Forum Crestin Ortodox

Forum Crestin Ortodox (http://www.crestinortodox.ro/forum/index.php)
-   Biserica Ortodoxa si Massmedia (http://www.crestinortodox.ro/forum/forumdisplay.php?f=508)
-   -   Noutati de la Centrul de Presa Basilica (http://www.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?t=5160)

cristiboss56 17.02.2018 00:59:19

Luni, 19 februarie, începem cea mai importantă perioadă duhovnicească din cursul anului bisericesc, Postul Mare. Acest post este cel mai lung și mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. El a fost rânduit inițial pentru pregătirea catehumenilor de odinioară care urmau să primească botezul la Paști, apoi a devenit un mijloc de pregătire sufletească a credincioșilor pentru întâmpinarea cu vrednicie a celei mai mari sărbători creștine din an, Învierea Domnului. Totodată, ne aduce aminte de postul de patruzeci de zile ținut de Mântuitorul nostru Iisus Hristos înainte de începerea activității Sale mesianice.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel spune că „Postul Mare este un timp de rugăciune mai intensă, o perioadă în care trebuie să unim rugăciunea smerită și pocăința sinceră cu iubirea milostivă”. Postul Mare este caracterizat prin renunțarea la multe alimente, intensificarea rugăciunilor publice și particulare, îmbunătățire personală și multă generozitate cu cei aflați în nevoi. Este o perioadă de înnoire duhovnicească, o perioadă a pocăinței, a curățirii inimii și minții, de reîntoarcere către poruncile Domnului și către aproapele nostru.
Perioada Postului Mare este și un timp al bucuriilor duhovnicești și al speranței pentru întreaga Biserică. Acest timp de postire contribuie la tămăduirea noastră de bolile sufletești și trupești care ne întunecă mintea, ne îngreuiază și ne amărăsc viața. Să începem Postul cel Mare având în suflet sentimentele cele mai curate, care să se reflecte și în exterior, în dragoste față de aproapele, în năzuințele noastre și în gândurile noastre generoase, așteptând ca Dumnezeu să se coboare în sufletele noastre, ca să putem toți, împreună, la sfârșitul acestei perioade, să ne bucurăm pe deplin și de Darurile Învierii Domnului, care sunt oferite, prin intermediul Bisericii, fiecărui credincios.

cristiboss56 17.02.2018 21:06:11

Postul Mare +
 
Postul Mare precede Praznicul Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, serbat anul acesta în data de 8 aprilie. Postul Paștilor, Păresimile sau Patruzecimea, adică postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung și mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. De aceea în popor e numit, în general, Postul Mare sau Postul prin excelență.
Perioada de post premergătoare Sfintelor Paști este de luni, 19 februarie, până sâmbătă, 7 aprilie, inclusiv.
În primele trei secole, durata și felul postirii nu erau uniforme peste tot. Astfel, după mărturiile Sfântului Irineu, ale lui Tertulian, ale Sfântului Dionisie al Alexandriei ș.a., unii posteau numai o zi sau două înainte de Paști, alții trei zile, alții o săptămână, iar alții mai multe zile, chiar până la șase săptămâni înainte de Paști.
Ultima dintre cele șapte săptămâni de post deplin, Săptămâna Sfintelor Patimi, nu era integrată în postul Păresimilor, ci se socotea aparte.
Abia în secolul al IV-lea, după uniformizarea datei Paștilor, hotărâtă la Sinodul I Ecumenic, Biserica de Răsărit a adoptat definitiv vechea practică, de origine antiohiană, a postului de șapte săptămâni, durată pe care o are și astăzi. După disciplina ortodoxă, se lasă sec în seara Duminicii izgonirii lui Adam din Rai și se postește până în seara Sâmbetei din săptămâna Patimilor, inclusiv.
Durata de 40 de zile a Postului Paștilor se întemeiază pe o tradiție vechi-testamentară, referitoare la numărul patruzeci când este vorba de cercetarea și pregătirea sufletului prin măsuri divine: Potopul a durat 40 zile, 40 de ani au rătăcit evreii în pustie, Moise a stat pe munte 40 zile pentru a primi Legea ș.a.
Postul Paștilor nu este numai cel mai lung și mai important, dar și cel mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe.
În secolul al IV-lea, Constituțiile Apostolice recomandă să se postească, în ultima săptămână, astfel:
Postiți din ziua a doua – luni – până vineri și sâmbătă șase zile, întrebuințând numai pâine, sare și legume și bând apă, iar de vin și de carne abțineți-vă în aceste zile, că sunt zile de întristare, nu de sărbătoare; vineri și sâmbătă să postiți, cei cărora le stă în putință, negustând nimic până la cântatul cocoșului din noapte. Iar de nu poate cineva să ajuneze în șir aceste două zile, să păzească cel puțin sâmbăta – Constituțiile Apostolice, Cartea V, cap. 18.
În general, postul Păresimilor era mult mai aspru decât se ține azi. Toate zilele erau de ajunare, adică abținere completă de la orice mâncare și băutură până la Ceasul al nouălea din zi, spre seară, în afară de sâmbete și duminici, care erau exceptate de la ajunare.
Conform tradiției actuale a Bisericii, în cursul Postului Mare se postește astfel:
în primele două zile – luni și marți din prima săptămână – se recomandă, pentru cei ce pot să țină, post complet sau pentru cei mai slabi ajunare până spre seară, când se poate mânca puțină pâine și bea apă;în primele trei zile – luni, marți și miercuri – și ultimele două zile – vineri și sâmbătă din Săptămâna Patimilor, la fel;miercuri în Săptămâna Patimilor se ajunează până seara, după săvârșirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfințite, când se mănâncă pâine și legume fierte fără untdelemn;în tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singură dată pe zi, seara, iar sâmbăta și duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn și puțin vin;se dezleagă la vin și untdelemn în următoarele zile: Sfinții Patruzeci de Mucenici (9 martie), Joia Canonului Celui Mare, înainte și după prăznuirea Bunei Vestiri (24 și 26 martie) și în ziua Sfântului Gheorghe (23 aprilie), iar după unii și în Joia Patimilor. La praznicul Bunei Vestiri și în Duminica Floriilor se dezleagă și la pește.
Pentru a trezi sufletele credincioșilor și a le îndemna la căință și smerenie, Biserica a hotărât, prin canoanele 49 Laodiceea și 52 Trulan, ca în timpul Păresimilor să nu se oficieze Sfânta Liturghie decât sâmbăta, duminica și de sărbătoarea Buneivestiri, iar în celelalte zile ale săptămânii să se săvârșească numai Liturghia Darurilor înainte sfințite, care e mai potrivită pentru acest timp.

cristiboss56 17.02.2018 21:10:13

Arhimandritul Arsenie Voaideș, starețul Mănăstirii „Schimbarea la Față”, Sfântul Sava-Berzunți a trecut la cele veșnice. Slujba de înmormântare a Părintelui Arsenie va fi oficiată marți, 20 februarie. Vineri, la ora 14:00, trupul neînsuflețit al părintelui Arsenie a fost depus în incinta bisericii așezământului monahal de la Berzunți.
În mesajul de condoleanțe, IPS Ioachim a spus despre „Tăicuța Arsenie” că „a plecat într-o tăcere neobișnuită” lăsând multă tristețe în sufletele celor care l-au cunoscut, prețuit și iubit.
La acest moment de profundă întristare, transmitem gând de compasiune cinului monahal, ucenicilor săi și pelerinilor Mănăstirilor „Schimbarea la Față”, Sfântul Sava-Berzunți și „Buna Vestire”, Pogleț, rugând pe Hristos Domnul să primească sufletul Părintelui Arsenie întru Împărăția Sa cea veșnică. Dumnezeu să-l ierte și veșnică să-i fie pomenirea, a spus IPS Părinte Ioachim.
Părintele Arsenie Voaideș s-a născut în satul Huisurez, comuna Dămuc, județul Neamț, la 24 ianuarie 1951, din părinții Neculai si Anghelina, de credință ortodoxă și a primit la botez numele Augustin.
În anul 1977 a intrat ca frate la Schitul Tarcău din județul Neamț, iar în anul 1978 este închinoviat la Mănăstirea Cetățuia, Iași. În anul 1979 este tuns în monahism primind numele Arsenie. A fost viețuitor al acestei mănăstiri până în anul 1986, când a fost transferat la Mănăstirea Putna.
În 1987 a fost trimis, de ascultare, ca paznic la schitul Savu, sat Buda, comuna Berzunți, județul Bacău, iar la 8 noiembrie 1988, de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, a fost hirotonit diacon de către ierarhul de pioasă amintire, Eftimie, pentru ca în următoarea duminică să fie hirotonit ieromonah pe seama Mănăstirii Sf. Sava.
Odată cu formarea teologică, părintele Arsenie s-a preocupat și de formarea obștii monahale, dar și de refacerea bisericii mănăstirii grav afectată de trecerea timpului. Între 1992-2002 lăcașul monahal a fost consolidat, extins și înfrumusețat, astfel încât la Praznicul Schimbării la Față din anul 2002, a fost sfințit ansamblul eclesial al mănăstirii.
Ca un „meșter Manole” al zilelor noastre, a avut dorința de a ridica „altă monastire pentru pomenire”. Și nu s-a oprit la una. Este ctitor al Schitului „Sfântul Ilie Tesviteanul”, alături de Protos. Isaia Adragăi, chiar pe locul în care la început de secol 19 ieromonahul Varnava a ridicat loc de închinăciune.
Situată la o distanță de 100 de km, Mănăstirea Pogleț este tot o ctitorie a părintelui Arsenie Voaideș. Monument istoric biserica mănăstirii este de o frumusețe aparte. Și aici prin grija părintelui a fost întemeiată o obște de maici cu o aleasă viață duhovnicească. Chiliile și gospodăria anexă s-au realizat tot în perioada anilor 1996-2007.
În anul 2013, la 25 august a avut loc sfintirea Bisericii cu Hramul „Izvorul Tămăduirii” din satul Băcioi, comuna Corbasca ridicată prin osteneala Preacuviosului Pr. Stareț Arsenie Voaideș, cu sprijinul vrednicului de pomenire ctitor IPS Adrian, Arhiepiscop emerit al românilor din Europa Occidentală și Meridională, ajutat de soborul maicuțelor de la Mănăstirea Pogleț.
Arhimandritul Arsenie a trecut la cele veșnice în data de 16 februarie 2018.

cristiboss56 18.02.2018 22:19:19

Părintele Patriarh Daniel și-a început omilia duminicală cu un subiect important în contextul perioadei Postului Mare care stă să înceapă. El a vorbit despre importanța iertării celor care ne-au greșit precizând că acest act reprezintă „începutul bun al perioadei de post” prin care ne asemănam cu Dumnezeu Cel Milostiv și Iertător. Preafericirea Sa a explicat că „iertarea greșelilor aproapelui implică adesea o răstignire a propriului egoism și deschide sufletul spre înviere”.
Conducătorul Bisericii Ortodoxe Române a avertizat în Duminica Izgonirii lui Adam din Rai că „nimeni nu poate intra în post, ca luptă duhovnicească pentru curățirea de păcate și de luminare a sufletului, fără iertare”, deoarece prin iertarea altora se cultivă „smerenia și libertatea interioară a omului dornic de-a trăi în iubirea milostivă a lui Dumnezeu”.
„Relația omului cu Dumnezeu depinde de relația lui cu semenii săi”, a remarcat Părintele Patriarh care a motivat aceste cuvinte prin faptul că „omul nu se poate apropia de Dumnezeu nesocotind pe aproapele său”.
Întrucât fiecare om este creat după chipul lui Dumnezeu Cel Milostiv îndreptat spre umanitate, există o legătură sfântă între Dumnezeu și fiecare om. Modul și măsura în care omul arată iubire față de semenii săi contribuie mult la construirea, cultivarea și aprofundarea relației lui de comuniune cu Dumnezeu, Făcătorul cerului și al pământului și iubitorul de oameni.
În continuare, Patriarhul României a prezentat motivația postului și a afirmat că postim „deoarece iubim pe Dumnezeu din ceruri, Dă*ruitorul vieții veșnice, mai mult decât toate darurile materiale trecătoare, bucatele gustoase, băuturile rafinate sau desfătările pătimașe ale simțurilor”. El a semnalat că „nu trebuie să postim ca să fim lăudați sau admirați de oameni” și a explicat cuvintele Mântuitorului care spune: Tu când postești, unge capul tău și fața ta o spală, ca să nu te arăți oamenilor că postești (cf. Matei 6, 17-18).
„A unge capul, în tradiția ebraică”, a spus Preafericirea Sa, „înseamnă a arăta că viața este binecuvântare și bucurie primite de la Dumnezeu. A spăla fața înseamnă a avea o atitudine firească, de întâlnire și comunicare cu oamenii, față către față, fără a atrage atenția lor printr-o înfățișare posomorâtă sau întunecată”.
În opoziție cu practica de a posti pentru a fi admirați de oameni, Patriarhul a explicat că „postul trebuie să fie o lucrare interioară, intimă, sufletească, de comuniune personală a omului cu Dumnezeu, Care vede, tainic și tăcut, sufletul și faptele omului credincios și jertfelnic, rugător și postitor”. De asemenea, el a subliniat că „trebuie să postim nu în stare de tristețe, ci de bucurie”, deoarece „smerenia și bucuria sunt semnele postului adevărat”.
În cuprinsul cuvântului său rostit duminică, 18 februarie, Patriarhul României a definit postul ca fiind:
dăruire de sine sau ofrandă de sine adusă lui Dumnezeu ca recunoștință pentru darul vieții și ca dorință de sfințire a vieții (cf. Romani 12, 1);o stare spirituală de jertfă sau ofrandă de sine a celui care postește, stare cultivată în mod liber și după puterea fiecăruia;semnul dorinței omului credincios de a se elibera de lăcomia după bunuri materiale limitate și trecătoare spre a se uni prin rugăciune mai intensă cu Dumnezeu Cel nelimitat și netrecător, Izvorul vieții și al bucuriei veșnice;nu numai abținere de la bucate de origine animală, ci și înfrânare de la orice fel de lăcomie materială și înfrânare de la orice poftă de stăpânire egoistă asupra altora;înfrânare de la orice gând sau faptă care diminuează iubirea față de Dumnezeu și față de aproapele;o lucrare spirituală bineplăcută lui Dumnezeu, când se practică din iubire pentru El.
În omilia rostită în paraclisul Sfântul Grigorie Luminătorul, Preafericirea Sa a prezentat și cele trei greșeli săvârșite de Adam care i-au adus izgonirea din Rai: „nu a ascultat de Dumnezeu, nu a postit, adică nu s-a înfrânat, și nu s-a pocăit după ce a greșit, ci a dat vina pe femeia dăruită lui de Dumnezeu, iar femeia, pe șarpe”.
Făcând o comparație, Preafericirea Sa a explicat că Hristos – Noul Adam ne învață să luptăm cu tentațiile păcătoase și a evidențiat că Domnul a respins la finalul celor 40 de zile de post cele trei ispite venite de la diavolul: „lăcomia după bunurile materiale, pofta de stăpânire a lumii pă*mântești și iluzia slavei deșarte, adică supraevaluarea de sine a omului”.
În concluzie, Mântuitorul Iisus Hristos respinge toate ispitele afirmării egoiste a omului care se separă de Dumnezeu, prin neascultare și uitare de El. Astfel, Domnul Hristos ne învață că omul se poate mântui numai prin iubire smerită față de Dumnezeu și de aproapele.
La final, Patriarhul României a recomandat ca în perioada Postului Mare „să îndreptăm comportamentul sau atitudinea lui Adam cel vechi din noi, nu dând vina pe alții pentru păcatele noastre, nu acuzând sau judecând pe alți păcătoși, ci recunoscând și plângând propriile noastre păcate, judecându-ne pe noi înșine în Taina Pocăinței sau a Spovedaniei, pentru a primi iertarea păcatelor și a ne împărtăși de iubirea sfântă, smerită și milostivă a lui Hristos”.

