Forum Crestin Ortodox

Forum Crestin Ortodox (http://www.crestinortodox.ro/forum/index.php)
-   Biserica Ortodoxa si Massmedia (http://www.crestinortodox.ro/forum/forumdisplay.php?f=508)
-   -   Noutati de la Centrul de Presa Basilica (http://www.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?t=5160)

cristiboss56 14.03.2018 21:00:15

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oficiat miercuri mai multe hirotesii în duhovnic în Paraclisul istoric „Sf. M. Mc. Gheorghe” din Reședința Patriarhală. Citând Canonul 102 al Sinodului VI Ecumenic din Trulan (692), Patriarhul a evidențiat responsabilitatea de „medic, sau doctor de suflete” a duhovnicului.
„Duhovnicul nu-i un simplu dezlegător automat de păcate, în sens juridic, unul care doar grațiază, ci el este și un îndrumător duhovnicesc, potrivit Sfintei Evanghelii. El trebuie să cunoască bine Sfânta Scriptură, dar mai ales Sfânta Evanghelie, să cunoască cum Iisus Hristos a vindecat o mulțime de păcătoși și i-a ridicat din starea lor de păcătoșenie”.
Opt clerici au primit hirotesia în duhovnic: doi ieromonahi și șase preoți de mir. Noilor duhovnici, Părintele Patriarh le-a atras atenția asupra importanței tainei spovedaniei în activitatea pastorală:
„Sfânta Taină a iertării păcatelor este taina înnoirii vieții duhovnicești în Biserică, taina sfințirii și iertării păcătoșilor, taina sfințirii și creșterii lor duhovnicești”, a explicat Patriarhul Daniel.

cristiboss56 15.03.2018 21:24:29

În ziua de 15 martie 2018, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a primit în audiență pe Episcopul Christopher Hill, Președintele Conferinței Bisericilor Europene, pe Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Emmanuel de Franța, Vicepreședinte, și pe Părintele Heikki Huttunen, Secretar General în cadrul aceleiași instituții.
În timpul discuțiilor s-a făcut o scurtă evaluare a colaborării dintre Biserica Ortodoxă Română și Conferința Bisericilor Europene.
În acest context, Patriarhul României a subliniat faptul că Biserica Ortodoxă Română s-a implicat activ în activitățile Conferinței Bisericilor Europene prin reprezentanții Patriarhiei Române care au participat la evenimente organizate de această instituție.
De asemenea, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a amintit buna colaborare a Reprezentanței Patriarhiei Române pe lângă instituțiile Uniunii Europene de la Bruxelles cu Conferința Bisericilor Europene în dialogul dintre Instituțiile Europene și Bisericile din Uniunea Europeană.
Părintele Patriarh Daniel a apreciat bunele relații ecumenice cu celelalte comunități creștine care au sprijinit comunitățile ortodoxe românești din diaspora la nivel de parohie, punând la dispoziția acestora numeroase lăcașuri de cult.
În acest context, au fost abordate aspecte ale fenomenului migrației prezent în Europa fie la nivelul refugiaților, fie în cadrul pieței forței de muncă din Uniunea Europeană. În cazul cetățenilor români care lucrează în țări europene, Biserica asigură prin mijloacele sale specifice asistența pastorală necesară în parohiile și eparhiile sale din diaspora.

cristiboss56 15.03.2018 21:26:58

Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, va oficia sâmbătă Sfânta Liturghie în Biserica Parohiei „Soborul Maicii Domnului” din sectorul 3 al Capitalei.
Slujba Sfintei Liturghii va începe în jurul orei 8:30. După ceremonialul liturgic, delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel va sfinți racla în care va fi așezat un fragment din moaștele Sfântului Cuvios Efrem cel Nou. Aceasta va rămâne în patrimoniul lăcașului de cult.
Biserica „Soborul Maicii Domnului” din Protoieria Sector III Capitală a fost construită în cartierul bucureștean Balta Albă, în zona Pieței Titan II sub coordonarea preotului paroh Bușe Dumitru Valentin. Cel de-al doilea hram al lăcașului de cult este „Sfântul Nicodim de la Tismana”.

