Dreptul la sinucidere
 

Liertatea ne defineste ca oameni, si probabil de aceea dintre toate fiintele de pe pamant, omul inregisreaza cea mai mare rata la sinucideri. Avem libertatea de a ne sinucide. Dreptul la sinucidere rezulta din libertate. Motivele pentru care ne putem sinucide sunt variante, si importante, majoritatea cauzate de disperare. Intr-adevar ma intereseaza resorturile care il pot impinge pe un om la acest gest, ma intereseaza sinucigasi, dar dintre toti, cel mai mult ma intereseaza cei care incearca sa se sinucida de dragul sinuciderii. Nu trebuie sa fie disperati, bolnavi, raniti in dragoste, sau sa-si urasca trupul. Trebuie doar sa-si doreasca sa intre in nefiinta. Pentru cei care cred in nemurirea sufletului, asa ceva e absurd, pentru ceilalti...

Pe cei care impartasesc aceleasi curiozitati ca si mine, ii rog sa-si exprime parerile, si nu numai pe ei.

Scumpa mea, tu ai vre-un animal de casa? Eu am un catel. Cand merg pe hol si imi iese in cale se da incet, incet inapoi ca sa nu o lovesc. Deci animalele au sadit inele instinctul de viata, de a nu fi ranite. Balenele care se zice ca se sinucid de fapt esueaza.
nu te mai gandi la sinucigasi, fa-ti semnul crucii si gandeste-te ca este o grava anomalie care vine de la cel rau. Duar nu ai si tu idei de acestea. Eu am trei tentative de suicid la viata mea, ultima acum 5 ani. Eram bolnava si nu judecam. de fapt primele dati am vrut sa mor, desi am spus rudelor ca m-am otravit in timp util.
Ultima oara am facut iar gestul inconstient cred. dar dupa spalaturi am zis :Ce bine ca traiesc! Eram semiconstienta, eu nu imi amintesc.
Mai gandeste-te ca aici pe pamant suferim putin, dar dincolo la Dumnezeu ne vom bucura vesnic daca avem rabdare. Daca nu crezi in viata de apoi, cu atat mai putin ar merita un gest groaznic ca sinucidrera.
Viata este frumoasa, uite eu am schizofrenie, deseori mi-este rau de la nervi si tot nu as mai face asa ceva. Sunt pansoinata medical, stau acasa cu mama si fratele, eu am 30 de ani. Dar ma plimb, merg la teatru cu bilet redus, ma bucur de toamna, chiar daca nu prea am rabdare de citit sau tv. ,tricotez, cos, ma plimb.
Concluzia este sa nu te mai preocupe sinucigasii in speta anormalitatea, vezi partea frumoasa in viata, o are, te asigur!
Mergi si la sf. Maslu si la un psiholog/psihiatru. Numai bine iti doresc!

:)Dumnezeu ne-a adus de la nefiinta la fiinta .Viata este cel mai de pret dar pe care Dumnezeu ni L-a facut.Cei care se sinucid refuza darul lui Dumnezeu si merg in nefericire vesnica si nu in nefiinta.Doamne ajuta!

A discuta despre sinucidere cu un asa-zis interes pentru patologic, iata ceva mai mult decat absurd. Este de-a dreptul sadism. Cine are asemenea curiozitati bolnave ar trebui sa si le manifeste cu site-urile revistelor de psihiatrie, altfel induce lumea in eroare. Uite, Euftalia te-a luat in serios, crezand ca esti cumva bolnava si a sarit sa-ti dea un sfat si sa te ajute; nu exista "drept la sinucidere", aberatie mai mare nici ca am auzit!

ceea ce ne defineste ca oameni nu este libertatea, ci asa-zisa judecata, gandirea.

Asa este, suntem liberi spre a alege binele, si animalele sunt libere intr-un fel, dar ele sunt programate de cele mai multe ori sa aleaga binele.
Draga mea Mirelat, eu cred ca fata asta chiar este bolnava daca o preocupa subiectul si are nevoie de ajutor medical si duhovnicesc.

