Nu toţi cei care cerşesc sunt escroci.

umilinta...

cum si pt ce anume a fost umilit Isus? pt hainele care e purta? pt felul cum se pieptana? nu pot sa amintesc fardurile pt ca era barbat...

Am citit intr-un Pateric ca purtatul de haine mai urate ajute.
Poate ca cel mai bine ar fi sa ne rugam Domnului sa nu ne umbreasca mandria.

eu cred ca Hristos a fost umilit si batjocorit in primul rand pt Adevar,Adevarul care nu a fost acceptat de marea majoritate,cum ca este Fiul lui Dumnezeu. apoi apostolii,prin misiunea lor si prim Pogorarea Sf Duh au raspandit in lume faptele si originea lui Isus,nu felul cum se imbraca sau altele de genul asta,au facut cunoscuta marea lui iubire si sacrificiul Sau suprem pt oameni
bineinteles imbracamintea trebuie sa fie aleasa cu bun simt,dar asta nu inseamna ca daca ne imbracam in saci suntem mantuiti

cersetrii,de exemplu,sunt imbracati in niste zdrente,dar daca treci pe langa unul si nu ii dai ceva sau daca vezi barbati si femei tinere si apte de munca si te mananca limba sa-i trimiti la munca,ce crezi ca iti raspund ei fie cu voce tare sau in gand sau bodoganind in barba?au un atu in plus ca sunt imbracati umil,in cazul asta?

de ce credeti ca Isus a vorbit mai mult in pilde,astfel incat ceilalti nu reuseau sa inteleaga ce vrea sa spuna?

din predica Mantuitorul de pe munte tragem concluzia ca valorile celor ce vor ajunge in Imparatia lui Dumnezeu sunt:
- saracia in duh
-compasiunea
-blandetea
-foamea si suferinta pt dreptate
-milostivirea
-integritatea morala
-colaborare
-suferinta pt Hristos

esti umilit atunci cand nu ti se face dreptate,atunci cand esti persecutat,atunci cand esti alungat pe baza nu stiu caror criterii,etc..nu neaparat cand te imbraci in sac

Umilinta daca este sinonima cu smerenia este mantuitoare si purificatoare de mandrie, insa daca nu este sinonima cu smerenia cred ca il inradacineaza pe cel mandru si mai mult in aceasta forma de iubire de sine.

Dacă cineva te acuză, trebuie să te aperi sau trebuie să primeşti cu umilinţă palma dată?

Eu cred ca trebuie facut intocmai ca si Iisus: raspundea verbal, spunea adevarul (si in plus El isi permitea sa si judece fiind Dumnezeu, vezi judecata aspra adresata preotilor din timpul Sau), insa fizic nu a dat nici macar o palma si nici pe apostoli nu i-a lasat sa fie agresivi fizic.

Exact , foarte bine punctat ! A se citi despre aceasta in " SLAVA DESARTA " - Sfantul Ioan Sinaitul . Am scris desare aceasta folositoare invatatura pe un alt site-forum , si voi relua tema la threadul << Sfaturi duhovnicesti >> de pe acest forum , la " Biserica Ortodoxa in General " . Doamne ajuta !

Smerenia si umilinta nu au legatura. Poti fi falnic si in acelasi timp smerit (cel mai tare exemplu e cand Dumnezeu i-a zis Sf Efrem Sirul sa mearga sa vada unul din placutii lui Dumnezeu, si cand l-a vazut pe Sf Vasile cel Mare in slava, s-a smintit, dar s-a trezit). Si asta e pentru ca smerenia nu e o virtute care sa aiba legatura cu ceilalti. Smerenia defineste mai degraba raporturile cu tine insuti. Raportul cu ceilalti nu este decat o consecinta a felului in care te vezi pe tine

Smerenia este singura virtute care nu se vede (toti smeritzii la infatzishare au o mare problema cu mandria)

Umilinta nu te ajuta la smerenie daca prin umilinta cauti smerenia.. Smerenia nu se poate castiga cum se poate castiga infranarea, sau postul... Ba chiar infranarea si postul in mintzile gresite pot sa fie daunatoare smereniei (vezi Vamesul si fariseul).

Smerenia nu inseamna sa te crezi pacatos, ci sa stii ca esti pacatos

Smerenia nu inseamna sa nu te crezi virtuos, ci sa iti dai seama ca orice virtute, orice dreptate, in fata lui Dumnezeu e ca o carpa lepadata.

Smerenia inseamna sa stii ca daca nu pune Dumnezeu mana, degeaba te chinui tu.

Smerenia inseamna pana la urma intelegerea si contientizarea Marturisirii de Credinta a sinodului 6 ecumenic: "Şi cele două voinţe fireşti nu sunt, cum au zis ereticii necredincioşi, potrivnice una alteia, ci voinţa Sa omenească urmează celei atotputerniceşi dumnezeieşti, fără a i se împotrivi sau rezista, ci mai degrabă supunându-i-se." Adica virtutea noastra nu e virtute, ci e de fapt omenie, nu ne chinuim sa fim supraomenesti, ci mai degraba sa ne purtam ca oameni adevarati, vorba lui Steinhardt: trebuie sa redevenim ceea ce suntem

mandria-pacatul suprem
 

Din nefericire acest pacat, are consecinte grave asupra noastra, atata asupra sufletului cat si dpdv fizic si emotional.Aceste 2 articole descrie cel mai bine ce se intampla cu noi in momentul cand suntem mandrii si in ce fel ne afecteaza: spiritual, fizic si rational.

http://www.crestemimpreuna.com/blog/...-si-emotional/
http://www.crestemimpreuna.com/blog/...erde-sufletul/