peste masura.
Atunci sfantul s-a intors catre Dumnezeu si I-a spus:
- Cum Doamne, tocmai cand Te rugam sa-mi dai rabdare?!
Atunci Dumnezeu i-a raspuns:
-Fiindca ti-am auzit rugaciunea, iti inmultesc prilejurile de a o dobandi"
(Pr. Ion Ceausu - " Flori duhovnicesti din gradina Ortodoxiei")

Trandafir_Alb 11.06.2009 23:17:53

[SIZE=3]"Un batran avva [/SIZE][SIZE=3]avea un tanar[/SIZE] [SIZE=3]sub ascultarea sa.
Odata, batranul il trimite pe acel tanar cu o ascultare undeva si ii da la el cateva paini. Se intelege ca acolo unde fusese trimis ucenicul nu era aproape de ei, ci era o distanta de o zi chiar mai multe.
Ucenicul a mers, a implinit ascultarea, vine la batran si ii da painile .Batranul il intreba:
- De ce nu le-ai mancat?
Tanarul raspunde:
- Iarta-ma parinte, dar nu mi-ai zis sa le mananc si pentru asta nu le-am mancat.
Batranul s-a minunat de socotinta cea dreapta a fratelui si l-a binecuvantat."

"Lui avva Moise i s-a intamplat sa-si iasa din buna cuviinta a rabdarii, dar nu altfel decat in indrazneala rugaciunii. Nu mai avea apa. Nu mai plouase de mult. Ultimul burduf de apa il imparti unor vizitatori insetati si nu avea de unde sa le mai dea. Si tot intra si iesea din chilie, nu contenea acest du-te - vino spre mirarea oaspetilor carora nu le spunea niciun cuvant. Si iata ca aparu din senin un nor si umplu vasele lui avva Moise cu apa.
Vizitatorii vazand ca s-a linistit, l-au intrebat:
-De ce intrai si ieseai mereu din chilie?
- Eram intr-o aprinsa conversatie cu Dumnezeu. Ii ziceam :
-Tu m-ai adus aici in pustie si iata ca mi s-a terminat apa si nu voi mai avea ce sa le dau acestor oaspeti sa bea. Intram, rugandu-ma si ieseam sa vad daca vine norul cu apa!"

"Un frate s-a dus la avva Macarie Egipteanul si l-a rugat:
-Avva, spune-mi un cuvant.
Batranul zice:
-Du-te in cimitir si cearta mortii.
Fratele s-a dus, i-a certat, a aruncat cu pietre si apoi s-a intors sa-i spuna batranului. Acesta l-a intrebat:
-Si ce ti-au spus?
-Nimic.
Batranul ii zice:
-Du-te iarasi maine si ii lauda.
Fratele s-a dus si i-a laudat facandu-i "apostoli, sfinti si drepti". Apoi s-a intors la batran si i-a zis:
-I-am laudat.
El l-a intrebat:
-Si nu ti-au raspuns nimic.
Fratele a zis:
-Nu.
Batranul zice:
-Ai vazut, asadar, cat i-ai certat si cat i-ai laudat iar ei nu ti-au zis nimic. La fel si tu, daca vrei sa te mantuiesti, fii mort, neluand in seama nici nedreptatea oamenilor, nici lauda lor, precum mortii.
Astfel vei putea sa te mantuiesti."

"Odata, un frate a gresit. S-a facut o adunare a batranilor si l-au chemat si pe avva Moise, dar el nu vroia sa vina. Au trimis iar dupa el zicandu-i:
-Vino, oamenii te asteapta.
El s-a sculat carand in spate un cos gaurit plin cu nisip. Uimiti de aparitia lui l-au intrebat:
-Ce inseamna aceasta?
Batranul a raspuns:
-Pacatele mele curg in spatele meu, eu nu le vad, dar vin astazi ca sa judec pacatele altuia.
Auzind aceasta, nu i-au mai spus nimic fratelui care gresise ci i-au cerut iertare."
(aceeasi carte)