Draga Mariane, mergi si vorbeste cu un psiholog bun, cum ar fi doamna Holdevici Irina sau chiar cu un psihiatru, Cum ar fi doamna Ana-Irina Dan de la spitalul Obregia (este foarte draguta.)Poate are cabinet particular. Mergi si la un preot sa iti citeasca pentru sanatate si la Sfantul Maslu, chiar daca nu crezi in Dumnezeu, nu are ce sa iti strice, abia dupa poate te si spovedesti, dar nu te mai gandi la sinucigasi, este o boala grava care te poate determina la asa un gest, nici unul nu este sanatos, nici cei care incearca intr-o doara. Sanatate si pace !

Buna Euftalia, iti multumesc ca ti-ai facut griji pentru mine, dar nu trebuia. Nu am de gand sa ma sinucid, nu ma voi sinucide niciodata. Dar ma intereseaza subiectul, cei care sunt atrasi de acest subiect. Sper ca zilele sa-ti fie cat mai frumoase pentru ca stiu ca meriti. Iti doresc numai binele. Pa.

Mirelat, de ce nu crezi ca exista drept la sinucidere? Daca suntem liberi putem si sa ne sinucidem. Dreptul la sinucidere provine din libertate. Sau mai bine-zis, din libertate provine posibilitatea de a ne sinucide. Nu spun ca sinuciderea reprezinta normalul, nu vreau ca sa sustin asa ceva. Spun ca am fost lasa-ti cu aceasta posibilitate pentru ca Dumnezeu ne-am dat libertate. Si atata timp cat siniciderea se refera direct la viata noastra, si nu a altora, cred ca avem acest drept. Avem dreptul de a face ce vrem cu viata noastra, ceeea ce nu inseamna ca este bine sa ne sinucidem.
De ce nu crezi ca libertatea ne defineste ca oameni, sau de ce gandirea ne-ar defini mai mult ca libertatea? De fapt ele sunt legate. Daca nu am fi liberi nu am putea gandi. Gandirea este si libertatea de a pune in balanta posibilitatile, de a lua distanta fata de real si de a-l privi critic. La fel, libertate fara gandire nu exista, pentru ca libertatea presupune posibilitatea de a alege, iar daca nu ai cel putin doua variante, daca nu le vezi, constientizezi, intre ce sa alegi? Cred ca si libertatea, si gandirea fac parte din fundamentul umanitatii noastre.
Nu zic ca subiectul nu poate duce lumea in eroare, dar nu asta am vrut. Sinuciderea este si o problema de teologie, asa ca nu mi se pare gresit de a fi pusa aici. Cat despre trimiterea mea in zona psihologiei, e de "bun simt", imi place si psihologia.

in primul rand cand vrei sa te sinucizi esti clar inconjurat de duhuri rele , si simti frica. Dar asta e nimic fata de frica si nelinistea pe care o vei simti in iad si cel mai rau e ca nu se mai termina, nu depinde de tine nu mai poti face nimic sa scapi!
Problema e alta: nu ne-a intrebat nimeni daca vrem sa existam sau nu si mai ales cand avem o viata infernala e normal sa ne gandim daca merita si pentru ce ni se intampla nedreptatile. Dar asta e, nu avem ce sa facem, cum nu am ales cand sa ne nastem si unde si daca sa existam sau nu, tot asa nu putem dirija de capul nostru ce va fi cu noi dupa moarte. E clar ca altcineva se ocupa de soarta noastra.
Si atunci de frica nu de altceva, ne chinuim sa respectam niste reguli in nici un caz usoare sau macar de dificultate medie, impuse de D-zeu, ca altfel e si mai rau.