cristiboss56 18.02.2018 22:23:54

Iertarea, postul și adunarea adevăratelor comori în Împărăția lui Dumnezeu au fost temele principale abordate de PS Timotei Prahoveanul în omilia din duminica izgonirii lui Adam din Rai. Unul dintre îndemnurile principale pe care Ierarhul le-a adresat a fost ca prin milostenie și fapte bune să ne trimitem comoara noastră în Ceruri, dobândind astfel fericirea veșnică.
Adresându-se celor prezenți în Catedrala Patriarhală, ierarhul a semnalat faptul că „nu doar Adam a fost izgonit din Rai din pricina călcării poruncii Stăpânului”, ci și noi ne aflăm „mai întotdeauna în aceeași situație, fiind exilați departe în lumea păcatului” departe de Dumnezeu și fără comuniune cu El.
„În fața unei astfel de situații”, a precizat Ierarhul, „Biserica ne cheamă stăruitor să ne întoarcem la Dumnezeu cu care am rupt comuniunea, să ne întoarce prin postire să cerem îndurare așa cum a cerut Adam îndată ce a fost alungat din Rai”.
Făcând referire la textul evangheliei, Preasfinția Sa a vorbit despre importanța actului iertării evidențiind că măsura cu care noi vom ierta va fi și măsura cu care Dumnezeu se va raporta la faptele noastre și ne va acorda iertare. Totodată, el a îndemnat să răspundem răutății cu bunătate.
„Iertarea, nejudecarea celuilalt, puterea de a ierta și de a iubi pe cei care nu ne iubesc, este cea mai înaltă dovadă că noi suntem ucenicii următori ai lui Hristos”, a subliniat Preasfinția Sa care a spus că „atunci când cineva răsplătește binele cu bine face doar un lucru omenesc, când răsplătește binele cu rău face un lucru diavolesc, iar atunci când cineva răsplătește răul cu bine abia atunci lucrează după voia lui Dumnezeu”.
În privința postului, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor a tras un semnal de alarmă asupra faptului că noi oamenii astăzi, de cele mai multe ori găsim scuze pentru a nu ține postul spunând că „este foarte greu de împlinit, că nu putem să ne lipsim de anumite bucate, că nu mâncarea este cea mai importantă” sau judecăm și criticăm pe cei care „postesc și doresc să urmeze poruncilor Mântuitorului”.
Făcând referire la învățăturile Sfinților Părinți, Ierarhul a explicat că postul adevărat nu înseamnă doar „ferirea de anumite bucate, ci mai ales ferirea de păcate”.
În privința comorilor pe care noi oamenii le strângem, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a spus că de cele mai multe ori sunt ascunse în „în vreo proprietate, în mașini sau în lucruri pe care nu le folosim”, însă suntem total nepăsători de viața duhovnicească și nu ținem cont de cuvintele lui Hristos care spune că „unde este comoara voastră acolo este și inima voastră”.
Preasfinția Sa a îndemnat ca prin milostenie și fapte bune să ne trimitem comoara noastră în Ceruri, deoarece aceste lucruri simple la prima vedere reprezintă părți din averea noastră cerească.
În acest sens, Ierarhul a făcut referire la bulgarul Dobri Dobrev care s-a mutat în veșnicie recent și care „în ultimii 20 ani ai vieții a cerșit pe treptele catedralei din Sofia, iar toți banii pe care i-a adunat i-a donat Bisericii și orfelinatelor”.
A devenit una dintre cele mai cunoscute figuri din Bulgaria mai ales pentru dragostea față de Biserică și copiii săraci. El și-a trimis din vreme toată comoara în ceruri, așa cum au trimis-o oamenii cu adevărat înțelepți. Nu le putem cere oamenilor să facă ca Dobri Dobrev, dar mulți dintre noi pot trimite anumite lucruri în Ceruri pentru a strînge acolo ocomoară cu adevărat prețioasă.
Dobri Dobrev a fost înmormântat joi în cimitirul bisericii din localitatea natală Bailovo, așa cum i-a fost dorința încă din timpul vieții. La funeraliile sale a participat Patriarhul Neofit care a venit să-i aducă un ultim omagiu celui supranumit „cerșetorul pentru Hristos”, trecut în veșnicie la vârsta de 103 ani.
Bulgarul a donat în total peste 60.000 de dolari (aproximativ 100.000 leva) pentru: Catedrala „Sfântul Alexander Nevsky” din Sofia, Biserica „Sfinții Chiril și Metodie” din Satul Bailovo și Mănăstirea Eleshnishki „Adormirea Maicii Domnului” din Estul Sofiei.

cristiboss56 18.02.2018 22:27:02

În Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, Mitropolitul Ardealului i-a îndemnat pe credincioși la iertarea aproapelui. El le-a explicat că Hristos a adus legea iubirii și iertarea este „prima condiție pentru a putea călători împreună cu Hristos” pe calea Postului Mare.
„Dacă El ne-a iubit atât de mult încât S-a jertfit pentru noi, din iubirea Sa noi trebuie să luăm și să ne hrănim viața noastră întâi de toate făcând acest pas al iertării”, a spus Înaltpreasfinția Sa îndemnând: „să iertăm în sufletul nostru tot ceea ce se află ca o sarcină purtată foarte greu”.
În Duminica lăsatului de sec pentru Postul Mare, la catedrala din Sibiu Liturghia a fost oficiată de IPS Mitropolit Laurențiu care a prezidat soborul de clerici format din profesori de la Facultatea de teologie din Sibiu și slujitori ai catedralei.
Omilia ce a urmat citirii pericopei evanghelice a fost rostită de pr. prof. univ. dr. Dorin Oancea. Credincioșii au avut posibilitatea să afle despre însemnătatea Postului Sfintelor Paști, despre pregătirea duhovnicească din această perioadă din anul bisericesc și chemarea de a săvârși fapte bune prin care ne apropiem sufletește de semenii noștri și împlinim porunca Evangheliei.
Răspunsurile liturgice au fost date de Corala „Timotei Popovici” a Catedralei mitropolitane din Sibiu, dirijată de pr. lect. univ. dr. Dan Alexandru Streza.

cristiboss56 18.02.2018 22:35:16

Chiriarhul Dunării de Jos aniversează duminică 28 ani de la hirotonia episcopală. Cu această ocazie, Patriarhul Bisericii noastre i-a transmis Înaltpreasfinției Sale un mesaj de felicitare.
Arhiepiscopul Casian s-a născut în 18 martie 1955, în comuna Lopătari, jud. Buzău, din părinții Vasile și Rada Crăciun, la botez primind numele Costică.
A urmat școala din localitatea natală, apoi Seminarul Teologic Chesarie Episcopul din Buzău (1970-1975), Institutul Teologic Universitar din București (1976-1980), cu licență în Teologie (1980), studii de specializare la Universitatea II din Strasbourg – Franța (1981-1984), unde a obținut doctoratul în Teologie, cu teza: Icoana și frescele exterioare ale mănăstirilor moldovene – încercare de prezentare a raporturilor dintre ele, echivalat la Institutul Teologic Universitar din București, în anul 1986.
Între timp, a fost tuns în monahism la Mănăstirea Ciolanu cu numele Casian și hirotonit ierodiacon (1980). Mai târziu, hirotonit ieromonah și hirotesit protosinghel (1985), apoi arhimandrit (1987).
Tot în această perioadă a fost profesor la Seminarul Teologic din Buzău (1980-1981 și 1984-1985), duhovnic și asistent la Institutul Teologic Universitar din Sibiu (1985-1988). A fost promovat inspector patriarhal la București (1988-1990), perioadă în care a coordonat învățământul teologic din Patriarhia Română. Pentru scurtă vreme a fost slujitor la Mănăstirea Antim din București.
La solicitarea Arhiepiscopului Antim Nica a fost ales arhiereu-vicar, cu titlul Gălățeanul, la Episcopia Dunării de Jos (12 februarie 1990), câteva zile mai târziu fiind hirotonit și instalat la Galați (18 februarie 1990).
În urma trecerii la cele veșnice a Arhiepiscopului Antim, a fost ales Episcop al Dunării de Jos (12 iulie 1994) și instalat la Galați în 24 iulie 1994. Între înfăptuirile sale: redeschiderea Seminarului Teologic Sfântul Andrei din Galați, înființarea Facultății de Teologie-Litere din cadrul Universității Dunărea de Jos, Galați, înființarea unei școli postliceale de învățători, redeschiderea unui însemnat număr de mănăstiri, restaurarea Catedralei eparhiale și a unor biserici de mir, zidirea de noi biserici;
A organizat foarte bine asistența socială (situându-se, în acest domeniu, între eparhiile cu foarte bune rezultate). A reprezentat Biserica Ortodoxă Română în diferite întâlniri peste hotare. A pus bazele revistei eparhiale Călăuza ortodoxă.
A publicat temeinice lucrări de teologie, iconografie și istorie, între care: Poarta cerului (1999), Cetatea Sfântului Andrei (1999), Duh și cuvânt (1999), Ancora veșniciei (2000), Mreaja cuvântului (2004), Candela credinței (2005), Întru lumina Ta (2007), Un patriarh ecumenic la Galați, Sfântul Atanasie Patelarie (2009).
Printre realizările părintelui Casian a fost și Anuarul eparhiei: Biserică, misiune, slujire (peste 10 volume). De asemenea, a publicat numeroase studii, articole, reportaje, pastorale în periodice bisericești din țară și străinătate; este membru în diferite asociații și societăți bisericești și culturale atât la noi, cât și în străinătate.
La data de 27 septembrie 2009, la inițiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, prin Hotărârea cu nr. 3621/2009 a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Eparhia Dunării de Jos a fost ridicată la rang de Arhiepiscopie, iar Înaltpreasfințitul Părinte Casian la demnitatea de Arhiepiscop (Tomosul patriarhal nr. 3621/10.09.2009).

cristiboss56 19.02.2018 01:08:21

Postul cel Mare începe în fiecare an cu o rânduială specială care se săvârșește în primele patru zile din prima săptămână, seara: slujba Canonului de pocăință alcătuit de Sfântul Andrei Criteanul. La Catedrala Patriarhală din București, slujba Canonului de pocăință, denumit și „cel Mare”, se oficiază începând de astăzi până joi, 22 februarie. În fiecare din primele patru zile, se citește câte o parte din acest canon, urmând apoi slujba Pavecerniței Mari cu finalul special din Postul Mare, care cuprinde rugăciunea Sfântului Efrem Sirul, „Doamne și Stăpânul vieții mele...”, cu stihuri și metanii. Creația Sfântului Andrei Criteanul este cel mai mare canon din slujbele ortodoxe, având aproape 250 de tropare în toate cele nouă cântări. Canonul include și cântarea a 2-a, care lipsește, de obicei, în celelalte canoane. Unele strofe ale canonului ne dau de înțeles că acesta a fost scris de Sfântul Andrei la bătrânețe. În unele tropare citim apelul direct la pocăință, câteodată venind chiar din partea lui Dumnezeu, iar în altele sunt exemple din Sfânta Scriptură despre păcat și pocăință. Canonul are imagini biblice așezate, de obicei, în ordine cronologică. În cântarea a 8-a se trage oarecum o concluzie a acestei prezentări: „Pe toți cei din Legea Veche i-am adus ție, suflete, spre pildă”. Tematica din Noul Testament apare sporadic în cântările 1-8, dar este dezvoltată mai ales în a doua parte a cântării a 8-a și în cântarea a 9-a. Canonul cel Mare reprezintă una din cele mai frumoase poezii bisericești bizantine.
În rânduiala noastră bisericească, Canonul cel Mare se citește integral în Săptămâna a 5-a a Postului Mare, la Denia de miercuri seara.