cristiboss56 15.03.2018 21:29:58

Cu zece zile înainte de proclamarea canonizării Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei, și a Sfântului Gheorghe Pelerinul, IPS Teofan a transmis un mesaj video prin care evidențiază „De ce a fost canonizat Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv”. Părintele Mitropolit a subliniat faptul că cel mai mare argument îl reprezintă evlavia credincioșilor față de sfânt:
„Credincioșii au capacitatea să sesizeze mult mai mult decât învățații acestei lumi unde este omul lui Dumnezeu și unde nu este. Necunoscându-l personal, despărțiți de el de un veac, credincioșii simt că pot să spună un cuvânt Sfântului Iosif cu încredințarea că este luat de el și dus în fața Sfintei Treimi”.
Mitropolitul Moldovei și Bucovinei a evidențiat râvna deosebită pe care o arată credincioșii din Eparhie care se îndreaptă în număr mare spre mormântul din apropierea Catedralei din Iași.
„Evlavia lor, îngenuncherile lor la mormânt, numărul mare de candele și lumânări aprinse, rugăciunile pe care le fac către Dumnezeu în fața mormântului, arată că ei simt că acolo, în mormânt, se găsește cineva cu totul aparte”.
Ierarhul a insistat asupra faptului că fostul Mitropolit al Moldovei a fost trecut în rândul sfinților datorită calităților duhovnicești aparte:
„A fost om de cultură, ctitor de catedrală, implicat adânc în evenimentele din Moldova și din țară la sfârșitul veacului 19 și începutul veacului 20, dar nu pentru aceste motive s-a făcut propunere de canonizare. Bunătatea sufletului său, milostenia mâinilor sale, iubirea și căldura inimii sale au arătat un om de o ținută aparte, un chip care puțin câte puțin s-a arătat contemporanilor și după plecarea sa dintre pământeni, ca un chip, bărbat în Hristos, aureolat cu nimbul sfințeniei”.
IPS Teofan și-a exprimat bucuria de a avea un sfânt atât de aproape, un exemplu de urmat:
„Se cuvine să îi mulțumim lui Dumnezeu pentru faptul că a binecuvântat să odrăslească pe pământul Moldovei o floare atât de frumoasă arătată în chipul Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv”.
Proclamarea canonizării Sf. Ier. Iosif cel Milostiv și a Sf. Gheorghe Pelerinul va avea loc duminică 25 martie 2018. Cei doi sfinți contemporani au fost canonizați de Sfântul Sinod în 5 octombrie 2017.
Sfinții au următoarele date de prăznuire: Sf. Ier. Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei în 26 ianuarie, iar Sf. Gheorghe Pelerinul în 17 august.

cristiboss56 15.03.2018 21:35:44

La Centrul eparhial al Arhiepiscopiei Dunării de Jos a avut loc marți o întâlnire pentru organizarea a două proiecte: ediția a VIII-a a Marșului pentru viață și Pelerinajul de Florii. IPS Casian a participat la întrunire și a binecuvântat și apreciat implicarea și susținerea activităților misionare de preoții, tinerii și credincioșii din eparhie.
La discuții au fost prezenți membri ai Permanenței Consiliului eparhial, protopopi, inspectorii de Religie și cateheză, reprezentanți ai Departamentului Teologic al Facultății de Istorie, Filosofie și Teologie din Galați, Seminarului Teologic Ortodox Sf. Ap. Andrei, A.S.C.O.R. și A.P.O.R., filialele Galați, S.N.F.O.R. Galați, Liga Studenților Galați și ai Asociației Ortodoxia tinerilor.
În prima parte a întâlnirii au fost prezentate proiectele Bisericii pentru susținerea familiei creștine în fața provocărilor societății secularizate contemporane, importanța parteneriatului dintre Biserică și Școală în educația și formarea tinerilor, precum și aspecte legate de desfășurarea ediției a VIII-a a Marșului pentru viață în principalele localități ale eparhiei.
În a doua parte, au fost discutate aspecte legate de pregătirea și buna organizare a pelerinajului de Florii care se va desfășura în ziua de 31 martie.
La acest eveniment pelerinaj vor participa copiii de la grupele catehetice ale bisericilor, elevi din școli și licee, seminariști, studenți teologi, alți tineri implicați în activități și proiecte bisericești, familii tinere cu copii, credincioși maturi și vârstnici, precum și alte persoane care doresc să se alăture manifestării.