Consuela, cred ca regulile ar trebuie sa le respectam din dragoste fata de D-zeu, nu din frica, si nu numai din dragoste pentru El, ci si pentru noi. Nu cred ca regulile astea au fost facute ca se ne faca viata mai grea, la fel cum nu cred ca D-zeu asteapta sa ne pedepseasca. Cred ca iadul este "suferinta de a nu putea iubi". D-zeu nu ne pedepseste in iad, ne lasa singuri. Daca pe pamant, nu am vrut sa fim cu El, dupa cum a vrut El, dincolo ne respecta libertatea pe care am exercitat-o pe pamant de a fi sau nu cu El. Din punctul meu de vedere aceste reguli ar trebui numite sfaturi, si e intr-adevar greu sa le respecti pana la capat. Dar daca le respecti ai pace nu numai cu D-zeu, ci si cu propria-ti constiinta. indiferent daca crezi sau nu in D-zeu, indiferent daca El exista sau nu, eu cred in El, raul ii face rau si celui care il face. "Regulile" sunt si pentru a ne arata cum sa nu ne facem noua rau.
Sinuciderea e expresia suprema de arata a nu ne pasa de D-zeu, sau ca nu credem in El, pt ca daca am crede, El fiind atotputernic si bun, ne-ar putea ajuta.

Moriane draga, toate ne sunt permise dar nu toate ne sunt de folos.

Daca vrei sa stii care sunt drepturile consacrate de societate, apuca-te si citeste CARTA DREPTURILOR OMULUI. Ma indoiesc ca vei gasi acolo ceea ce sustii tu in acest topic.

Cam alambicata si confuza postarea ta libertate vs gandire. Pai ce, noi daca am trait sub comunisti, deci practic nu eram liberi, nu mai eram oameni?! Sau detinutii din inchisori, aia nu sunt oameni?!

Ai grija la ce postezi, ca sunt si oameni cu probleme carora le-ar putea face un rau profund discutia asta a ta despre sinucidere ca aflare in treaba. Doamne ajuta!

Mirelat, ma refeream mai mult la libertatea interioara, nu la cea exterioara. Si cei din inchisori sunt liberi, si cei de sub comunisti. Unii au ales sa vorbeasca impotriva lui, alti sa taca, altii sa colaboreze, toti au ales oarecum. Nu ii judec, m-am nici un drept. Imi pare rau, dar nu cred ca mai inteles.

moriane, te-am inteles foarte bine, am vrut numai sa subliniez ca ai lacune in punerea problemei; si, sincer, discutia pe care o propui tu nu cred ca isi are locul pe un forum crestin-ortodox; cel putin nu in sensul dat de tine. doamne ajuta!

Cred ca Mirelat are dreptate. sunt oameni usor de influentat carora daca le pui problema sinuciderii le vin idei, mai este la rubrica Eutanasia un topic cu Stefan 500 care este obsaedat de sinucidere si incearca des asta.
Un subiect mai frumos nu gassesti? vin sarbatorile acum, hai sa fim optimisti si senini si sa ne gandim la Dumnezeu, la viata vesnica si la pace. Si asa viata are multe greutati, sa ne-o inseninam!
Dumnezeu si ingerii vostri pazitori sa va insoteasca pe toti!

Multi oameni se sinucid de sarbatori. De ce credeti ca se hotarasc tocmai acum? Din singuratate? Probabil. Desi toti cei ce cred in Dumnezeu nu sunt niciodata pe deplin singuri, iar ceilalti, care nu cred, nu sunt singuri, dar nu stiu asta. Ce mai credeti despre sinucidere?

:)Discutati o tema in care trebuie sa-mi arat eu "superioritatea" pentru ca spre deosebire de voi care discutati teoretic...eu am facut-o !
Sint f. multi ani de atuncea si nu am sa intru in amanunte care au fost motivele, atita doar ca atunci eream un ateu convins.
Starea in care omul se sinucide este o stare de posedat. Gindurile sint "teleghidate" spre faptul ca atare si apare ca singura solutie care rezolva toate problemele. Si nu numai atit , sinuciderea este o forma de protest, o razbunare impotriva a toti si toate. Impotriva lui Dumnezeu inclusiv. Adica dupa motto : Va arat eu la toti!
Dumnezeu a avut grije insa de la facere sa sadeasca in om acel instinct de conservare pe care-l au toate fintele si care poate depasit doar prin iubire multa sau prin....posedare.
Lasitatea sinucigasului atit de popularizata de toata lumea este o baliverna. Iti trebuie mult curaj sa calci in picioare ce a sadit Dumnezeu. Cel rau te aduce pe marginea prapastiei dar de sarit...trebuie sa sari singur.
Faptul ca va scriu rindurile acestea conduc la concluzia ca eu ori mint si nu m-am sinucis ori ca Dumnezeu nu doreste moartea pacatosului si sa se intoarca si sa fie viu.
Eu m-am nascut acum multi ani a doua oara trupeste prin vointa lui Dumnezeu.
Si dupa alti ani m-am nascut a doua oara sufleteste cind Dumnezeu m-a reinviat si pentru credinta.
Ca sfat: nu treceti grabiti pe linga un om necajit. NU trebuie sa-i pui in mina un milion sau doua ca sa-l ajuti.De multe ori un cuvint bun al tau poate decide daca omul acela intra in iad sau nu! Iar cind cineva vorbeste de sinucidere nu o luati usor ci interveniti cu bunatate nu cu parole caci nu se stie niciodata daca respectivul nu vorbeste chiar rizind...foarte serios.:)