cristiboss56 19.02.2018 01:11:44

Astăzi am intrat în Postul Mare, vremea potrivită pocăinței. Biserica în ansamblul ei îmbracă o haină cernită ce trimite la aspectul penitențial al vieții liturgice și duhovnicești. Suntem chemați la călătoria postului, prin rânduieli și slujbe speciale, dar și prin autentică viețuire în Hristos. Să cerem și să dăm iertare tuturor și să ne îndreptăm cu pașii rugăciunii către sărbătoarea Învierii Domnului!
Cu Duminica Vameșului și a Fariseului a debutat perioada liturgică a Triodului. De atunci a început să se prefigureze postul și am început să ne pregătim cum se cuvine pentru această călătorie. Hotarul dintre perioada pregătitoare a postului și postul propriu-zis îl constituie Duminica Izgonirii lui Adam din Rai. De aceea, prima săptămână este o vreme de ajunare completă, de post aspru, cu zile aliturgice (luni și marți), în care predomină asceza și rugăciunea.
Duminica de ieri a fost numită de Sfinții Părinți și Duminica iertării, pentru a ne arăta că nimeni nu poate intra cum se cuvine în rânduiala postului dacă nu este în pace cu semenii, pentru că de multe ori e ușor să iertăm cu buzele, superficial, dar e destul de greu să iertăm adevărat, din tot sufletul, dând întâietate întru toate fraților noștri: „Să-i mulțumești fratelui care te-a ocărât sau te-a întristat căci prin el ți-ai cunoscut boala; să te rogi pentru el și să primești cele ce-ți vin de la el ca pe niște leacuri date de Însuși Domnul. Dacă însă te vei mâhni, e ca și cum I-ai spune lui Iisus: nu voiesc leacurile Tale” (Sfântul Ioan Casian). Cântările Vecerniei acestei duminici au anunțat începutul postului, iar la sfârșitul ei cei prezenți și-au cerut iertare unii de la alții, într-o rânduială emoționantă, întâlnită mai ales în mănăstiri. Imnologia liturgică a Duminicii Izgonirii lui Adam din Rai însumează, într-adevăr, întreaga pregătire pentru post. Aflăm din cântări și din toate stihurile citite că omul a fost creat pentru Rai, pentru cunoașterea lui Dumnezeu, pentru comuniunea harică cu El, iar nu pentru păcat și pentru depărtarea de la cele sfinte și sfințitoare: „Raiule preacinstite, podoaba cea frumoasă, locașul cel de Dumnezeu zidit, veselia cea nesfârșită și desfătare, mărirea drepților, frumusețea profeților și sălășluirea sfinților, cu sunetul frunzelor tale roagă pe Ziditorul tuturor să-mi deschidă ușile pe care cu neascultare le-am închis și să mă învrednicesc a mă împărtăși de pomul vieții și al bucuriei cu care mai înainte întru tine m-am desfătat” (Imn în Duminica Izgonirii lui Adam din Rai).
Istoria mântuirii omului cuprinsă în perioada Postului Mare
Biserica recuperează întreaga istorie în Postul Mare începând cu izgonirea lui Adam din Rai și sfârșind cu Răstignirea, Moartea și Învierea lui Hristos Dumnezeu. Perioada în care ne aflăm evocă postul de patruzeci de zile al Mântuitorului Iisus Hristos în pustie pentru a ne învăța smerenia și lupta duhovnicească, lepădarea păcatelor și neputințelor noastre, și unirea cu Dumnezeu. În post suntem îndemnați la răstignirea patimilor egoiste pentru a dobândi învierea sau ridicarea sufletului din păcat și bucuria împărtășirii cu Hristos Cel răstignit și înviat. Postul Sfintelor Paști este menționat prima dată ca fiind o practică obișnuită a Bisericii în canonul 5 al Sinodului I Ecumenic de la Niceea din anul 325.
Perioada cea mai profundă a Triodului este o vreme de participare mistică la Pătimirile lui Hristos, alcătuită din șase popasuri duminicale până în ziua Măritei Învieri. Duminicile din Postul Mare sunt trepte duhovnicești ale smeritului nostru urcuș către Golgota. Slujbele sunt deosebite, multe dintre ele sunt unice, specifice numai acestei perioade. Ele sunt mai lungi, metaniile se înmulțesc, hrana se împuținează, postul cunoaște o asprime și aduce după sine și rugăciune multă. Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul, Pavecernița Mare, Deniile sunt unele din slujbele specifice care dau frumusețe cultului și ne îndeamnă la trăire duhovnicească și liniștire sufletească. Cântări de o frumusețe rară și cunoscute mai de toți creștinii: „Cu noi este Dumnezeu...”, „Doamne al puterilor...”, „Suflete al meu, suflete al meu, scoală! Pentru ce dormi?...”, ne fac să fim cu sufletul plin de bucurie pentru această perioadă a anului.
Liturghie specială, care se oficiază numai în Postul Mare
Pentru împărtășirea euharistică mai deasă a celor care se nevoiesc pe această cale pregătitoare spre Înviere s-a rânduit săvârșirea Liturghiei Darurilor înainte sfințite în timpul săptămânii, de luni până vineri, conform canonului 49 Laodiceea și 52 Trulan. Sâmbăta se săvârșește Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar în primele cinci duminici ale acestui post Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.
Spre finalul călătoriei, în săptămâna Sfintelor Pătimiri, slujbele se caracterizează prin cântări de tânguire ce evidențiază pocăința și durerea sufletească, printr-un dramatism prezent și în rânduiala slujbelor, și în sufletele credincioșilor. Acum ni se cere să arătăm roadele faptelor din timpul „alergării celor 40 de zile” și să primim pe Hristos la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie din noaptea Învierii.
Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului începe în Duminica Floriilor, seara, la Denie, iar Constituțiile Apostolice, precum și Sfinții Părinți poruncesc să postim în această săptămână gustând numai pâine, sare, legume și apă. Se dezleagă la untdelemn și vin numai în Sfânta și Marea Joi. În Vinerea Mare, dacă sănătatea îngăduie, nu se va gusta nimic până seara. Pentru cei neputincioși sau prea bătrâni care nu pot posti atât de aspru se recomandă să țină post după putere, potrivit sfatului duhovnicului.
În toată perioada de postire până la ziua slăvitei Învieri facem un exercițiu de autocontrol, foarte bine-venit. Este un exercițiu de verificare și de întărire a puterii noastre, de stăpânire a dorințelor, a poftelor trupului și a tuturor celorlalte care ne țin legați de cele ale lumii.
O nouă șansă acordată omului
Acum, la început de post, trebuie să ne propunem să nu pierdem noua șansă ce o avem înainte spre a ne cerceta cugetul cum se cuvine, spre a ne regăsi adevărata noastră identitate de fii ai lui Dumnezeu. Întreaga perioadă a Postului Sfintelor Paști ne ajută să ne subțiem firea și să dobândim vederea lucrurilor duhovnicești. Asftel, ajungem să înțelegem că a exista nu înseamnă numai a ne hrăni organismul cu cele necesare vieții biologice, ci existența poate fi dusă la un nivel mult mai ridicat, pe care îl numim spiritual sau duhovnicesc.
Astăzi, în pragul noului început duhovnicesc să ne rugăm Mântuitorului Hristos să ne dăruiască ploaie de lacrimi ca să plângem și să ne curățim întinăciunea trupului și a sufletului, sârguindu-ne a smeri trupul și a ne îndulci viața cu bucuria rugăciunii. „Venit-a postul, maica curăției, cea care învinovățește păcatul și este vestitoarea pocăinței, purtarea îngerilor și mântuirea oamenilor; să strigăm credincioșii: Dumnezeule, miluiește-ne pe noi!” (Stihiră de la Stihoavna Utreniei de luni, prima săptămână a Postului Mare).

cristiboss56 20.02.2018 11:40:11

Pocăința a fost tema principală a omiliei rostite de Părintele Patriarh luni seară în Catedrala Patriarhală. „Acest post este organizat ca o școală a pocăinței” fiind „o participare tainică la postul de patruzeci de zile al Mântuitorului” și o luptă cu predispozițiile moștenite de la protopărinții Adam și Eva, cu „tendința de a acuza pe alții și a ne scuza pe noi”, a spus Patriarhul Daniel, după slujba Canonului celui Mare din prima zi a Postului Paștilor.
Preafericirea Sa le-a vorbit credincioșilor prezenți în Catedrala Patriarhală despre postul care a început „la sfârșitul Duminicii Izgonirii lui Adam din Rai” și a atras atenția asupra faptului că „pocăința este singura cale de a redobândi raiul pierdut de protopărinți”.
„Mântuitorul, deși era fără de păcat, a postit, s-a rugat, și ne-a învățat mai ales ascultarea de Dumnezeu până la moarte și încă moarte pe cruce. Neascultarea lui Adam cel vechi a fost vindecată prin ascultarea până la moarte față de Dumnezeu a lui Iisus Hristos, Adam cel Nou”, a explicat Patriarhul Daniel.
Slujba Pavecerniței Mari și a Canonului cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul de la Catedrala Patriarhală din București .

Părintele Patriarh a subliniat faptul că „pocăința înseamnă regret pentru răul pe care l-am săvârșit, pentru păcate, și hotărâre de îndreptare, de început nou”, făcând referire la etimologia termenului grecesc metania sau metanoia, care semnifică „schimbarea felului de a gândi, de a vorbi și de a viețui”.
„Dar această luptă cu păcatul nu este lupta cu păcatul din alții, ci cu păcatul din noi. De aceea, pocăința este o luptă grea. Mai ușor te lupți uneori cu dușmanii decât cu propriile tale păcate”, a evidențiat Preafericirea Sa.
Dar deși este o luptă grea și obositoare, „nu trebuie să fim posomorâți”, a spus Patriarhul, citând din Evanghelia după Matei: „Când postiți, nu fiți triști ca fățarnicii” (Mt. 6:16):
„De ce există în post o bucurie, dincolo de faptul că se mănâncă mai puțin, se renunță la bucate de origine animală și se mănâncă produse de origine vegetală care predispun mai mult la rugăciune, la pacificarea patimilor egoiste? Pentru că îl iubim pe Hristos”.
Patriarhul Daniel a continuat prin a evidenția faptul că postul este o jertfă în care Mântuitorul ne însoțește:
„Noi postim pentru că îl iubim pe Mântuitorul. Postul este o ofrandă, o jertfă, o dăruire de sine adusă lui Hristos care sfințește viața noastră și care participă la postul nostru. El ne ajută să postim, ca postul să nu fie o simplă auto-înfometare, o crispare, ci o transformare”.
Referitor la această transformare, Prefericirea sa a spus că se manifestă în modul de a gândi, de a viețui: „ne dezrobim de legăturile pe care le creează hrana atunci când devine lăcomie sau patimă egoistă, când suntem mai preocupați de mâncare și băutură decât de rugăciune și fapte bune”.
Mai presus de abținerea de la hrana materială „Postul pe care l-a rânduit Biserica este o transformare a foamei și setei materiale, fizice, în foame și sete de Dumnezeu, în dor de Dumnezeu”, a amintit Patriarhul. „Dacă postim și nu ne rugăm, postul este foarte greu, este o interdicție autoimpusă fără să primim nimic în schimb”.
„Dacă renunță la hrana materială și nu pune în locul ei pe cea spirituală, omul care postește se enervează, se agită, se tulbură, pentru că a renunțat și nu a primit nimic în schimb”, a avertizat Părintele Patriarh, explicând prin exemple de la marii cuvioși postitori faptul că „rugăciunea dă energie, putere din puterea lui Hristos”.
„Aceasta este adevărata înțelegere a postului: transformarea foamei după cele materiale în foame după cele spirituale”, a concluzionat PF Daniel.
În acest context, Preafericirea Sa a subliniat importanța lecturilor biblice, a slujbelor din Postul Mare și în special a Rugăciunii Sfântului Efrem Sirul, prin care cerem eliberarea din patru mari patimi: duhul trândăviei – lenea, al grijii de multe – risipirea și împrăștierea minții, al iubirii de stăpânire – de averi sau asupra altora și duhul grăirii în deșert – vorbe fără rost care duc la risipire, degradare, dezbinare, ceartă. Totodată cerem dobândirea a patru mari virtuți: duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării și al dragostei.
„Această rugăciune este numită o pecete a întregii școli de pocăință din timpul Sfântului și Marelui Post”, a subliniat Părintele Patriarh Daniel.
La final, Patriarhul s-a rugat Mântuitorului Hristos, cel care a postit patruzeci de zile și marilor sfinți postitori „să ne ajute să înțelegem această perioadă ca fiind o școală a pocăinței și un urcuș spre înviere”.

cristiboss56 20.02.2018 19:47:12

Cu prilejul începerii Postului Sfintelor Paști, Pr. Constantin Necula, consilier misionar-pastoral și de imagine al Mitropoliei Ardealului, a făcut mai multe recomandări pentru credincioșii care doresc să împlinească așa cum se cuvine „urcușul spre înviere”.
„Nădejde, conștiință și o inimă care bate pentru mântuire”, recomandă părintele, dar nu fără Mântuitorul. „Nu e greu, e imposibil fără Hristos”, a atras atenția preacucernicia sa.
În declarațiile făcute pentru Agerpes, Pr. Necula a subliniat faptul că „oricât ar fi de puțin efortul nostru, el este luat în seamă de Hristos, bucurosul nostru Dumnezeu”.
Pe lângă recomandările făcute, părintele profesor a evidențiat faptul că „postirea refuză norma, pentru că dovedește libertatea de a împlini articularea noastră în Trupul cel tainic al Mântuitorului, care este Biserica”.
Pr. Necula a spus că cel mai important exercițiu legat de postire este asumarea omeniei:
„Să ne dăm seama dacă suntem ok ca oameni, pentru că Postul cel Mare are și sensul acesta de a ne asuma omenia. La vremea de acum a dezbinării generalizate, cred că acest exercițiu al reînomenirii noastre devine extrem de important. Fundamental.”
Părintele a evidențiat, de asemenea, și faptul că „împărtășirea cu Trupul și Sângele Mântuitorului este punctul culminant al postirii”, pentru că „a te împărtăși cu Hristos înseamnă a fi părtaș Învierii”.

cristiboss56 20.02.2018 19:50:28

Episcopul Giurgiului a prezentat la începutul Postului Mare câteva repere duhovnicești pentru credincioșii din Eparhia pe care o păstorește, evidențiind că ‘Postul Mare este o călătorie spirituală, iar destinația sa este Învierea Domnului’.
‘Postul este, înainte de toate, un examen duhovnicesc, o probă în care mintea își arată adevărata măsură, voința se întărește și sentimentul se lasă covârșit de preaplinul harului dumnezeiesc’, spune Preasfinția Sa.
În acest context, ierarhul accentuează că ‘resorturile postirii sunt altele decât cele pe care lumea contemporană, secularizată, încearcă să le impună’ și insistă afirmând că ‘a posti nu înseamnă a rămâne închistat exclusiv între barierele regimului alimentar, postul nu este reglementarea nutriției, ci hrană pentru suflet și sprijin pentru trup’.
Tratând în continuare tema postului, Părintele Episcop spune că ‘în viața Bisericii, postirea, alături de rugăciune, reprezintă respirația sa duhovnicească, este eliberarea de sub robia noastră față de păcat, din temnița unei realități greșit și limitat înțelese’.
Ierarhul aduce în argumentația sa textul biblic din ultima duminică de dinaintea Postului Mare (Mt. 6, 14 – 21) care stabilește condițiile acestei eliberări.
‘Prima este postirea – refuzul de a accepta dorințele și îndemnurile firii noastre decăzute ca fiind normale, efortul de a ne descătușa din stăpânirea cărnii asupra duhului; cea de a doua condiție este iertarea – «că de veți ierta oamenilor greșelilelor, ierta-va și vouă Tatăl vostru cel Ceresc»; a treia condiție este dăruirea în comuniune, împărtășirea binecuvântării dumnezeiești între oameni și, prin oameni, în întreaga creație’.
Pe lângă interiorizarea firească, continuă ierarhul, ‘starea de post este marcată în viața liturgică a Bisericii de rânduieli speciale care ating maxima profunzime duhovnicească în capodopere imnografice precum Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul’.
Reflectând asupra profunzimilor teologice ale Canonului celui Mare, Părintele Episcop subliniază că acest canon ‘pătrunde în cele mai adânci temnițe ale patimilor, pentru a slobozi de acolo sufletul rănit de păcat’: omul care ajunge ‘să conștientizeze greutatea fărădelegilor sale, care gustă până la capăt amărăciunea înstrăinării de Părintele său, din cauza poftelor vătămătoare, «își vine acum în fire» și, negăsind altă mângâiere, se întristează și plânge cu amar’.
Potrivit Preasfinției Sale, ‘plânsul este expresia părerii de rău pentru păcatele săvârșite, cu acesta autorul alinându-și conștiința pătată de păcat’, iar ‘rodul acestui plâns este atât de apreciat, încât autorul își începe canonul chiar cu el. Treptat, lacrimile fac să încolțească în sufletul păcătosului nădejdea mântuirii care, pe măsură ce crește și odrăslește, dă acestuia curaj și speranță’.
La final, Părintele Episcop oferă o viziune de ansamblu a cântărilor Canonului Mare.
‘Călătoria Postului a început cu o reîntoarcere la «punctul de plecare» – lumea Creației, Căderii și Răscumpărării, o lume în care toate lucrurile vorbesc despre Dumnezeu și reflectă slava Sa, în care toate întâmplările sunt îndreptate către Dumnezeu, în care omul găsește adevărata dimensiune a vieții sale și, având temelia în aceasta, face pocăință’.
Sfântul Andrei Criteanul (660-740), Episcop de Gortina (Creta), s-a născut în Damasc, în jurul anului 660. La vârsta de 15 ani merge la Ierusalim unde devine călugăr la Biserica Sfântului Mormânt. Este cunoscut ca unul dintre cei mai de seamă creatori de canoane și imne de o frumusețe duhovnicească extraordinară, mai ales datorită atât formei, cât mai ales profunzimii gândirii.