cristiboss56 17.03.2018 22:23:41

În Duminica Sf. Cuv. Ioan Scărarul, membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române vor sluji după următorul program, transmis de Radio Trinitas:
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va participa la Sfânta Liturghie ce va fi oficiată la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului.
Înaltpreasfințitul Părinte Laurențiu, Mitropolitul Ardealului, va sluji în Parohia Brașov Bartolomeu din Brașov.
Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, va sluji în Parohia Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din localitatea bistrițeană Blăjenii de Jos.
Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, va sluji la Mănăstirea Crasna din județul Gorj.
Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, va sluji în Parohia Timișoara-Iosefin din Protopopiatul Timișoara 1.
Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, va sluji la Biserica Sfânta Parascheva din orașul Soroca, Republica Moldova.
Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, va sluji în Parohia Acoperământul Maicii Domnului din Frankfurt am Main, Germania.
Înaltpreasfințitul Părinte Nicolae, Mitropolitul Ortodox Român al celor două Americi, va sluji în Parohia Sfântul Ierarh Nicolae din New York, SUA.
Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța.
Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, va sluji în Parohia Marginea 1 din județul Suceava.
Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, va sluji în Parohia Gârda de Sus, Protopopiatul Câmpeni.
Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, va sluji în Parohia Horezu 1, județul Vâlcea.
Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, va sluji la Mănăstirea Berzunți, județul Bacău.
Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, va sluji în Parohia Plevna, Protopopiatul Râmnicul Sărat.
Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Galați.
Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, va sluji în Parohia Cintei, Protopopiatul Arad.
Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, va sluji la Mănăstirea Călugăra, județul Caraș Severin.
Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, va sluji în Parohia Cheț, Protopopiatul Marghita.
Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, va sluji în Parohia Buna Vestire din municipiul Satu Mare.
Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, va sluji la Catedrala Episcopală din Drobeta Turnu Severin.
Preasfințitul Părinte Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor, va sluji la Paraclisul Episcopal Sfântul Mare Mucenic Mina din Slobozia.
Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, va sluji la Mănăstirea Icoana Prodromița din localitatea Comandău, județul Covasna.
Preasfințitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului, va sluji la Mănăstirea Crângu din județul Teleorman.
Preasfințitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, va sluji la Schitul Letca Nouă din județul Giurgiu.
Preasfințitul Părinte Sebastian, Episcopul Slatinei și Romanaților, va sluji în Parohia Vulpeni, Protoieria Slatina 2.
Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, va sluji în Biserica Sfânta Cuvioasă Paraschiva din localitatea Dăeni, Protopopiatul Babadag.
Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, va sluji la Paraclisul Sfântul Evanghelist Luca de la Centrul Eparhial.
Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, va sluji în Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din municipiul Hunedoara.
Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei, va sluji la Paraclisul Adormirea Maicii Domnului de la Sediul Eparhial din Roma, Italia.
Preasfințitul Părinte Timotei, Episcopul Ortodox Român al Spaniei și Portugaliei, va sluji în Parohia românească Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Alcala de Henares.
Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, va sluji în Biserica parohiei românești din Stavanger, Norvegia.
Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, va sluji la Mănăstirea Radu Vodă din Capitală.
Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop vicar patriarhal, va sluji la Mănăstirea Antim din Capitală.
Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, va sluji la Catedrala Patriarhală.
Preasfințitul Părinte Ilarion Făgărășanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, va sluji în Parohia Sfânta Treime și Sfântul Mucenic Efrem cel Nou din Viscri, județul Brașov.
Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, va sluji în Parohia Timișoara Mehala din Timișoara.
Preasfințitul Părinte Marc Nemțeanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale, va sluji în Parohia din Vernon, Eure, Franța.
Preasfințitul Părinte Sofian Brașoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului, va sluji la Biserica Sfântul Ioan Botezătorul (AHK) din München, Germania.
Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, va sluji în Parohia Cotârgași din județul Suceava.
Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Aradului, va sluji la Mănăstirea Gai din județul Arad.