Emil Cioran spunea:sinuciderea este cea mai mare forma de egoism",si asa este,dupa cum spunea si dmb,sinuciderea reprezinta o forma de protest,nimic nu poate sa provoace durere atat de mare intr-o familie ca actul de suicid din partea unui om drag.
Si mie mi-a trecut prin cap asa ceva,dar,doar ca niste idei salvatoare,salvatoare dintr-o situatie de sanatate decazuta,pe care,efectiv creierul meu nu o mai putea suporta....insa totul s-a limitat doar la cateva ganduri,bine-nteles si prin interventia lui Dumnezeu si actul meu de vointa,caci am luptat cu vrajmasul deznadejdii si nu i-am dat prioritate.
Cel mai groaznic la un gand de sinucidere este faptul ca te desparti de cei dragi pentru TOTDEAUNA,adica te lipsesti in acelasi timp si de speranta ca intr-o alta lume poti fi alaturi de cei dragi.
Sinucidere nu-si merita realizarea pentru nici un motiv din lumea aceasta,dar sunt si exceptii concepute de anumiti oameni,situatiile in care un om sufera ingrozitor dureri trupesti dintr-o anumita boala si simte ca puterea lui de-a rabda s-a diminuat drastic,in timp.Nu spun ca acesta este indreptatit sa apeleze la actul de suicid,spun doar ca nu ma pot transpune in fiinta si supliciul acestuia,si deci,nu pot judeca eu cat de grava sau benefica-i este eventuala tendinta spre sinucidere.
Si cu toate acestea,trupul si fiinta omeneasca are o extraordinara putere de adaptare in diferite situatii,se poate obisnui cu durerea,poate sa uite durerea sau o poate metamorfoza.Deci exista surse de evadare din acel impas la care este supus un om ajuns in stadiu de disperare....si deci,cu dorinta spre suicid.
Ca-ntotdeauna,este usor sa ne dam cu parerea noi cei care privim subiectul din-naintea noastra si nu din interiorul nostru,nefiind atinsi de suferinta care poate sa invadeza un trup si-un suflet pana la apogeu.Cu toate acestea,sunt multi oameni care se sinucid din motive banale,sau iresponsabile....aceasta este durerea adevarata a acestui fenomen!
In Japonia,din timpurile samurailor,sinuciderea a ramas considerata o stare si un fapt care tine de demnitate,de forta fiintei care o adopta,o forta superioara.Sunt japonezi care apeleaza la acest act din simplul fapt ca nu reusesc sa invete toate scrierile acestei tari(katakana,hiragana si kanji),cea de pe urma fiind si cea mai complexa si vasta(peste 5000 decaractere),aceasta scriere cunoscuta mai cu precadere de varstnici.Sau acesti oameni desfasoara tendinta spre suicid mai ales cand este vosba de decadere pe plan profesional,si deci financiar,ei sunt dependenti de munca si de roadele aceseia,ca niste roboti programati o viata sa munceasca fara sa analizeze rostul acestui lucru pe deplin.
Acum cateva luni,o matusa de-a sotului meu s-a sinucis,era femeie in varsta bolnava psihic de 15 ani,astfel a luptat biata femeie cu boala atata amar de ani pana fiinta i-a cedat neantului,neputand sa se mai suporte intr-un trup mort demul.Spun mort,pentru ca,intr-adevar boala psihica sapa fiinta si trupul pana la un nivel la care acesta nu mai are puterea sa-si realizeze si simplele functii vitale,pana si respiratia sau dormitul,functii aparent involuntare si atat de firesti,devin controlate de acest malefic al tulburarilor psihice distrugandu-le.Boala psihica reprezinta o viata fara viata,un trup ce umbla bezmetic prin lume fara sa-si mai gaseasca in fiinta lui principiile unor cugete si simtiri reale si rationale,este ingrozitor si uneori ma-ntreb cum de ingaduie Dumnezeu o astfel de soarta intr-un suflet atat de valoros de om,pamantean menit sa exploreze tainele pamantului...nu sa fie respins de-acestea.?Numai Dumnezeu cunoaste raspunsul si menirea vietii atat de diversificate pe pamant,si sunt convinsa ca sunt intelepte,indiferent de aparenta acestora,totul,absolut totul pe terra are un rost.
Dumnezeu sa ne binecuvinteze si sa aiba grija de sufletul nostru...si de trupul care intr-un fel sau altul protejeaza sufletul!