cristiboss56 21.02.2018 00:47:34

Astăzi este prima zi din Postul Mare în care se săvârșește Liturghia Darurilor înainte sfințite sau a Sfântului Grigorie Dialogul. Această Liturghie se săvârșește în Postul Mare de luni până vineri, cu excepția zilelor aliturgice, adică luni și marți din prima săptămână a Postului Mare și Vinerea Mare, când nu se săvârșește nici o Liturghie din cele trei ale cultului creștin ortodox.
În sâmbetele din Postul Mare se săvârșește Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar în primele cinci duminici din post se oficiază Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.
Liturghia Sfântului Ioan se mai săvârșește și în Duminica Floriilor, iar joi și sâmbătă în Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului se săvârșește Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia.
Liturghia Darurilor înainte sfințite s-a născut datorită faptului că existau foarte mulți creștini care doreau să se împărtășească și în restul zilelor din săptămână, când nu se săvârșeau celelalte două Sfinte Liturghii din timpul Postului Mare. În cadrul Liturghiei Darurilor sunt folosite Daruri sfințite la Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur sau a Sfântului Vasile cel Mare, săvârșite în sâmbăta sau duminica precedentă. În cadrul acestei Liturghii are loc împărtășirea preoților și a credincioșilor cu Sfintele Taine, cele de viață făcătoare.
Prima mărturie pe care o avem cu privire la oficierea Liturghiei Darurilor înainte sfințite este din veacul al VI-lea, la Constantinopol, iar în anul 692 la Sinodul Trullan această practică a fost consacrată și a fost limitată la perioada Postului Mare.
Chiar dacă textul acestei Sfinte Liturghii este mai vechi, autorul ei este, potrivit tradiției, Sfântul Grigorie Dialogul, Episcopul Romei, el contribuind la îmbogățirea și sistematizarea acestei rânduieli în timpul cât a stat la Constantinopol. Biserica Ortodoxă îl sărbătorește pe 12 martie pentru că, în această zi, în anul 604, a trecut la cele veșnice.

cristiboss56 21.02.2018 12:24:32

Starețul Mănăstirii Schimbarea la Față – Sfântul Sava de la Berzunți, Părintele Arhimandrit Arsenie Voaideș, a fost condus marți pe ultimul drum. Slujba de înmormântare a fost oficiată de IPS Ioachim care a elogiat personalitatea renumitului duhovnic al Moldovei.
Alături de ierarh, au fost peste o sută de preoți și câteva mii de credincioși care au ținut să-l conducă pe ultimul drum pe părintele Arsenie filantropul, cum l-a numit chiriarhul Romanului și Bacăului, potrivit site-ului oficial al Eparhiei.
Miile de suflete prezente la mănăstire aveau, fiecare, o poveste minunată din care făcea parte și părintele. Că era vorba de un ajutor financiar sau unul material, de un sfat bun, o rugăciune rostită la moment de cumpănă, o încurajare la o clipă de cădere, un zâmbet la o întristare a sufletului. Toate acestea s-au întâmplat pentru că arhimandritul Arsenie a știut de-a lungul celor peste patru decenii de călugărie să facă simțită iubirea lui Hristos tuturor celor care au dorit să-L cunoască.
În biserica așezământului monahal, pe care Arhimandritul Arsenie Voaideș l-a refăcut din temelie, s-au regăsit în rugăciune, alături de ierarh, părinți stareți veniți de la mănăstiri și schituri din toată Moldova, precum și numeroase măicuțe și călugări din toată Mitropolia Moldovei și Bucovinei, reprezentanți ai autorităților centrale, județene și locale, pelerini și credincioși.
La final, Arhiepiscopul Ioachim a rememorat pentru cei prezenți câteva momente din viața părintelui Arsenie Voaideș.
‘A fost un om care, de-a lungul vieții, s-a uitat pe sine și a făcut totul pentru alții. A fost un monah activ despre care s-ar putea scrie pagini întregi de filocalie și apoftegme spirituale. Tăicuța Arsenie a plecat într-o tăcere neobișnuită, el, cel căruia îi plăcea să fie înconjurat de oameni; el, cel căruia îi plăcea să fie în mijlocul mulțimilor și să-L facă prezent pe Hristos tuturor! El, cel care a ctitorit biserici în sate și cătune uitate de lume și catedrale în sufletele oamenilor’, a spus Părintele Arhiepiscop.
Părintele Arhimandrit Arsenie Voaideș a fost înhumat în cimitirul Mănăstirii Berzunți.

cristiboss56 21.02.2018 22:09:52

Realizatorii Irina Chiriac, de la Radio Trinitas și Raluca Mihalache, de la Trinitas TV, sunt nominalizați la Premiul pentru jurnalism, în cadrul Galei Naționale de Excelență în Asistență Socială, ediția 2018.
Irina Chiriac este realizatoarea emisiunii Reportajele Radio Trinitas, care promovează necunoscuții de lângă noi, conform descrierii sale, oamenii simpli, care cred într-o lume mai bună și au curajul să acționeze, nu doar să privească, care schimbă în bine viețile celor din jur și nu cer nimic în schimb.
Raluca Mihalache, realizatoarea emisiunii Secvențe Trinitas, s-a implicat în numeroase campanii pentru obținerea de fonduri în sprijinul unor copii aflați în suferință, sau a unor familii cu posibilități financiare limitate.
Ambii nominalizați au promovat activitatea social filantropică a Bisericii Ortodoxe Române și au prezentat cazuri umanitare pe care le-au rezolvat prin intermediul emisiunilor și campaniilor realizate.
Câștigătorul premiului poate fi votat aici. Poate fi votată o singură persoană de pe orice device, până în 26 februarie 2018, ora 00:00.
Potrivit rezultatelor parțiale afișate în urmă cu aproximativ 12 ore de la momentul publicării articolului, Raluca Mihalache ocupa prima poziție cu 1224 voturi, iar Irina Chiriac poziția a treia, cu 492 voturi.
În ediția anterioară Premiul pentru jurnalism, din cadrul Galei Naționale de Excelență în Asistență Socială a fost oferit lui Iulian Bobîrnea – redactor șef al departamentului social al Trinitas TV.
Gala Națională a Excelenței în Asistență Socială este un eveniment organizat de Colegiul Național al Asistenților Sociali ce își propune să promoveze performanța în domeniul social. Ca și la edițiile trecute, Gala celebrează în România Ziua Mondială a Asistenței Sociale prin premierea celor mai sârguincioși asistenți sociali dar și a celor ce au contribuit la promovarea asistenței sociale.

cristiboss56 22.02.2018 00:50:45

La începutul Postului Mare remarcăm rânduiala liturgică numită Pavecernița Mare în cadrul căreia în primele patru zile din post se citește Canonul Sfântului Andrei Criteanul.
Pavecernița Mare este una dintre slujbele specifice Postului Mare, fiind săvârșită în toate zilele, cu mici excepții (zilele de sâmbătă și duminică, când se face Pavecernița Mică; miercuri și vineri în săptămâna a cincea a postului; miercuri, joi și vineri în săptămâna Sfintelor Pătimiri).
Pavecernița face parte din cele șapte Laude și încheie ciclul slujbelor de seară, săvârșindu-se după Vecernie. Pavecernița Mare se poate oficia în aproape toate zilele Postului Mare, iar Pavecernița Mică se săvârșește în toate zilele din afara Postului Mare, precum și în unele zile ale acestui post. În general, Pavecernița Mică se săvârșește mai ales la mănăstiri și foarte rar la bisericile de parohie.
Rânduiala acestei slujbe se găsește în cartea numită Ceaslov și se împarte în trei părți, simbolizând Sfinta Treime. În prima parte sunt rugăciuni de mulțumire, pentru ziua care a trecut; partea a doua are mai mult un caracter penitențial, exprimând mărturisirea și pocăința pentru păcatele săvârșite, iar partea a treia conține în special rugăciuni de cerere, solicitând ajutorul lui Dumnezeu pentru a trece cu bine noaptea care urmează. Astfel, Pavecernița este o slujbă de mulțumire pentru ziua care tocmai se încheie, dar și o rugăciune de cerere pentru trecerea în pace a nopții care urmează.
Majoritatea citirilor, rugăciunilor și cântărilor au un caracter penitențial (Psalmul 50, rugăciuni de umilință, rugăciunea Sfântului Efrem Sirul, rugăciunea lui Mănase, rugăciunea Sfântului Mardarie ș.a.), trezind în adâncul sufletului o pocăință curată și luminată de nădejdea mântuirii.

cristiboss56 22.02.2018 22:59:36

Râvna a fost tema principală a omiliei rostite de starețul Mănăstirii Putna miercuri, în prima săptămână din Post, după Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul. „Omul cel vechi din interiorul nostru mereu ne trage în jos, mereu nu ne lasă să ne înălțăm la cer precum Ilie prorocul”, dar trebuie „să ne silim și să nu ne împuținăm în a avea râvnă și dragoste”, a spus Arhim. Melchisedec Velnic.
Pentru a evidenția folosul râvnei în rugăciune, părintele a reflectat asupra unui cuvânt din Filocalie, al Sfântului Talasie Libianul: „Când îți aduci aminte de Dumnezeu, înmulțește rugăciunile și ostenelile tale, pentru ca atunci când Îl vei uita, Domnul să-și aducă aminte de tine”.
„Și mai frumos este să știi că Dumnezeu își aduce aminte de tine și nu te va lăsa. Prin orice încercare vei trece el va fi deasupra ta, îți va purta de grijă”, a asigurat părintele stareț.
În continuare, părintele Melchisedec a oferit drept pildă de râvnă adevărată și statornicie pe Sfântul Proroc Ilie, care a fost „un om de foc, ca un rug care a ars mereu și nu s-a mistuit”, dar și pe Sfântul Ioan Gură de Aur, „care stă lângă tronul dumnezeirii”.
În același context, părintele a atras atenția asupra împrăștierii minții și a spus că „ori de câte ori ieșim din casa lui Dumnezeu ne agățăm și ne lăsăm prinși de duhul grijii de multe”.
„În casa lui Dumnezeu, permanent râvna, dragostea și atașamentul nostru trebuie să fie către numele Lui. Dacă nu înțelegem cuvântul care se citește sau se cântă să ne silim să completăm cu rugăciunea noastră personală, sau cu rugăciunea vameșului: «Dumnezeule milostiv fii mie păcătosului». Atunci Dumnezeu caută cu ochi milostiv spre noi. Dar să zicem, dar să stăruim, să batem”, a îndemnat părintele stareț.
Râvna vine și din cultivarea minții, a mai explicat Arhim. Melchisedec, „din auz”. De aceea a făcut câteva recomandări de lectură:
„V-am îndemnat și vă îndemnăm de nenumărate ori și Biserica permanent vă îndeamnă: Citiți Sfânta Scriptură, Proloagele, Viețile Sfinților. Cunoașterea nu este altceva decât o hrănire a minții. Mintea este ca o râșniță: ce-i dai aceea macină. Dai sămânță bună, va scoate sămânță bună și frământătură bună”.
Părintele a îndemnat totodată, în special pe tineri, să asculte predicile Mitropolitului Bartolomeu Anania și conferințele Maicii Benedicta – Zoe Dumitrescu Bușulenga, care sunt „de o frumusețe și de o bogăție extraordinară”.
La finalul predicii, Arhim. Melchisedec a evidențiat faptul că în râvna noastră nu trebuie să fim nepăsători față de cei aflați în rătăcire.
„Dacă ești nepăsător față de cel care a trecut la altă credință, față de cel care nu vrea să se spovedească (…), înseamnă că nici în interiorul tău dragostea de Dumnezeu nu s-a aprins, râvna nu prea este, dorul de Dumnezeu nu s-a înfiripat”.
„Pe cei care nu merg pe calea cea bună trebuie să-i aducem mai întâi prin rugăciune, punându-i și pe ei înaintea lui Dumnezeu și în inimile noastre. Să nu fim singuri aici în Biserică și egoiști”, a îndemnat la final părintele stareț.

cristiboss56 23.02.2018 00:38:36

Duminica Ortodoxiei !
 