cristiboss56 20.03.2018 00:17:22

„Postul și rugăciunea sunt acum, când am trecut de jumătatea postului, pentru fiecare dintre noi, îndemn către sfințenie, puterea noastră de a rămâne lângă Dumnezeu și singurele posibilități ale omului de a ieși din robia patimilor”, a spus duminică IPS Varsanufie.
Arhiepiscopul Râmnicului a oficiat Sfânta Liturghie la Biserica Intrarea în Biserică a Maicii Domnului din Parohia Horezu I, notează site-ul oficial al Eparhiei.
În predica rostită, Părintele Arhiepiscop a subliniat importanța credinței în drumul omului către Împărăția lui Dumnezeu și i-a îndemnat pe credincioși în urmarea virtuților creștine, cu precădere a postului și a rugăciunii, care îl conduc pe om către sfințenie.
Ierarhul a explicat și afirmația tatălui copilului lunatic din evanghelie: „Cred, Doamne! Ajută necredinței mele!”.
„Ce vrea să însemne acest cuvânt? Ei bine, acest cuvânt înseamnă că și dacă este o urmă de scăpare, atunci Hristos este rugat să țină cont de ea. Tatăl copilului era conștient de puținătatea credinței lui, dar cunoștea și milostivirea cea infinită a lui Dumnezeu, dragostea nețărmurită care nu ține cont de puținătatea virtuților noastre. Pe de altă parte, vedem smerenia tatălui care, oricâtă credință ar fi avut, își dă seama de faptul că este o făptură slabă și ar fi trebuit să aibă mult mai multă credință”, a menționat Arhiepiscopul.
IPS Varsanufie și-a încheiat cuvântul învățătură stăruind asupra vestirii Pătimirilor Mântuitorului Hristos, dar și asupra importanței participării la deniile din Săptămâna Pătimirilor.
„Nu peste mult timp, peste numai 14 zile, vom intra în Săptămâna Mare sau în Săptămâna Pătimirilor. Atunci când vom putea să rămânem lângă Hristos, nu cum au făcut ucenicii care s-au risipit, când a fost dus în curtea arhiereului și toți s-au risipit. Noi avem această posibilitate ca în Săptămâna Mare să venim zi de zi și să rămânem lângă Domnul Hristos la slujbele care se numesc denii”.
În cadrul deniilor, „avem posibilitatea să fim lângă El atunci când Iuda Îl vinde, atunci când este prins, atunci când este pălmuit, atunci când este batjocorit, când este dus de la Ana la Caiafa și la Pilat, atunci când este dat spre răstignire, și să așteptăm Învierea Lui”, a explicat Chiriarhul Râmnicului.

cristiboss56 20.03.2018 00:20:17

Începând de miercuri seară, în Bisericile Ortodoxe se săvârșesc slujbe de seară care se numesc Denii. Aceste slujbe se oficiază miecuri și vineri seară în săptămâna a cincea din Postul Mare și în fiecare seară din Săptămâna Mare începând din seara Duminicii Floriilor și până în seara Vinerii celei Mari.
Părintele prof. Nicolae Necula afirmă: „Prin caracterul și conținutul lor, Deniile sunt unicate în cultul divin ortodox. Cuvântul «denie» vine de la slavonescul «vdenie» și înseamnă priveghere sau slujbă nocturnă. Mai precis, Denia este slujba Utreniei sau «de dimineață», care se săvârșește seara, în ajun. Denia se deosebește de Priveghere, care înseamnă tot slujbă de seară, prin faptul că se referă numai la Utrenia săvârșită seara”.
Deniile sunt slujbe de dimineață (Utrenie), care se săvârșesc în seara zilei precedente ca o formă de priveghere prelungită a zilei. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel spune în acest sens: „Denia, ca slujbă de dimineață săvârșită seara, are ca scop transformarea întunericului serii în lumină liturgică, ca simbol al trecerii sufletului, prin rugăciune, pocăință și postire, de la întunericul păcatului la lumina viețuirii sfinte potrivit Evangheliei lui Hristos. Deniile sunt o formă de priveghere prelungită a zilei, ca umplere a serii cu lumina duhovnicească a rugăciunii și a cântării. Cu alte cuvinte, Denia face ca seara să fie ziuă și lumină de priveghere. Ele conțin multă lumină și multă hrană duhovnicească pentru urcușul interior al sufletului spre marea și sfânta sărbătoare a Învierii Domnului. Deniile nu sunt doar slujbe de dimineață săvârșite seara, până târziu în noapte, ci scopul lor principal este ca, prin rugăciune și cântare, prin citirea Sfintei Scripturi și meditație, prin pocăință și post, să alungăm din suflet întunericul păcatelor și să ne umplem de lumina cea tainică și nevăzută, dar reală și simțită ca bucurie, a prezenței iubitoare a lui Hristos în noi și în cei care se roagă împreună cu Biserica Sa”.
Participarea noastră la Denii ne introduce în frumusețea și profunzimea spiritualității ortodoxe, iar în Săptămâna Mare suntem alături de Hristos Care se jertfește pe Cruce pentru mântuirea noastră. Deniile sunt un timp al sublimului liturgic ortodox care ne înalță la înțelegerea tainelor credinței noastre.