eu nu inteleg, de ce pe un forum de religie se discuta despre sinucidere ? Numai oamenii credinciosi se gandesc la sinucidere ? Ceilalti de ce sunt fericiti (ceilalti care nu au nici o treaba cu religia, si merg la biserica o data pe an) ?

citystar, si oamenii necredinciosi se sinucid. si oamenii necredinciosi sufera.
tu ai o conceptie foarte gresita despre lume.
citeste Pilda fiului risipitor..tu esti ca si al doilea fiu, care nu intelege ca cel plecat din casa tatalui era mort..pacatosul e mort d p d v spiritual, trebuie sa-ti fie mila de el, nu sa-l consideri fericit...ce vezi tu e aparenta inselatoare, un om pacatos nu e fericit. Al doilea fiu a ramas in casa tatalui din datorie, nu din iubire, asa cum si tu nu faci binele de dragul binelui( caci atunci nu ai astepta rasplata si ai face-o cu placere),nu faci nimic de dragul lui Dumnezeu, pentru ca-L iubesti, caci atunci nu ti-ar pasa de rasplata si nici de suferinta, ci din datorie. Intelegi?

Am mai vazut ca unii se intreaba ce cauta un subiect despre sinucidere pe un forum crestin. Dar sinuciderea e o problema si pentru religie. Sa crezi in Dumnezeu si sa te sinucizi pare a fi un paradox. Cred ca poti sa crezi in Dumnezeu si sa te sinucizi doar daca Il urasti. E probabil cel mai bun mod de a-ti exprima acest tip de sentimente. Pe toti ceilalti care cred in Dumnezeu dar vor sa se sinucida nu pre pot sa-i inteleg. Cum poti sa te sinucizi si sa crezi in cineva atotputernic care te mai si iubeste. El poate sa faca orice, deci nu exista situatie din care sa nu te poata scoate. Atata timp cat taiesti inca mai poti suportata, pt. ca daca nu ai putea, nu ai mai trai. Daca merita sa traiesti asa? Cred ca da.

Cum am mai spus, sinuciderea este si o posibilitate, avem libertatea sa o facem. Si cred ca trebuie sa respectam decizia celor care au ales-o. In fond era dreptul lor.

Citystar, nu numai crestini se gandesc la sinucidere, si nici nu sunt ei cei mai nefericiti. De multe ori cei pe care ii credem fericiti nu sunt asa. Iar nepasarea nu e o forma de fericire, e o forma de moarte interioara. Ca sa fi fericit trebuie sa fi sensibil la fericire.

nu sunt de acord cu cioran in problema sinuciderii

Dragii mei, hai sa fim optimisti in noul an si sa nu ne mai gandim la rele. Daca totusi intalnim persoane cu ganduri macabre legate de suicid sa le intindem o mana caci ei sunt foarte nefericiti si bolnavi. Sa ii ajutam sa isi poata purta boala pana la capat fara sa sufere mult. Doamne ajuta!