Duminica Ortodoxiei ne amintește de sinodul din anul 843. Acest sinod a declarat valabile toate hotărârile celor șapte sinoade ecumenice, a restabilit cinstirea sfintelor icoane și i-a anatemizat pe toți iconoclaștii și pe toți ereticii. Întrucât hotărârea aceasta a fost luată în ajunul primei duminici din Postul Mare, duminica aceea a fost numită Duminica Ortodoxiei, zi în care Biserica Ortodoxă serbează dreapta credință în plinătatea ei și totodată biruința asupra tuturor ereziilor. De atunci, Duminica Ortodoxiei a fost introdusă în calendarul Bisericii, devenind o zi de aleasă cinstire a tuturor celor care au apărat dreapta credință și sfintele icoane.
Secolul al VIII-lea și prima jumătate a secolului al IX-lea sunt marcate în istoria Bizanțului de lupta pentru apărarea icoanelor împotriva ereziei iconoclaste. Această erezie a marcat timp de mai bine de un secol viața Bisericii din Imperiul Bizantin, cu consecințe deosebit de importante atât sub aspect politic, cât și teologic. Doctrina iconoclastă a promovat renunțarea la imaginile religioase și a cultului lor, mergând până la distrugerea lor. Ea este legată de numele unui împărat controversat, Leon al III-lea, care decide în anul 727 să condamne cinstirea sfintelor icoane. Fiul său, împăratul Constantin al V-lea, reunește în 754 un sinod în palatul imperial și impune recunoașterea iconoclasmului ca doctrină ortodoxă. Cea care restabilește cultul sfintelor icoane este împărăteasa Irina, care a reușit să reunească în 787 la Niceea Sinodul al VII-lea Ecumenic în care a condamnat iconoclasmul, a restabilit cultul icoanelor și a formulat doctrina ortodoxă în ceea ce privește cinstirea icoanelor. Cu toate că acest sinod și-a atins scopul propus, nu a putut încheia definitiv criza iconoclastă. Ea a cunoscut o nouă răbufnire între anii 815 și 842. Cea care a rezolvat definitiv problema cinstirii icoanelor este împărăteasa Teodora, care a convocat în luna martie 843 un sinod în Palatul Kanikleion (sediul cancelariei imperiale) din Constantinopol. Este ales un nou Patriarh de Constantinopol, Metodie. Acesta a alcătuit un document cu denumirea de Synodicon, care cuprindea învățătura ortodoxă a Bisericii și condamna toate ereziile și pe toți ereticii. Astfel, pe 11 martie 843, la Constantinopol, a fost restabilit cultul sfintelor icoane.

cristiboss56 24.02.2018 21:45:11

La Procesiunea Lumina Ortodoxiei organizată sâmbătă la Biserica Icoanei au participat mii de pelerini și peste o sută de preoți. Delegatul Patriarhului Daniel a fost PS Ieronim Sinaitul, Episcop vicar patriarhal.
Evenimentul a început sâmbătă după amiază cu Slujba Vecerniei, după care, de la ora 17:30, credincioșii au participat la procesiunea oficiată în jurul Parcului Icoanei, având în mâini lumânări aprinse.
Preasfințitul Ieronim s-a adresat la final celor prezenți și a accentuat că în Ortodoxie ‘păstrarea dreptei credințe a fost o luptă continuă’, iar ‘vremurile de astăzi sunt și ele o provocare la adresa acesteia’.
Vorbind despre importanța credinței, Părintele Episcop a reliefat că ‘este la fel de scumpă precum ne este și viața pe care ne-a dat-o Mântuitorul Iisus Hristos’ și a adăugat că aceasta ‘ne-a ajutat să dăinuim peste veacuri’.
În încheiere, Episcopul a apreciat credința ca fiind ‘o înfățișare a celor nevăzute și o cale de lumină care ne îndreaptă către vederea lui Dumnezeu’.
Ca și în anii anteriori, un detașament din cadrul Poliției Locale Sector 2, în uniforme de gală, a însoțit procesiunea și a purtat torțe aprinse.
Mâine, cu prilejul hramului lăcașului de cult, Sfânta Liturghie va fi oficiată de PS Ieronim.
Începând cu ora 12:30, va avea loc Procesiunea Icoana – fereastră spre Dumnezeu în jurul Parcului Grădina Icoanei la care vor participa clerici și mii de credincioși, purtând în mâini icoane.
Procesiunea se va încheia cu sfințirea icoanelor purtate de credincioși și cu un scurt concert coral religios.

cristiboss56 24.02.2018 21:48:18

Sfântul Sinod al BOR, în scrisoarea pastorală transmisă în Duminica Ortodoxiei clerului și credincioșilor din Patriarhia Română, face cunoscut rolul icoanelor în viața noastră.
‘Sfintele icoane ne încredințează de valoarea persoanei umane, a persoanei noastre, dar și a semenului. Hristos și sfinții ne privesc din icoane și ne îndeamnă să avem o privire curată, sinceră și binevoitoare’, subliniază membrii sinodali.
Păstrând aceeași linie a evidențierii simbolismului icoanelor, Sfântul Sinod apreciază că ‘icoana se fundamentează nu numai pe Întruparea Fiului lui Dumnezeu, ci și pe Învierea Lui. Fără Învierea lui Hristos, icoana nu ar fi o reprezentare a vieții cerești transfigurate, ci numai un tablou comemorativ. Icoana ne prezintă pe Fiul lui Dumnezeu, Cel care a luat trup omenesc, a trecut cu el prin moarte și Înviere’.
În același registru, ierarhii afirmă la unison că ‘în sfintele icoane descoperim chipul uman restaurat, înnoit și sfințit, luminat de slava Împărăției lui Dumnezeu, ca o chemare la dobândirea asemănării cu Dumnezeu, prin strălucirea chipului slavei lui Dumnezeu pe fața sfinților’.
‘Privind la chipul lui Hristos și la chipurile sfinților din icoane, descoperim posibilitatea de a primi și noi harul sfințitor al lui Hristos și a-l face lucrător, prin rugăciune și iubire milostivă, prin comuniunea cu Dumnezeu și cu sfinții Săi trăită în Biserică’.
Unicitatea și irepetabilitatea fiecărei persoane umane este o altă temă de interes urmărită de ierarhii din BOR, întrucât ‘fiecare om fiind o persoană unică și irepetabilă, plină de mister, o ființă cu vocație de a trăi veșnic în iubirea lui Dumnezeu cel veșnic’.
‘Acest chip al lui Dumnezeu în om poate fi întunecat din pricina păcatelor, a patimilor egoiste, a lipsei de iubire smerită și milostivă. Dar acest chip își poate redobândi strălucirea prin rugăciune și pocăință, prin participarea la viața liturgică a Bisericii, prin împărtășirea cu Sfintele Taine, prin cultivarea dragostei frățești împreună cu toți care Îl mărturisesc pe Hristos ca Mântuitor și Tămăduitor’, se mai evidențiază în textul pastoral.
Fiecare om ‘poate deveni Samarineanul cel milostiv care îl ajută pe cel căzut în suferințe să se ridice și îl conduce pe drumul vindecării spirituale și trupești’. Sfântul Sinod ne îndeamnă ‘să nu uităm că Părinții Bisericii văd în Samarineanul milostiv din parabolă (Luca 10, 25-37) pe Însuși Mântuitorul Iisus Hristos Care a venit să ne ridice din boală, din păcat și din moarte’.
Prin urmare, ‘fiecare dintre noi poate să Îl urmeze pe Hristos și să devină aproapele celui aflat în suferință’, insistă membrii sinodali, iar lucrarea aceasta ‘se împlinește de la vorba cea bună și întăritoare în credință și nădejde, continuând cu ajutorarea semenului și oferind darul material necesar pentru lucrarea filantropică sau social-caritabilă a Bisericii’.
‘Lucrarea liturgică a Bisericii la care participăm se cuvine continuată prin programe de asistență socială și filantropică, prin construirea de lăcașuri de cult și de așezăminte ale Bisericii, precum: cantine pentru săraci, cămine pentru copii, case pentru bătrâni, unități medicale pentru bolnavi și altele asemenea’, au menționat membrii Sfântului Sinod.

cristiboss56 25.02.2018 20:34:14

În Duminica Ortodoxiei, Patriarhul Daniel a făcut cunoscută importanța sfintelor icoane pentru Ortodoxie. Acestea ‘nu sunt o simplă podoabă în biserică, ci sunt mărturisirea completă a dreptei credințe în Biserică: mărturisirea prin cuvânt și mărturisirea prin vedere, pentru că Însuși Mântuitorul Iisus Hristos în Noul Testament este numit «Cuvântul lui Dumnezeu» și «Chipul Dumnezeului celui nevăzut»’.
Prin urmare, ‘credința se exprimă prin cuvintele Evangheliei și pictura Bisericii. Pictura Bisericii confirmă cuvintele din Sfânta Scriptură astfel încât prin credință nu numai auzim despre Dumnezeu, ci vedem tainic prezența Lui în mijlocul nostru. De aceea, sfintele icoane confirmă adevărul și făgăduința Mântuitorului Care a zis înainte de a Se înălța la Cer: «Iată Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârșitul veacului»’, a explicat Preafericirea Sa.
Patriarhul României a oficiat duminică Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală împreună cu PS Varlaam Ploieșteanul, Episcop vicar patriarhal.
Adresându-se în continuare credincioșilor prezenți, Întâistătătorul BOR a expus pe larg ce este și ce presupune credința.
‘Credința este o cunoaștere dincolo de simțuri, dincolo de vederea trupească. Este o cunoaștere nu doar de tip intelectual, ci este o relație în relație cu cel cunoscut’. Mai mult decât atât, Părintele Patriarh afirmă că aceasta ‘este o legătură vie între omul credincios și Dumnezeu Care Se lasă cunoscut și Se Lasă iubit, pentru că El iubește mai întâi pe oameni’. Astfel, ‘mărturisirea dumnezeirii lui Iisus din Nazaret este dreapta credință sau credința adevărată’.
Motivul pentru care Sfinții Părinți ai Bisericii au fixat Duminica Ortodoxiei ca prima din Postul Mare îl dezvăluie Patriarhul mai departe: ‘Duminica Ortodoxiei este așezată la începutul Postului ca să ne arate că pentru dobândirea mântuirii și a sfințeniei este mai întâi necesar să mărturisim dreapta credință și anume, că Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu cel veșnic Care S-a făcut om ca pe noi oamenii să ne îndumnezeiască prin har. Aceasta este Ortodoxia’ care ne cheamă ‘la dreapta viețuire. Chipurile sfinților sunt așa cum au fost ele în istorie, dar văzute în mod transfigurat, adică în lumina și slava Împărăției Cerurilor’.
O altă temă tratată în omilia rostită este prezența Mântuitorului Hristos în Biserica Sa. Confirmarea prezenței o avem confirmată prin ‘Evangheliile Învierii care se citesc în fiecare duminică și prin icoana Învierii și prin toate icoanele Sale’.
Deși ‘nu Îl vedem așa cum L-au văzut Apostolii, dar Îl vedem prin sfintele icoane și ne bucurăm cu bucurie negrăită și preaslăvită’, iar bucuria aceasta vine ‘din întâlnirea cu Hristos’, a insistat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
‘Cine aduce bucuria negrăită și preaslăvită în inimile credincioșilor care stau ore întregi la slujbă? Iubirea lui Hristos cel prezent în Biserica Sa. El Se întâlnește tainic cu noi și ne dăruiește o bucurie negrăită și preaslăvit, iar răsplata credinței noastre în Iisus Hristos, ne spune Sfântul Apostol Petru, este «mântuirea sufletelor voastre»’, a subliniat Patriarhul.
‘Duminica Ortodoxiei este Duminica bucuriei credinței adevărate’. Conducătorul Bisericii Ortodoxe Române a înfățișat spre finalul predicii semnificațiile acestei duminici în urcușul duhovnicesc spre Înviere.
‘În Duminica Ortodoxiei ieșim să mărturisim credința purtând sfintele icoane care ne arată că sfinții în ceruri nu sunt izolați, ci sunt împreună cu Hristos, cu Sfânta Treime, cu Maica Domnului, sunt în comuniune că Biserica din Ceruri se află în legătură cu Biserica mărturisitoare de pe pământ. Astfel, Duminica Ortodoxiei este Duminica bucuriei credinței adevărate, sfințeniei și arvunei slavei și luminii vieții veșnice din Împărăția Cerurilor în sufletele noastre dăruită acum ca o arvună, iar la a doua venire a Mântuitorului întru slavă ni se va dărui aceasta în plinătate’, a spus Preafericirea Sa.
În finalul predicii, Patriarhul s-a rugat lui Dumnezeu ‘să ne dăruiască bucuria aceasta de a simți, de a vedea duhovnicește cu ochii sufletului prin credință pe Iisus Hristos și pe toți sfinții Lui prezenți în Biserica Sa și în viața noastră’.
Tot duminică, Părintele Patriarh Daniel a împlinit 28 ani de la hirotonia episcopală. Evenimentul a avut loc în Duminica Ortodoxiei din 4 martie 1990, la Catedrala Mitropolitană din Timișoara. Patriarhul României a fost hirotonit atunci Episcop vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, cu titlul Lugojanul.
În 7 iunie 1990 a fost ales Mitropolit al Moldovei și Bucovinei și întronizat în data de 1 iulie 1990. În 12 septembrie 2007 Colegiul Electoral Bisericesc l-a ales în demnitatea de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. A fost întronizat în ziua de 30 septembrie 2007, în Catedrala Patriarhală din București.
La finalul Sfintei Liturghii, PS Varlaam Ploieșteanul a evocat activitatea Patriarhului care s-a desfășurat pe aproape trei decenii și i-a urat ‘viață îndelungată, ajutor de la Dumnezeu și râvnă în a-și împlini toate marile proiecte pe care le are pentru multe decenii de acum încolo și Dumnezeu să-i dăruiască sănătatea și viața necesare să le ducă la bun sfârșit și să se bucure de împlinirea lor’.
Patriarhul Daniel a mulțumit Episcopului vicar patriarhal pentru cuvânt, iar celor prezenți pentru participare, după care le-a oferit credincioșilor iconițe reprezentând Duminica Ortodoxiei.
Pentru că ne aflăm în Duminica întâi din Postul Mare, în timpul Sfintei Liturghii a fost citită Pastorala Sfântului Sinod din Duminica Ortodoxiei.
Răspunsurile liturgice au fost oferite la Slujba Utreniei de Grupul Psaltic Tronos al Catedralei Patriarhale, iar la Sfânta Liturghie de Corala Nicolae Lungu a Patriarhiei Române.

cristiboss56 25.02.2018 20:37:23

După Sfânta Liturghie oficiată duminică de PS Ieronim Sinaitul în Biserica Icoanei, credincioșii au participat la Procesiunea Icoana – Fereastră spre Dumnezeu, desfășurată în jurul Parcului Icoanei.
Evenimentul are loc anual în Duminica Ortodoxiei, iar acum a ajuns la ediția cu numărul 11.
Anul acesta, procesiunea a fost condusă de Episcopul Ieronim, în timp ce preoții și credincioșii au purtat icoane în mâini și au cântat troparul Ortodoxiei.
Pelerinii au posibilitatea să se închine până luni la Icoana Maicii Domnului Grabnic Ascultătoare, adusă de la Mănăstirea Lainici din județul Gorj cu prilejul manifestărilor dedicate hramului Bisericii Icoanei.

cristiboss56 25.02.2018 20:39:42

Pelerinii veniți în Duminica Ortodoxiei la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, județul Brașov, au participat la Sfânta Liturghie oficiată de IPS Laurențiu și PS Ilarion Făgărășanul. Mitropolitul Ardealului a explicat prin ce se remarcă în mod deosebit prima duminică din Postul Mare.
Credincioșii participanți au avut posibilitatea să se închine unei icoane vechi a Maicii Domnului, păstrată în muzeul așezământului monahal. Icoana a fost adusă spre închinare din biserica Mănăstirii în paraclisul unde ierarhii au oficiat Sfânta Liturghie. După slujbă, credincioșii au participat la procesiunea cu icoana numită Călăuzitoarea.
În omilia sa, Mitropolitul Laurențiu a apreciat că ‘prima duminică din post cinstește credința noastră, marele tezaur al Ortodoxiei. Icoana are o valoare extraordinară pentru Ortodoxie, pentru că Dumnezeu nu a fost reprezentat până la întruparea Mântuitorului Iisus Hristos, ci au fost doar prefigurări. Preasfânta Treime s-a arătat lui Avraam la stejarul Mamvri, dar nimeni nu L-a reprezentat pe Tatăl cumva. Pe Fiul l-au reprezentat icoanele, prima dintre acestea fiind mahrama Veronicăi pusă pe fața Mântuitorului pe drumul Golgotei, iar Sfântul Luca ne-a lăsat icoana Maicii Preacurate’.
Pastorala Sfântului Sinod la Duminica Ortodoxiei a fost citită de PS Ilarion, iar la final părintele stareț Atanasie Roman le-a mulțumit ierarhilor pentru binecuvântarea adusă obștii mănăstirii în prima duminică a Postului Mare.