[/SIZE]

mirelat 13.06.2009 20:54:35

multumim
 
foarte frumoase si pline de invataminte. mi-au placut intotdeauna patericele. :9:

cristiboss56 14.06.2009 14:38:44

Judecățile aparțin lui Dumnezeu
 
Avva Antonie, căutând la adâncul judecăților lui Dumnezeu , i-a cerut :
- Doamne, cum se face că unii mor de tineri, iar alții prea îmbătrânesc ? Și pentru ce unii sunt săraci, iar alții bogați ? Și cum cei nedrepți sunt bogați, iar cei drepți sunt săraci ? Și a auzit un glas , zicându-i : - Antonie, ia aminte de tine, că acestea sunt judecăți ale lui Dumnezeu, și nu-ți este de folos să le știi . << după Pateric >>

cristiboss56 14.06.2009 14:47:02

Despre ispitele unui părinte
 
Spuneau despre avva Pambo că nu zâmbea niciodată.
Într-o zi demonii, vrând să-l facă să râdă, au legat o pană de un lemn și o târau pe jos făcând tărăboi și zicând : "Ale, ale !". Văzând (comedia), avva Pambo a râs. Demonii au început să danseze, strigând:"Ua,ua !". Avva Pambo a râs. Dar el le-a răspuns : "Nu am râs , ci mi-am râs neputința voastră : atâția draci cărând o pană" < Pateric , ediția Polirom, 2005 >

cristiboss56 20.06.2009 20:49:38

"Ocolirea pricinilor care duc la patimi , la răutăți"
 
O metodă a Patericului , în legătură cu despătimirea, este ocolirea pricinilor care duc la patimi , la răutăți. Când cunoaștem pricinile patimilor, trebuie să le ocolim, iar dacă nu le ocolim, înseamnă că ne băgăm în noi înșine pricinile patimilor și avem temeiurile în noi ,în legătură cu patimile.
De pildă , se spune în Pateric că la un părinte s-a dus cineva și i-a zis : "Părinte, pe mine mă luptă dracii ! " Și cuviosul a zis : "Nu se poate, frate , pe tine să te lupte dracii ! Nu se poate, zice el mai departe, pentru că dracii se luptă cu oameni mari, ca Moise și ca Ilie, iar pe noi ne luptă patimile noastre și aceștia-s dracii noștrii: Patimile Noastre "

cristiboss56 20.06.2009 21:14:55

Citat:

În prealabil postat de cristiboss56 (Post 146998)
O metodă a Patericului , în legătură cu despătimirea, este ocolirea pricinilor care duc la patimi , la răutăți. Când cunoaștem pricinile patimilor, trebuie să le ocolim, iar dacă nu le ocolim, înseamnă că ne băgăm în noi înșine pricinile patimilor și avem temeiurile în noi ,în legătură cu patimile.
De pildă , se spune în Pateric că la un părinte s-a dus cineva și i-a zis : "Părinte, pe mine mă luptă dracii ! " Și cuviosul a zis : "Nu se poate, frate , pe tine să te lupte dracii ! Nu se poate, zice el mai departe, pentru că dracii se luptă cu oameni mari, ca Moise și ca Ilie, iar pe noi ne luptă patimile noastre și aceștia-s dracii noștrii: Patimile Noastre "

Tot în Pateric se spune , în altă împrejurare, dar cumva ilustrând această idee, că un frate este tare bântuit de duhul desfrânării ; era tare pornit spre desfrânare, în diferite chipuri. Și atunci s-a dus la un părinte și i-a zis : " Părinte , roagă-te pentru mine, că mă luptă patimile, mă luptă duhul desfrânării ! Ce să fac ? Roagă-te pentru mine ! " Părintele s-a apucat și s-a rugat. După o săptămână fratele se duce din nou la el și-i zice : "Părinte , roagă-te pentru mine, că nu mă slăbește deloc pornirea aceasta , răutatea aceasta ; sunt asuprit de duhul desfrânării ! " Părintele s-a rugat din nou și atunci a apărut diavolul și a zis : " Eu m-am îndepărtat de la el de când te-ai rugat întâi , dar el are dracii lui : lăcomia pântecelui și somnul cel mult ". Deci acestea favorizau patima. Deci iată că nu este vorba numai de o influență din afară , ci e vorba de o stare dinăuntru, care nu este rezolvată cum trebuie.

mirelat 20.06.2009 21:55:14

Citat:

În prealabil postat de cristiboss56 (Post 147001)
Părintele s-a rugat din nou și atunci a apărut diavolul și a zis : " Eu m-am îndepărtat de la el de când te-ai rugat întâi , dar el are dracii lui : lăcomia pântecelui și somnul cel mult ".

:58: de aici ar trebui sa intelegem si care este obiectivul postului: dezradacinarea obiceiurilor rele.


Ora este GMT +3. Ora este acum 09:21:17.

Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2020, Jelsoft Enterprises Ltd.