Libertatea este o notiune care defineste normalitatea unei lumi echilibrate,civilizate si prospere. Viata in sine in esenta ei nu ne apartine. Ea este apanajul numai si numai al Divinitati. Modul nostru de organizare de creeare de valori si de convietuire , apartine omului in deplina lui libertate pe acest pamint. Revenind la problema care ne framinta pe acest topic, privind sinuciderea ca fenomen al zilelor noastre, pot afirma cu tarie ca reprezinta un dezechilibru mai mult sau mai putin grav al psihicului nostru. Depresiile nervoase ignorate si netratate la timp duc in cele mai multe cazuri la acte necugetate. O alta cauza ar fi lipsa credintei in Dumnezeu si o mare lasitate interioara combinata cu un egoism patologic. A accepta sinuciderea ca un drept normal al fiecaruia in parte reprezinta o ignoranta crasa in intelegerea si combaterea acestui comportament deviant al psihicului uman.

Libertatea este o notiune care defineste normalitatea unei lumi echilibrate,civilizate si prospere. Viata in sine in esenta ei nu ne apartine. Ea este apanajul numai si numai al Divinitati. Modul nostru de organizare de creeare de valori si de convietuire , apartine omului in deplina lui libertate pe acest pamint. Revenind la problema care ne framinta pe acest topic, privind sinuciderea ca fenomen al zilelor noastre, pot afirma cu tarie ca reprezinta un dezechilibru mai mult sau mai putin grav al psihicului nostru. Depresiile nervoase ignorate si netratate la timp duc in cele mai multe cazuri la acte necugetate. O alta cauza ar fi lipsa credintei in Dumnezeu si o mare lasitate interioara combinata cu un egoism patologic. A accepta sinuciderea ca un drept normal al fiecaruia in parte reprezinta o ignoranta crasa in intelegerea si combaterea acestui comportament deviant al psihicului uman.

ATENTIE LA TEXTUL CARE URMEAZA -DESCRIE INTOCMAI DELIRUL SINUCIDERII AL CARUI APOLOGET A FOST SARMANUL "MARELE CIORAN"!!-CITAT MAI SUS CU NAIVITATE DE ORY. CINE OARE AR FI PUTUT SA-L INSPIRE? DUMNEZEU SA NE FEREASCA!! AM SCRIS NUMAI CU MAJUSCULE CA SA IDENTIFICATI FARA EROARE CEEA CE-MI APARTINE DIN POSTARE.
LIVIU


Aroganţa rugăciunii
personale [ ]
fragment


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Emil Cioran [Emil_Cioran]

2005-03-02 | | Înscris în bibliotecă de serban georgescu



(Doamne, dă-mi tăria să nu mă rog niciodată, cruţă-mă de nebunia oricărei adoraţii, depărtează de mine ispita unei iubiri ce m-ar dărui ţie pe veci. Fie ca vidul să se întindă între inima mea şi cer! Nu-mi doresc defel pustiurile populate cu prezenţa ta, nici nopţile tiranizate de lumina ta şi nici Siberiile topite sub soarele tău. Mai singur decât tine, îmi vreau mâinile curate, spre deosebire de ale tale care s-au mânjit pe veci plămădind lutul şi amestecându-se în treburile lumii. Nu cer stupidei tale atotputernicii decât respectul cuvenit singurătăţii şi chinurilor mele. N-am ce face cu vorbele tale; şi mă tem de nebunia care m-ar îndemna să le ascult. Dăruieşte-mi miracolul recules de dinaintea primei clipe, pacea pe care n-ai putut s-o înduri şi care te-a stârnit să faci o spărtură în neant ca să deschizi aici acest bâlci al timpurilor şi să mă osândeşti astfel la univers, - la umilinţa şi la ruşinea de a fi.)