cristiboss56 25.02.2018 20:42:59

Preasfințitul Părinte Sofronie aniversează duminică 11 ani de la întronizarea ca Episcop al Oradiei. Cu această ocazie, Părintele Patriarh Daniel i-a transmis un mesaj de felicitare.
PS Sofronie s-a născut în 3 noiembrie 1967, municipiul Arad, județul Arad. A fost botezat în biserica parohiei Arad-Șega II, cu numele Radu-Ștefan.
Ciclul liceal, clasele IX-XII, l-a urmat la Liceul „Ioan Slavici” din Arad (actualul Colegiu Național „Moise Nicoară”), profilul matematică-fizică, promoția 1986. La examenele de treapta I și a II-a a intrat cu cea mai mare medie de concurs. Examenul de bacalaureat l-a susținut în sesiunea iunie 1986, cu media generală 9,69, fiind șef de promoție.
În ianuarie 1998 a fost chemat la Patriarhie, unde a îndeplinit funcția de secretar I la Cabinetul vrednicului de pomenire Părinte Patriarh Teoctist, până în februarie 1999.
La propunerea Patriarhului Teoctist, în ședința de lucru a Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Munteniei și Dobrogei din 28 august 1998, i se conferă rangul de protosinghel, fiind hirotesit de către Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist la 27 octombrie 1998.
La data de 15 decembrie 1998, în ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române este desemnat drept candidat principal pentru alegerile în vederea ocupării postului vacant de Episcop al Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria.
La praznicul Sfinților Trei Ierarhi, 30 ianuarie 1999, la Giula, în Reședința Episcopală, sub președinția Înaltpreasfințitului Părinte Timotei al Aradului, locțiitor al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria și delegatul Sfântului Sinod la alegerea de Episcop, Colegiul Electoral al Episcopiei îl alege, cu două treimi din voturi (optsprezece din totalul de douăzeci și șapte valabil exprimate), în postul de Episcop al acestei eparhii.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința de lucru din 4 februarie 1999, validează în unanimitate alegerea și îi acordă rangul de arhiereu. În ziua de 7 februarie 1999, după Sfânta Liturghie, Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist îl hirotesește arhimandrit.
În data de 21 februarie 1999, Catedrala din Giula a găzduit ceremoniile de hirotonie și întronizare ale celui dintâi Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, Preasfințitul Părinte Sofronie. Slujba a fost oficiată de Patriarhul Teoctist, Înaltpreasfințiții Părinți Mitropoliți Nicolae al Banatului, Petru al Basarabiei, Serafim al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, Iosif al Europei Occidentale și Meridionale și alți 12 Ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române.
După 8 ani de arhipăstorire jertfelnică și pilduitoare în mijlocul românilor din Ungaria, Preasfințitul Părinte Sofronie a fost ales, la 13 februarie 2007, de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în scaunul de Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei, fiind întronizat, la 25 februarie 2007, în Duminica Ortodoxiei, în vechea Catedrală „Adormirea Macii Domnului”, Biserica cu Lună, din Oradea.

cristiboss56 01.03.2018 01:08:15

La Biserica „Sfânta Maria”-Miron Patriarhul din București a avut loc marți, 27 februarie, evenimentul „Mitropolitul Visarion Puiu - mare ierarh al Bisericii Ortodoxe Române”. Evocarea mitropolitului a început cu o slujbă de pomenire săvârșită de slujitorii de la biserica bucureșteană și a continuat cu prezentarea unor referate și o expoziție de documente istorice.
Evenimentul face parte din cea de-a 22-a ediție a „Zilelor Mitropolit Visarion Puiu”. Evocări ale acestui vrednic ierarh român au avut loc la finalul lunii februarie în diferite zone din țară: Pașcani, Roman, în județul Neamț, Bălți, București. La Muzeul Militar Național evenimentul este organizat de colonelul Dumitru Stavarache de la Comisia Română de Istorie Militară, care s-a implicat și în evocarea de la Biserica „Sfânta Maria”-Miron Patriarhul.
„A fost un moment deosebit pentru parohia noastră, chiar dacă starea vremii nu este prielnică pentru a fi participanți într-un număr cât mai mare. Sunt momente de readucere aminte și de recunoștință față de Mitropolitul Visarion Puiu. Dacă citim despre viața acestuia și cât a pătimit, ne putem da seama ce personalitate importantă a fost. Este un eveniment care nu avea loc de regulă în această zonă a țării, ci mai mult în zona Moldovei, iar anul acesta am făcut și o ediție în municipiul București, fiind și un debut pentru biserica noastră”, ne-a spus părintele paroh Traian-Ioan Diaconu de la Biserica „Sfânta Maria”-Miron Patriarhul.
Evocarea a fost organizată cu sprijinul colonelului Dumitru Stavarache, care a cercetat viața și activitatea Mitropolitului Visarion Puiu. „Am încercat să atragem atenția întrucât jumătate de secol nu s-a vorbit despre Mitropolitul Visarion Puiu, ca urmare a condamnării lui la moarte în anul 1946. Chiar Nicolae Iorga l-a recunoscut ca unul dintre cei mai pregătiți clerici ai perioadei interbelice. Acesta îl numea «Călugărul» și avea o corespondență bogată cu Mitropolitul Visarion Puiu, deoarece a făcut foarte multe lucruri deosebite despre care nu s-a vorbit”, a explicat colonelul Dumitru Stavarache.
După vernisajul expoziției de documente, au avut loc două expuneri intitulate: „Mitropolitul Visarion Puiu. Aspecte din viața și activitatea sa”, de colonelul Dumitru Stavarache, și „Cinstirea memoriei Mitropolitului Visarion Puiu”, de prof. univ. dr. Aurel Pentelescu. Tot la Parohia „Miron Patriarhul”, va avea loc duminică, 11 martie, începând cu ora 17:00, manifestarea „100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România (27 Martie 1918) - primul pas spre Marea Unire”, în parteneriat cu Centrul de Cercetări Științifice „Dumitru Stăniloae” al Universității „Valahia” din Târgoviște și Fundația „Pro Axe Mundi”.

cristiboss56 01.03.2018 18:23:05

Înaltpreasfințitul Părinte Casian a oficiat marți seară slujba Vecerniei Mari cu Litie în ajunul sărbătorii Sfințiilor Ioan Casian și Gherman, în biserica închinată lor din Galați. Arhiepiscopul Dunării de Jos a așezat spre închinare un fragment din moaștele Sfântului Ioan Casian din patrimoniul Eparhiei.
Despre lăcașul de cult ocrotit de sfinții dobrogeni, ierarhul a spus că reprezintă „o boltă a spiritualității patristice”.
„Această biserică este o boltă a spiritualității patristice, așezată într-un loc foarte important, fiind ca o pasăre măiastră luptătoare care verticalizează, cheamă la smerenie și sfințește. Înălțimea la care ne cheamă acești doi sfinți este o înălțime a omului smerit, care Îl caută în smerenie pe Dumnezeul Slavei și Îl aduce în sufletele, mințile și inimile noastre“, a subliniat IPS Casian.
Manifestările organizate cu ocazia acestei sărbători se doresc a fi, an de an, o rememorare a evenimetului din 12-18 octombrie 2002, când moaștele Sfântului Ioan Casian au fost aduse, din Franța, la Iași, Galați și București, de o delegație a Arhiepiscopiei de Marsilia, condusă de Eminența Sa Bernard Panafieu, la invitația PF Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, și a IPS Casian, notează site-ul oficial al Eparhiei.
În cadrul programului de hram, membrii Comitetului parohial au desfășurat, în cooperare cu filiala gălățeană a Societății Naționale a Femeilor Ortodoxe Române, o acțiune caritabilă pentru 20 familii defavorizate din parohie, cărora le-au oferit pachete cu alimente.

cristiboss56 01.03.2018 21:01:06

Care sunt costurile Catedralei Naționale (CN) și care este suma cheltuită de Biserica Ortodoxă Română (BOR) în scopuri sociale în cei 10 ani de patriarhat ai Părintelui Patriarh Daniel sunt doar două dintre subiectele dezbătute în cadrul interviului acordat de purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române pentru PS News.

Vasile Bănescu a vorbit recent despre costurile finale ale fazei „la roșu” ale Catedralei Naționale care vor însuma aproape 100 milioane euro, însă a atras atenția că BOR a cheltuit în sfera social-filantropică 150 milioane de euro din 2007 până în prezent, și doar în anul 2017 Biserica a cheltuit 25 de milioane de euro în activitățile sale destinate sprijinirii oamenilor săraci și vulnerabilizați social din România.

„Unii se întreabă: este mult? este puțin? Aș spune că este exact cât s-a putut face până acum. Este totuși mult. Patriarhia Română a cheltuit în ultimii 10 ani, de când este Părintele Patriarh Daniel la conducerea Bisericii Ortodoxe Române, 150 de milioane de euro în zona filantropică pe care a extins-o și ramificat-o foarte mult, ajutor social concret pe care Biserica l-a oferit societății românești”, a spus purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

Vasile Bănescu a atenționat că dacă vom compara această sumă cu cele ale unor „instituții cu adevărat bogate economic, vom vedea că niciuna nu se situează deasupra Bisericii Ortodoxe Române, ca valoare a investiției în spațiul social”.

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei a făcut referire și la stadiul actual al lucrărilor CN, prezentând și costurile implicite.

Lucrările se află în proporție de 85% realizate, fiind concentrate acum în zona cupolei principale. „Se lucrează acum la cota 52 la nivel de turnare beton și 62 de metri armătură, a explicat Vasile Bănescu.

„S-au cheltuit până în acest moment peste 80 de milioane de euro. Costurile finale ale întregii clădiri, la faza «roșu», cu acoperiș, ferestre și uși, va fi de aproape 100 de milioane de euro. Din această sumă cheltuită până acum, 14 milioane s-au întors deja la stat, sub formă de TVA, iar la sfârșitul lucrărilor de construcție suma totală a TVA-ului plătit va fi de 16 milioane de euro”, a explicat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române. El a subliniat și faptul că acest șantier a facilitat crearea unui mare număr de locuri de muncă, în actualul stadiu al lucrărilor fiind activi pe șantier „aproximativ 600 de muncitori”.

De asemenea, Vasile Bănescu a afirmat că această Catedrală, unica din România, este dedicată tuturor eroilor români, însă „este o catedrală al cărei proiect include și alte componente, care pun în lumină nu doar dimensiunea religioasă a jertfei acestor eroi, ci și activitatea socială și culturală a Bisericii”.

„Ansamblul arhitrectural al Catedralei Naționale va include și un centru de diagnostic și tratament care va oferi servicii medicale gratuite pentru oamenii fragilizați social. Vor mai exista un Muzeu al Creștinismului Românesc, un Centru de conferințe, o cantină și un cămin pentru numeroșii pelerini care vor veni din țară sau străinătate, oameni care, unii dintre ei, nu au bani să se cazeze în alte locuri. Aceste clădiri anexe cu varii și importante funcționalități, vor înconjura pe cele patru laturi noua catedrală, care, pe latura de Nord-Vest va fi mărginită și de un parc nou de aproape 6 hectare, parc care va fi amenajat tot de Patriarhia Română”, a spus Vasile Bănescu.

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române a răspuns și unei întrebări prezentă „pe buzele tuturor”, și anume „de ce donează Statul pentru Catedrală?”. În acest sens, el a explicat că „în orice societate din Europa și din lumea civilizată există un firesc parteneriat între stat și cultele religioase recunoscute de el”.

„De ce e necesar acest parteneriat? Pentru că orice stat democratic are înțelepciunea sau strategia de a sprijini cultele religioase care se pot implica mai eficace decât statul însuși în anumite zone din societate: socială, caritabilă, culturală. În continuare, el a evidențiat că „acest parteneriat stă la baza finanțării cultelor”.

„Statul ajută cultele religioase, pentru că, dincolo de obligația sa de a asigura toate condițiile exercitării libertății religioase a cetățenilor săi, o libertate naturală fundamentală a omului, și cultele religioase ajută consistent statul. Dincolo de proiectele derulate profesionist de Biserică în zona socială și caritabilă, invoc și un exemplu mai puțin folosit: câte mii de oameni care vin în spațiul bisericilor primesc de mâncare duminica și cu prilejul unor sărbători? Mii de oameni, desigur. Realul, uriașul bine social făcut societății de Biserică nu poate fi cuantificat. Pentru a oferi totuși un reper, actualmente există în Patriarhia Română aproape 800 de instituții sociale: farmacii, policlinici, orfelinate, afterschool-uri, cantine sociale, centre pentru copii, femei și bătrâni, unde oamenii săraci beneficiază de serviciile și ajutorul concret al Bisericii Ortodoxe Române”, a precizat Vasile Bănescu.

El a remarcat că acest „parteneriat între stat și Biserică este firesc și reciproc avantajos”, deoarece este „în beneficiul Statului”, dar și în „beneficiul Bisericii care nu trebuie confundată cu inevitabilul ei aparat administrativ. Biserica, dincolo de dimensiunea și statura sa mistică, divino-umană, este și cel mai important organism comunitar a cărei manifestare ramificată aduce, prin valorile creștinismului infuzat social, beneficii enorme sferei publice”, a afirmat Vasile Bănescu.

cristiboss56 02.03.2018 21:26:06

Episcopul Grigorie Leu a fost comemorat joi la Huși cu prilejul împlinirii a 69 de ani de la trecerea sa la cele veșnice. În memoria celui de-al 49 Ierarh al eparhiei a fost organizat simpozionul cu titlul: „Grigorie Leu, Episcopul Hușilor, martir al neamului românesc”. În cuvântarea sa, PS Ignatie l-a numit pe distinsul ierarh „miracolul conștiinței Episcopiei Hușilor”.
Evenimentul a început la ora 10.00 în Catedrala Episcopală din Huși, unde PS Ignatie a oficiat slujba Parastasului în memoria vrednicului de pomenire Episcop Grigorie Leu.
De la 10.30, în sala de ședințe a Protopopiatului Huși, în prezența unui public numeros, a fost omagiată personalitatea ierarhului Grigorie Leu ce a păstorit eparhia între anii 1940-1949, până la desființarea abuzivă a acesteia de către regimul comunist.
În deschidere, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor a susținut comunicarea intitulată „Episcopul Grigorie Leu – „patriarhul alb” al suferinței pentru credință și neam”.
Episcopul Grigorie Leu a fost miracolul conștiinței Episcopiei Hușilor și nu numai, care ne-a salvat de la ignoranța unei credințe trăite în manieră mecanicistă, dacă avem în vedere toate cuvântările și pastoralele pline de nerv spiritual și național, adresate preoților și credincioșilor din vremea sa, ne-a salvat de la derapajul curajului în lașitate și frică, atunci când totul în jurul lui a fost în constrast sfidător cu principiile de demnitate și verticalitate spirituală umană (…).
A urmat domnul colonel ® Mihai Gheorghiu care și-a intitulat intervenția: „Episcopul Grigorie Leu, un exemplu și pentru generația actuală”, iar apoi domnul profesor Costin Clit a susținut prelegerea „Episcopul Grigorie Leu și autoritățile politice ale timpului”.
Intervențiile din partea publicului au scos în evidență personalitatea complexă a Ierarhului Grigorie Leu precum și puternica actualitate a atitudinii și cuvântărilor sale.
Spre final a fost prezentată și o mărturie video, un fragment dintr-un interviu luat domnului profesor universitar Dragoș Alexandrescu (1924-2014), muzicolog, despre momentul hirotonirii sale ca diacon de Episcopul Grigorie Leu, la Huși în 1947.
În încheierea Simpozionului, Părintele Episcop Ignatie a anunțat proiectul cultural al Episcopiei Hușilor în ceea ce privește personalitatea Episcopului Grigorie Leu, în anul următor, 2019, împlinindu-se 70 de ani de la mutarea sa la cele veșnice. Pentru acel moment se are în vedere alcătuirea unei lucrări reprezentative care să cuprindă editarea cuvintelor pastorale ale vrednicului Ierarh, o radiografie a perioadei cât a păstorit la Huși, precum și un mănunchi de studii și articole ce au în centru complexa sa personalitate.

cristiboss56 03.03.2018 22:32:23

În Duminica Sfântului Ierarh Grigorie Palama, membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române vor sluji după următorul program, transmis de Radio Trinitas:
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va participa la slujba Sfintei Liturghii ce va fi oficiată în Paraclisul „Sfântul Grigorie Luminătorul” din Reședința Patriarhală.
Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, va sluji în Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” – vechea Catedrală Mitropolitană din Iași.
Înaltpreasfințitul Părinte Laurențiu, Mitropolitul Ardealului, va sluji în Parohia Făgăraș VI, Protopopiatul Făgăraș I.
Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, va sluji în Parohia românească „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” și „Sfinții Mucenici Epictet și Astion” din Salzburg, Austria.
Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, va sluji la Paraclisul mitropolitan „Toți Sfinții” din Craiova.
Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, va sluji în Parohia Timișoara – Calea Aradului din Protopopiatul Timișoara I.
Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, va sluji în Biserica „Sfinții Martiri Brâncoveni” din orașul Ialoveni, Republica Moldova.
Înaltpreasfințitul Părinte Iosif, Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale și Meridionale, va sluji în Parohia românească „Sfântul Ioan Casian și Sfânta Genoveva” din Trappes, Franța.
Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, va sluji în Parohia românească „Sfinții Împărați” din Berlin, Germania.
Înaltpreasfințitul Părinte Nicolae, Mitropolitul Ortodox Român al celor două Americi, va sluji la Misiunea Ortodoxă „Sfântul Ioan Casian” din San Antonio, Texas, Statele Unite ale Americii.
Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va sluji în Catedrala Arhiepiscopală din Constanța.
Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților va sluji împreună cu Preasfințitul Părinte Episcop vicar Damaschin Dorneanul la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” – Catedrala Arhiepiscopală din Suceava.
Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, va sluji la Mănăstirea Râmeț din județul Alba.
Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, va sluji la Mănăstirea Arnota din județul Vâlcea.
Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, va sluji în Catedrala Arhiepiscopală din Roman.
Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, va sluji în Parohia Corbi, Protopopiatul Curtea de Argeș.
Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, va sluji în Parohia Vadu Pașii din Protopopiatul Buzău 2.
Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, va sluji în Catedrala Arhiepiscopală din Galați.
Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, va sluji în Parohia Arad-Grădiște I, Protopopiatul Arad.
Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, va sluji la Catedrala Episcopală din Huși.
Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, va sluji în Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din incinta Complexului de servicii sociale comunitare pentru persoane adulte din cartierul Marginea Lend din Reșița.
Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, va sluji în Catedrala Episcopală din Oradea.
Preasfințitul Părinte Iustin, Episcop Maramureșului și Sătmarului, va sluji în Parohia Rozavlea – Șesu Mănăstirii, Protopopiatul Vișeu.
Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, va sluji în Catedrala Episcopală din Drobeta-Turnu Severin.
Preasfințitul Părinte Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor, va sluji la Mănăstirea „Sfinții Voievozi” din Slobozia.
Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, va efectua vizite pastorale în eparhie.
Preasfințitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului, va sluji la Mănăstirea Adămești din județul Teleorman.
Preasfințitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, va sluji în Catedrala Episcopală din Giurgiu.
Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, va sluji în Parohia Izvoarele din Protopopiatul Niculițel.
Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, va sluji în paraclisul „Sfântul Evanghelist Luca” de la Centrul Eparhial din Zalău.
Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Ungariei, va sluji în Parohia Seleuș din Episcopia Ortodoxă Română „Dacia Felix” din Serbia.
Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei, va sluji în Paraclisul „Adormirea Maicii Domnului” de la Sediul Eparhial din Roma, Italia.
Preasfințitul Părinte Timotei, Episcopul Ortodox Român al Spaniei și Portugaliei, va sluji în Catedrala Episcopală din Madrid, Spania.
Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, va sluji în Parohia românească din Oslo, Norvegia.
Preasfințitul Părinte Mihail, Episcopul Ortodox Român al Australiei și Noii Zeelande, va sluji la Mănăstirea „Izvorul Tămăduirii” din Melbourne, Australia.
Preasfințitul Părinte Ioan Casian, Episcopul Ortodox Român al Canadei, va sluji în Parohia românească „Adormirea Maicii Domnului” din Timmins, provincia canadiană Ontario.
Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop vicar patriarhal, va sluji la Mănăstirea Antim din Capitală.
Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop vicar patriarhal, va sluji în Catedrala Patriarhală.
Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, va sluji la Mănăstirea Radu Vodă din Capitală.
Preasfințitul Părinte Ilarion Făgărășanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, va sluji în Parohia Armeni, Protoieria Săliște.
Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, va sluji în Parohia Timișoara – Viile Fabric din Protopopiatul Timișoara II.
Preasfințitul Părinte Antonie de Orhei, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului, va sluji în Biserica „Sfântul Grigorie Palama” din Chișinău.
Preasfințitul Părinte Marc Nemțeanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale, va sluji în Parohia românească „Sfântul Iosif” din Bordeaux, Franța.
Preasfințitul Părinte Sofian Brașoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului, va sluji în Parohia românească „Sfântul Proroc Ilie Tezviteanul și „Sfântul Mucenic Mauritius” din Hale-Saale, Germania.
Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Aradului, va sluji la Mănăstirea Gai din Arad.

cristiboss56 05.03.2018 00:02:12

Duminica Sf. Ier. Grigorie Palama este a doua din Postul Sfintelor Paști. În cadrul Liturghiei Sfântului Vasile cel Mare din această zi este citit textul evanghelic care prezintă Vindecarea slăbănogului din Capernaum (Marcu 2: 1-12).
Reflectând asupra textului evanghelic duminical Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidențiat legătura dintre păcat și boală, a explicat că sănătatea este un dar, nu ceva care ni se cuvine obligatoriu și că adesea boala poate fi o tainică pedagogie divină.
„Harul iertării vindecă sufletul de păcat și pregătește vindecarea trupului de boli”, a spus Patriarhul Daniel. „Puterea de a ierta păcatele este și o putere de vindecare. În cazul omului paralizat din Evanghelie, Mântuitorul Iisus Hristos vindecă mai întâi sufletul acestuia, întrucât era bolnav din cauza păcatelor sale, iar după aceea, Hristos Domnul îi spune bolnavului iertat: Scoală-te, ia-ți patul tău și mergi la casa ta!”.

cristiboss56 05.03.2018 00:06:46

Paraclisul Universității Politehnica din Capitală și-a cinstit în Duminica a doua din Postul Sfintelor Paști ocrotitorul spiritual, pe Sfântul Ierarh Grigorie Palama.
Liturghia Sfântului Vasile cel Mare a fost oficiată de Pr. Prof. Dr. Constantin Coman, împreună cu un sobor de clerici între care părintele paroh Marian Mihai și părintele Maricel Popa.
Numeroși credincioși au participat la slujbă și au adus cinstire unui fragment din moaștele Sfântului Grigorie, aflat în patrimoniul lăcașului de cult din incinta Politehnicii.
Sfântul Ierarh Grigorie, Arhiepiscopul Tesalonicului, numit și Palama, s-a născut în Constantinopol. A rămas orfan de tată încă de mic, dar sub îngrijirea mamei sale și-a finalizat studiile și a fost de mare folos mamei și fraților săi, pe care-i ținea din ostenelile sale. Văzând deșertăciunea lumii acesteia, ia venit în gând să se facă călugăr, îndemnând și pe mama și frații săi la aceasta.
Biserica „Sfântul Grigorie Palama” este paraclisul Universității Politehnica din Capitală din anul 1998. Lăcașul de cult a fost sfințit în anul 1999 de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I împreună cu Patriarhul Teoctist.

cristiboss56 06.03.2018 00:13:23

Icoana Sf. Cuv. Paisie Aghioritul de la Mănăstirea Vatoped a fost adusă sâmbătă de o delegație însoțitoare în Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia. Icoana a fost dăruită IPS Irineu de Părintele Arhimandrit Efrem Vatopedinul.
Arhiepiscopul Alba Iuliei împreună cu clerul și credincioșii, după primirea delegației, au participat la o procesiune cu icoana în jurul Catedralei Arhiepiscopale, informează site-ul oficial al Eparhiei.
După așezarea icoanei în Catedrală, s-a dat citire mesajului transmis de Părintele Arhimandrit Efrem, Starețul Mănăstirii Vatoped.
Apoi, Părintele Arhiepiscop Irineu a rostit un cuvânt în care a prezentat succint viața și activitatea cuviosului aghiorit.
„Din cer și din icoana sa, Sfântul Paisie ne transmite nădejdea și bucuria Învierii, pe care noi le putem păstra mergând după Hristos pe calea strâmtă a crucii și a jertfei. Conștientizându-ne, prin învățăturile sale, că trăim anii Apocalipsei, Sfântul Paisie ne spune limpede: Ceea ce va ajuta foarte mult pe oamenii de astăzi este exemplul nostru creștinesc și viața noastră creștinească. Pe creștini trebuie să-i caracterizeze mărinimia, noblețea și jertfa»”, a evidențiat Înaltpreasfinția Sa.
Părintele Paisie s-a născut în 25 iulie 1924 și a primit la botez numele Arsenie, provenind dintr-o familie din ținuturile Capadociei. Prin toate cele ce a făcut în petrecerea sa pământească, prin rugăciune, nevoință, post și priveghere, Cuviosul Paisie a fost un reper pentru omul contemporan. S-a mutat de pe pământ la cer în 12 iulie 1994, fiind înmormântat la Mănăstirea Sfântul Ioan Teologul de la Suroti, din apropierea Tesalonicului.
Cuviosul Paisie Aghioritul a fost canonizat la începutul anului 2015 de Patriarhia Ecumenică, iar Sfântul Sinod al BOR a decis înscrierea sa în calendarul ortodox local în ședința din 3-4 iunie 2015.

cristiboss56 06.03.2018 00:15:29

Stavrofora Teodora Popoaia de la Mănăstirea Văratic a fost înmormântată duminică în cimitirul așezământului monahal care a primit-o în obște încă de la vârsta de 15 ani. Monahia a fost condusă pe ultimul drum de numeroși stareți și starețe veniți să-i aducă un ultim omagiu de la mănăstiri precum: Sfânta Parascheva – Reședința Patriarhală, Durău, Miclăușeni, Bistrița, Vlădiceni, Nechit etc.
Monahia Teodora Popoaia s-a născut la Hangu, județul Neamț, în 1936, dintr-o familie cu șapte copii. A intrat în obștea Mănăstirii Văratic în 1951, iar la 9 aprilie 1974 a fost tunsă în monahism, cu numele Teodora.
A împlinit diverse ascultări: ucenică la atelierul de covoare, iar mai târziu contabilă și secretară în cancelaria mănăstirii. A studiat pentru câțiva ani la Seminarul de la Mănăstirea Agapia și a continuat apoi studiile seminariale la Mănăstirea Neamț, după o lungă perioadă în care monahismul s-a aflat într-o grea încercare. A fost izgonită din mănăstire în anul 1959, conform Decretului 410 și a revenit șase ani mai târziu.
Între anii 1992-1999 a fost rânduită stareță la Mănăstirea Durău. Atunci a primit și rangul de stavroforă. În 1995, la inițiativa și invitația Patriarhului Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, mai mulți întâistătători ai Bisericilor Ortodoxe surori, sub protia Patriarhului Ecumenic de Constantinopol Bartolomeu I, au slujit la sfințirea Paraclisului din cadrul Centrului Cultural-Pastoral aflat lângă mănăstire.
Între realizările de la Durău reținem și pe aceea de înființare a schitului Răpciunița, în vatra isihastă de altădată a Muntelui Ceahlău, sub ocrotirea Sfintei Preacuvioase Teodora de la Sihla.
A cârmuit obștea de la Durău timp de șapte ani. S-a retras din stăreție în urma unui alt accident, la picior.
A trecut la cele veșnice vineri, 2 martie 2018.

cristiboss56 06.03.2018 23:32:47

PS Ignatie, Episcopul Hușilor, a vorbit marți la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București despre smerenie și a catalogat-o ca fiind „un mod de viață”.
Conferința, organizată de ASCOR București, a fost intitulată Smerenia – arta de a fi la locul tău și a deschis seria de prelegeri care vor fi desfășurate pe parcursul Postului Mare.
Părintele Episcop a spus că „prin atitudinea noastră putem mima perfect smerenia, inclusiv prin limbaj sau comportament”. Referitor la smerenia autentică, „Părinții Bisericii vin și ne vorbesc de smerita cugetare, în sensul că mintea ta să reușești să o smerești sau, spun părinții, să ai această convingere că tu ești dedesubtul tuturor făpturilor”, a explicat ierarhul.
Continuând în același registru, Episcopul Hușilor a precizat că „este foarte ușor să ne smerim la nivel comportamental. Ne smerim foarte ușor mici fiind în fața celor mari. Cel mai greu este să te smerești tu mare fiind în fața unuia mai mic decât tine și nu am în vedere aici neapărat vârsta”.
Sunt situații în care smerenia este cerută sau impusă, dar există pericolul ca aceasta să se transforme „în servilism, într-o docilitate nătângă și nesinceră tocmai pentru a intra în grațiile celui mai mare decât tine”, a atras atenția PS Ignatie.
„Smerenia nu se cere sau impune nici de la cel mic înspre cel mare și nici de la cel mare înspre cel mic. Smerenia ar trebui să fie acel ceva de care se lasă contaminat cel care intră în legătură cu tine. Smerenia înseamnă punerea în valoare a demnității tale și demnitatea aceasta se manifestă prin dragostea pe care o ai și o manifești prin compătimire” față de semenii aflați în dificultate, a spus Părintele Episcop.