Liviu,stiu ca Cioran a fost nonconformist,si ca a avut o viziune pozitiva asupra sinuciderii,n-am spus ca-i sustin toate teoriile si scrierile,ci doar pe cea pe care am relatat-o care am considerat-o plauzibila.Imi place Cioran in anumite ipostaze psihologice,dar aceasta nu inseamna ca-l sustin in totalitate,si mi se pare normal sa ssuporte perioade de declin si de triunf launtric,sa-si fi exprimat asa cum a considerat el,gandurile si cugetele influientate de simtirile,trairile si mentalitatea proprie,dar aceasta nu inseamna ca e dezis de Dumnezeu.Si Eminescu si-a exprimat astfel de neputinte,as putea spune,controversata,caci uneori a zis:"eu nu cred nici in Iehova....,"si altadata a spus;"rugaciunea unui Dac",poezie pe care o consider de o mare smerenie fata de Creator.
Mi se pare normal ca in decursul unei tumultoase vieti sa oscilam in simtiri si considerente,mai ales cand este vorba de personalitati complexe si atat de publice precum cei citati.(ca sa nu spun inteligenti...)
Avem acces la atatea lucruri,atatea informatii,de noi depinde ceea ce asimilam,ceea ce consideram ca se adapteaza mai bine personalitatii noastre,daca un om spune si lucruri rele si lucruri bune,trebuiesc luate in consideratie cele bune,pentru folosul tau,asta nu-nseamna ca de vreme ce a exprimat si rele trebuie inlaturat cu desavarsire,avem capacitatea sa discernem.
Nu exista oameni care exceleaza in cele rele,asa cum nu exista oameni care exceleaza in bune,fiecare are si seva bun si ceva rau.
Asa deci,daca l-am citat pe Cioaran,sper ca ai observat ca am ales teoria mai suportabila si firesca,care de altfel e reala,dar nu te speria,nu sustin multe din scrierile lui cu conotatie pesimista exagerata,oei nepasare exagerata,chiar daca nu a facut decat sa exprime ceea ce poate sa existe in interiorul fiintei lui,si-a noastra poate,la un moment dat.

Draga Ory,
Eu nu mi-am propus sa-l analizez sau judec pe Cioran-are Cine- ci mi s-a parut un fragment extrem de sugestiv referitor la tematica topicului-sinuciderea.Nu cred ca trebuie sa ai neaparat traire si simtire crestina ca sa sesizezi duhul Satanic care l-a inspirat,iar daca o ai cu atat mai mult!Eu am inserat cu mare tulburare acest fragment-de teama de a nu ispiti pe cineva-ATENTIE mare la ceea ce citim ,chiar daca credem ca avem discernamant.Inteligenta si puterea Satanei sunt mari,nu trebuie nici o clipa subestimate- ele nu ne pot atinge daca avem o traire autentic crestina-dar nici sa nu ne incredem fara echivoc in discernamantul nostru.
Discernamantul crestin inseamna sa detasezi fara dubiu lumina de intuneric,binele de rau,frumosul de urat si antitezele pot continua...Iar dubiul il putem inlatura numai cu ajutorul Duhului Sfant prin mijlocire duhovniceasca.
Referitor la puterea si influenta cuvantului,si deci grija cu care trebuie sa-l folosim mi se pare de exceptie exemplul pr.Savatie Bastovoi(cauta pe net,e un tanar "batran" de la care avem ce invata) care la tunderea in monahism s-a dezis in plina ascensiune literara de intreaga sa opera -calificand-o ca "stricatoare de suflete" -cu atat mai mult cu cat cuvantul scris,deci si puterea de influenta a acestuia dainuie in timp.
Doamne,ajuta!

In mare parte din cazuri sinuciderea e facuta nu de oameni bolnavi...ci doar de oameni slabi,si nu foarte inteligenti. Dar nu putem generaliza. Pot fi de exemplu oameni foarte inteligenti care au renuntat la viata din variate motive. Pot fi oameni foarte puternici care se sinucid din variate motive. In general sustin urmatoarea fraza "Traieste, caci mort vei fi mult timp."

Eu sustin totusi ca se sinucid oamenii bolnavi psihic. Sigur ca este un lucru tragic sa iti iei viata, trebuie sa ne traim viata si cu bune si cu rele. Si eu mai sper ca cine are rabdare pana la capat va avea rasplata multa in cer. Asa sa ne ajute Dumnezeu!
Cat despre ideea ca eu am calea mea ,tu ai calea ta, este adevarat ca oamenii o iau pe drumuri diferite, dar exista bine absolut, frumos absolut si acestea sunt atributele lui Dumnezeu. Noi oamenii insa percepem relativ si diferit adevarul, frumosul, binele, de aici vorba" e frumos ce imi place".