cristiboss56 06.03.2018 23:35:35

IPS Laurențiu, în timpul conferinței susținute duminică la Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Sibiu, i-a îndemnat pe cei prezenți să fie „recunoscători lui Dumnezeu pentru toate clipele vieții”.
În prelegerea sa, Mitropolitul Ardealului a vorbit despre teologia mântuirii care „nu este ceva special pentru preoți și teologi, ci pentru toți oamenii”, precum și despre grija lui Dumnezeu față de oameni.
„Toți putem să înțelegem la nivelul nostru de percepere că există o iubire nemărginită a lui Dumnezeu care ne cuprinde, că în fiecare clipă a vieții noastre nici un fir de păr din capul nostru nu se schimbă fără voia lui Dumnezeu, că orice facem este un dar de la Dumnezeu pe care El ni l-a rânduit și am participat și noi”, a exlicat Înaltpreasfinția Sa.
Părintele Mitropolit a încurajat la păstrarea credinței smerite, într-o rugăciune smerită, „având conștiința că Dumnezeu ne-a rânduit să avem cel mai de preț lucru: împăcare, mulțumire”.
Pe lângă mulțumirea adusă lui Dumnezeu pentru clipele frumoase din viață, este necesar „să-I mulțumim și pentru încercări, pentru că fiecare încercare este urmată de o biruință”, a adăugat ierarhul.
La eveniment au participat clerici, credincioși, precum și numeroși invitați.

cristiboss56 07.03.2018 00:58:57

Duminica a treia din Sfântul și Marele Post al Paștilor este închinată cinstirii Sfintei Cruci. Este așezată în mijlocul postului pentru a ne întări duhovnicește pe noi toți, clerici și credincioși, în călătoria spre slăvitul praznic al Învierii. Săptămâna care o precede, a treia a Postului Mare, este un timp de pregătire pentru cinstirea Sfintei Cruci în duminica ce urmează. Această săptămână se deschide în cântările Triodului cu un îndemn la perseverență în lucrarea virtuților pentru a ajunge în Săptămâna Mare și apoi la sărbătoarea Învierii Domnului. Evocarea pregătirii în vederea Paștilor se continuă toată săptămâna, dar aici ea va fi legată de numeroase tropare ce vestesc sărbătoarea Sfintei Cruci din duminica următoare. Săptămâna a treia este, după părintele Makarios Simonopetritul, o înainte-prăznuire suprapusă punctării timpului ce duce la Sfintele Pătimiri ale Domnului și acum trebuie să ne curățim nu numai pentru ca să vedem Sfintele Pătimiri și Învierea Domnului, ci și pentru a ne învrednici să ne închinăm Sfintei Cruci, care e anticiparea lor. Perioada dinaintea sărbătoririi Sfintei Cruci este o icoană a pregătirii pentru Sfintele Pătimiri ale Domnului, astfel că și atunci când cerem de la Dumnezeu harul de a cinsti Sfânta Cruce în duminica următoare, aceasta se reduce în fapt la a-I cere să ajungem cu ajutorul Său până în Vinerea Mare și la lumina Învierii nedespărțită de ea. Această temă a înainte-prăznuirii se combină în rânduiala tipiconală în săptămâna a treia a Postului Mare cu comemorările ciclului săptămânal și în principal cu cele ale Sfintei Cruci și Sfintelor Pătimiri ale Domnului în zilele de miercuri și vineri. Astfel, se socotește că însăși Sfânta Cruce îi călăuzește pe credincioși în timpul Postului Mare, ducându-i la cinstirea ei. În timpul acestei prime perioade a Postului Mare, zilele obișnuite dezvoltă temele postului, căinței și ale celorlalte virtuți într-un urcuș treptat spre sărbătoarea Duminicii Sfintei Cruci, care e în același timp semnul încheierii primei jumătăți a Postului Sfintelor Paști.

cristiboss56 07.03.2018 21:31:29

În Duminica a II-a din Postul Mare, PS Ignatie a oficiat Sfânta Liturghie la Catedrala Episcopală din Huși. Ierarhul i-a îndemnat pe cei prezenți să nu aleagă să-și piardă rostul vieții „în intensitatea întunericului pe care ni-l oferă lumea de astăzi”.
„Prin păcat, noi răspândim întunericul, noi multiplicăm întunericul, pentru că nu am descoperit încă Lumina cea adevărată și nu am ajuns la această conștiință că în noi este întunericul. Noi avem șansa extraordinară să devenim oameni de lumină, de noi depinde, prin post, rugăciune, gânduri bune, simțiri curate, Spovedanie, Împărtășanie. Să nu alegem să ne pierdem rostul vieții noastre în intensitatea întunericului pe care ni-l oferă lumea de astăzi”, a spus Preasfinția Sa.
Potrivit Episcopului, care a evidențiat învățătura Sfântului Grigorie Palama, ne putem împărtăși de lumina necreată a lui Dumnezeu încă din lumea aceasta.
„Sfântul Grigorie Palama a afirmat cu toată ființa sa că noi oamenii ne putem bucura de împărtășirea luminii necreate încă din lumea aceasta. Această lumină este Dumnezeu și când o primim în viața noastră, Îl primim pe Dumnezeu. Hristos este Lumina și ea vine dintru El, ea a fost atât de copleșitoare încât Apostolii, pe muntele Taborului, nu au putut să o suporte”, a subliniat Părintele Episcop.
PS Ignatie a explicat și ce înseamnă să primești lumina lui Dumnezeu: „Când un om este trist, răvășit, într-o mare tulburare, în însuși chipul lui vedem tristețea, întunecimea, pentru că tristețea din suflet se răsfrânge în fizionomia feței lui. Dar când un om este bucuros, când are lumina în sufletul lui, vezi că chipul lui, privirea lui, zâmbetul lui, te trimite la lumină”.

cristiboss56 09.03.2018 20:42:39

Seria manifestărilor cultural-misionare organizate de Arhiepiscopia Dunării de Jos în perioada Postului Mare a continuat în 8 martie. Teatrul Muzical Nae Leonard din Galați a fost gazda conferinței Sfinții – îmblânzitori de civilizației, susținută de renumitul preot Constantin Necula de la Facultatea de Teologie Andrei Șaguna din Sibiu.
Evenimentul a fost organizat de Arhiepiscopia Dunării de Jos, împreună cu Asociația Părinți pentru Ora de Religie – filiala Galați, Asociația Ortodoxia Tinerilor și Asociația Familie și Dăruire.
La dezbateri a fost prezent IPS Casian care a binecuvântat manifestarea și a prezentat publicului în câteva cuvinte principalele repere culturale și științifice din viața și activitatea Părintelui Constantin Necula.
Tema prezentată a fost apreciată ca fiind de un real interes din partea publicului, alcătuit din oameni de cultură, intelectuali, profesori, preoți, studenți teologi, elevi seminariști, copii, precum și numeroși credincioși din cele două județe ale Eparhiei Dunării de Jos.
Seara s-a încheiat cu un dialog al părintelui conferențiar cu publicul prezent, susținut prin răspunsurile oferite la diversele întrebările adresate din partea auditoriului.
Părintele Necula a evidențiat că întâlnirea a fost una de suflet „despre sfinți și despre modul în care ei pot civiliza sufletele noastre”.

cristiboss56 10.03.2018 21:36:36

Programul slujirii ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române în Duminica Sfintei CruciPublicat de Gheorghe Anghel 10.03.2018
În Duminica Sfintei Cruci, membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române vor sluji după următorul program, transmis de Radio Trinitas:
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va oficia Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală, împreună cu Preasfințiții episcopi vicari patriarhali Varlaam Ploieșteanul și Ieronim Sinaitul.
Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, va sluji la schitul „Sfânta Cruce” din județul Neamț.
Înaltpreasfințitul Părinte Laurențiu, Mitropolitul Ardealului, va sluji în parohia Gura Râului, protopopiatul Săliște.
Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, va sluji în parohia Măgura Ilvei, Protopopiatul Năsăud.
Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, va sluji la Mănăstirea Polovragi din județul Gorj.
Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, va sluji în parohia Periam, Protopopiatul Sânnicolau Mare.
Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, va sluji la paraclisul mitropolitan „Sfântul Ioan Teologul” din Chișinău.
Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, va sluji în parohia românească din Amberg, Germania.
Înaltpreasfințitul Părinte Nicolae, Mitropolitul ortodox român al celor două Americi, va sluji la Catedrala Mitropolitană „Sfinții Împărați” din Chicago, SUA.
Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și exarh patriarhal, va sluji la paraclisul Eparhial „Kretzulescu” din Târgoviște.
Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța.
Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, va sluji la Biserica „Sfânta Cruce” din Suceava.
Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, va sluji la Schitul „Înălțarea Sfintei Cruci” din Aiud.
Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, va sluji la Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Râmnicu Vâlcea.
Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Roman.
Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Curtea de Argeș.
Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, va sluji în parohia Merei, Protopopiatul Buzău 1.
Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Galați.
Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, va sluji în parohia Arad-Sânicolaul Mic, Protopopiatul Arad.
Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, va sluji în parohia „Sfânta Cruce” și „Sfinții Ioachim și Ana”, Aberdeen, Scoția, Regatul Unit al Marii Britanii.
Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, va sluji la Schitul Petroșnița, județul Caraș-Severin.
Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, va sluji la mănăstirea „Sfânta Cruce” din Oradea.
Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, va sluji în parohia „Sfinții Trei Ierarhi”, Romainville, din Paris, Franța.
Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, va sluji la Catedrala episcopală din Drobeta Turnu Severin.
Preasfințitul Părinte Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor, va sluji la Mănăstirea Coslogeni, județul Călărași.
Preasfințitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului, va sluji la mănăstirea „Sfântul Fanurie” din Silistea Gumești, județul Teleorman.
Preasfințitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, va sluji în noua Catedrala Episcopală din Giurgiu.
Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, va sluji la Mănăstirea Cerbu,județul Tulcea.
Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, va sluji în parohia Romita, Protopopiatul Zalău.
Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Ungariei, va sluji la Catedrala Episcopală din Giula, Ungaria.
Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei, va sluji la paraclisul „Adormirea Maicii Domnului” de la Sediul Eparhial din Roma, Italia.
Preasfințitul Părinte Timotei, episcopul ortodox român al Spaniei și Portugaliei, va sluji la Catedrala Episcopală din Madrid, Spania.
Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, va sluji în parohia românească din Vejle-Kolding, Danemarca.
Preasfințitul Părinte Mihail, Episcopul Ortodox Român al Australiei și Noii Zeelande, va sluji la Catedrala episcopală din Melbourne, Australia.
Preasfințitul Părinte Ioan Casian, Episcopul ortodox român al Canadei, va sluji la Catedrala „Sfântul Gheorghe” din Windsor, statul canadian Ontario.
Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, va sluji la biserica cu hramurile „Sfântul Ioan Botezătorul” și „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” – Dristor, din București.
Preasfințitul Părinte Ilarion Făgărășanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, va sluji în parohia Armeni, protoieria Săliște.
Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, va sluji la Catedrala Mitropolitană din Timișoara.
Preasfințitul Părinte Marc Nemțeanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale, va sluji în parohia Sfântul Iosif din Bordeaux, Franța.
Preasfințitul Părinte Sofian Brașoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului, va sluji în parohia românească din Frankfurt pe Main, Germania
Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava.

cristiboss56 11.03.2018 21:35:25

Parohia „Sf. Ap. Petru și Pavel” – Dristor din Capitală a primit de la Mitropolia de Durostorum, Bulgaria, fragmente din moaștele patronilor lăcașului de cult și din ale Sfântului Nectarie de Eghina. Odoarele au fost așezate spre închinare credincioșilor într-o raclă sfințită duminică de PS Timotei Prahoveanul. „Sfintele lor moaște care sunt izvorâtoare de daruri duhovnicești ne ajută să parcurgem drumul pe care îl aveam de străbătut prin pustiul acestei lumi”, a subliniat Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
În cuvântul rostit în cadrul Sfintei Liturghii, Preasfinția Sa a evidențiat importanța momentului pentru credincioșii parohiei și a explicat că sfinții ne sunt de mare ajutor în creșterea duhovnicească fiind modele vrednice de urmat pentru noi cei de astăzi.
„Noi suntem slabi, iar prin ei devenim tari; rugăciunile sfinților ne ocrotesc și ne ajută. De asemenea, va trebui să privim mereu la curajul mărturisirii lor pentru că ei l-au cinstit pe Dumnezeu și l-au iubit mai mult de cât s-au iubit pe ei înșiși. Iubirea lor față de Dumnezeu este un model și pentru credincioșii acestei parohii care de acum vor fi ocrotiți de ei”, a spus ierarhul.
Făcând referire la duminica a treia din Postul Mare, PS Timotei Prahoveanul a afirmat că „viața noastră se așează întotdeauna la picioarele crucii Mântuitorului” însă, din păcate, a remarcat ierarhul, în vremurile actuale mulți dintre noi ne purtăm ca dușmani ai crucii.
Mulți dintre noi sunt împotriva învățăturii Bisericii, împotriva semnului sfintei cruci, chiar interzicându-l în școli, în anumite instituții, în locurile publice exact cum au făcut cei de demult. Dacă pe la anul 120 la Ierusalim deasupra locului răstignirii a fost construit un templu păgân și astăzi foarte multe exemple păgâne nepotrivite doresc să înlocuiască semnul cinstitei și de viață făcătoarei cruci a Domnului, a avertizat PS Timotei Prahoveanul.
Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor a tras un semnal de alarmă asupra faptului că de multe ori noi credincioșii nu cinstim sfânta cruce așa cum ar trebui.
„De multe ori chiar ne rușinăm, trecând pe lângă Biserică, să ne facem semnul sfintei cruci, uităm să îl facem dimineața înainte de a începe activitatea și uităm să ne închinăm seara prea obosiți fiind și considerând că nu se mai cuvin câteva minute lui Dumnezeu prin care să-i mulțumim pentru ziua care a trecut și să îi cerem ca ziua care vine să fie binecuvântate de El”, a amintit PS Timotei.


Ora este GMT +3. Ora este acum 16:55:44.

Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2021, Jelsoft Enterprises Ltd.