Asa este.Viata trebuie traita si cu bune si cu rele. Sint sigur ca exista momente "SOC"in viata. Aici este problema.Psihicul uman este foarte complex si foarte putin cunoscut.Imi vine in minte sinuciderea tatalui LARISEI fata de 9 ani violata si ucisa de un adolescent de 17 ani. Tatal Larisei era pina la momentul tragediei un om f. normal si un bun familist. SOCUL a declansat dezechilibrul fatal , sinuciderea. Viata este foarte complexa si trebuie ca problema suicidului trebuie abordata cu mult discernamint si bun simt.

Da, foarte intelept sfat, Marius/ alias dmb.

Dar daca sinuciderea e un pacat, de ce nu exista o rugaciune penrtu moarte? Adica daca eu m-am saturat de viata, dar nu vreau sa ma sinucid din cauza ca ajung in Iad, sa ,a rog ca sa-mi ia Dumnezeu viata. Poate nu mai am nici o bucurie in viata asta, poate fac mai mult rau decat bine, de ce sa nu fim scutiti toti de necazuri?

Cuvintul sinucidere nici nu trebuie pomenit ,satana atita asteapta sa-si gaseasca clientii. Alt subiect mai interesant daca gaseai de discutat era mai bine pt noi toti.
Drept la sinucidere? De unde ai scos asta .? Cind noi sintem propietatea lui Dumnezeu.:)

Stefane, Dumnezeu nu iti da viata cand vrei tu si nici nu ti-o ia cand vrei tu !

Termina odata cu prostiile si cu gandurile astea negre. Ti-am mai spus si insist : apuca-te si fa ceva concret, care sa iti ocupe timpul si mintea cu ceva constructiv. Chiar nu gasesti nimic de facut ?!!

Orice as face, tot singur ma simt...

Stefane, dragule, eu zic sa incepi prin a nu te mai auto-victimiza, iesi la plimbare intr-un parc acum ca e vremea frumoasa, incearca DIN TOT SUFLETUL sa gandesti POZITIV, cum vezi ca iti apar ganduri negre alunga-le imediat, intr-un cuvant : FA TOT CE POTI CA SA TE SCHIMBI!

Si odata cu deschiderea ta spre SCHIMBARE o sa vezi ca si viata ta o sa ia alta turnura si nu ai sa mai fii singur. Asa sa-ti ajute Dumnezeu !

Stefane..ok...pot sa iti spun ca esti un caz trist. Teribilismul si autovictimizarea nu sunt chiar semnele unei minti prea stralucite ci unui om care tanjeste dupa atentie. Fii ceva mai matur, si mai putin ipocrit. Vrei sa duci un stil de viata nu tocmai acceptat de multi, dar sa ai si prieteni buni printre acei multi? Ori una ori alta.

Fenomenul se manifesta mai in masa in SUA unde sunt sute de oameni "singuri si neintelesi". Copiii maturizati-va.

Intr-adevar,majoritatea oamenilor care se siucid sunt slabi, incuiati, o fac din motive materiale, sau din iubire esuata, deci motive superficiale
Insa exista, precum ai spus, oameni care se sincucid si pentru alte motive, cum ar fi o idee. Sa mori pentru o idee mi se pare pe de-o parte admirabil, mai ales ca ramane practic nemuritor pentru posteritate
Si mai sunt cei care se sinucid pentru a-si afirma vointa. Si nu recurg la crime, pentru ca asta inseamna ca atanteaza la libertatea celui din jur, si aleg sinuciderea pentru ca astfel devin propriul lor Dumnezeu
Subiectul este destul de complex si de interesant, parerea mea. De ce sa refuzam sa discutam despre asa ceva?

citystar stii de ce aia nu vob de sinucidere ? pentruca aia deja sint in grija lui satana si nu se mai ocupa de ei , are grija la astia care se duc la biserica in fiecare dumineca ,el cu astia are de lucru, vrajmasului lui place sa mergi la biserica mereu si asa lucreza greu sa ii atraga pe astia cu el ,ai inteles.?:)