cristiboss56 22.03.2018 21:22:59

Denia Canonului celui Mare a fost oficiată miercuri în Catedrala Mitropolitană din Sibiu de Mitropolitul Ardealului. Ierarhul a amintit că lucrarea virtuților reprezintă „o lucrare permanentă” și nu o putem împlini fără ajutorul Domnului Hristos.
Pentru a împlini virtuțile trebuie ca în rugăciune„să apelăm întotdeauna la Mântuitorul Iisus Hristos. Canonul este plin de această mijlocire către Hristos și prin el este preamărită Sfânta Treime și Maica Domnului. La fel, sunt chemați în ajutor Sfinții Apostoli”, a spus IPS Laurențiu.
Cu referire la această frumoasă creație liturgică specifică perioadei Triodului, Mitropolitul a explicat că „fiecare strofă ne îndreaptă spre căință care este elementul esențial. Noi nu ne putem apropia de Mântuitorul Hristos cu mândrie”.
Canonul de pocăință al Sfântului Andrei Criteanul este format din peste 250 de imnuri.

cristiboss56 22.03.2018 21:28:12

La Catedrala Înălțarea Domnului din Slobozia, PS Vincențiu a oficiat miercuri slujba Canonului celui Mare.
Episcopul le-a vorbit celor prezenți despre ajutorul pe care această rugăciune a Sfântului Andrei Criteanul îl oferă în urcușul duhovnicesc al acestui post.
Întrucât în timpul slujbei a fost citită și viața Sfintei Maria Egipteanca, ce va fi cinstită duminică, ierarhul a subliniat „puterea harului dumnezeiesc de a-i vindeca pe păcătoșii care se căiesc”.
La final, Părintele Episcop i-a binecuvântat pe participanții la rugăciune.

cristiboss56 22.03.2018 21:36:46

„Să încercăm și noi ca până ajungem la Paști să fim un pic mai buni decât am fost la începutul Postului Mare” i-a încurajat Mitropolitul Andrei pe credincioșii prezenți miercuri seară la slujba Canonului Mare în Catedrala din Cluj-Napoca.
În cuvântul rostit după oficierea Deniei, ierarhul a îndemnat la rugăciune și priveghere, urmând exemplelor oferite de Sfântul Andrei Criteanul în Canonul Mare:
„Denia Canonului celui Mare ne predispune la rugăciune, la priveghere și la meditație. Canonul Sfântului Andrei ne îndeamnă la pocăință, la îndreptare, la apropiere de Dumnezeu. Tot canonul acesta este un îndemn spre pocăință iar un exemplu este Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca. Viața ei este pilduitoare pentru pocăința omului păcătos. Și care nu suntem oare păcătoși?” a continuat Înaltpreasfinția Sa.
După ce le-a relatat pe scurt viața Cuvioasei Maria Egipteanca, scrisă de Sfântul Sofronie, patriarhul Ierusalimului, Părintele Mitropolit i-a îndemnat pe credincioșii prezenți în număr mare la slujbă, să îi urmeze exemplul și fiecare să încerce să își îndrepte viața.
Potrivit site-ului oficial al Eparhiei, slujba a fost oficiată de IPS Andrei împreună cu un sobor format din părinți profesori ai celor două școli teologice din municipiu și slujitori ai Catedralei. Răspunsurile au fost oferite de Corul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca.

cristiboss56 22.03.2018 21:40:02

Denia Canonului Mare a fost oficiată miercuri seară în Catedrala din Galați de Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos.
Împreună cu ierarhul a slujit un sobor de preoți și diaconi din Eparhie. Răspunsurile liturgice au fost oferite de corul Seminarului Teologic „Sf. Apostol Andrei“ din Galați, condus de prof. dr. Dan Drăgoi.
Despre Denia Canonului Mare, IPS Casian a spus că „în centrul ei Sfinții Părinți au așezat cel mai profund, cel mai duhovnicesc și mai accesibil canon al pocăinței, alcătuit de Sfântul Andrei Criteanul din faptele și din exemplele de pocăință din Sfânta Scriptură a Vechiului și Noului Testament”.
„Prin toate acestea înțelegem sensul luminios al pocăinței, cunoașterea păcatului, regretarea lui și urmarea virtuților, ne întărim în dreapta credință și înmulțim semnele iubirii autentice, care sunt faptele bune și milotive, tot atâtea trepte în urcușul spre Învierea Mântuitorului nostru Iisus Hristos”, a continuat Părintele Arhiepiscop.
Numeroși credincioși de toate vârstele au participat la „Canonul lacrimilor” pentru a se întări în urcușul duhovnicesc al Postului Mare.
Canonul Sfântului Andrei Criteanul este un imn liturgic alcătuit din 250 de stihiri, organizate în nouă cântări. Fiecare cântare începe cu un irmos și se încheie cu două laude de cinstire, una adresată Sfintei Treimi și una către Maica Domnului. Acest imn mai este cunoscut și sub denumirea de „Canonul Mare“, nu doar pentru numărul mare de stihiri, ci și pentru profunzimea învățăturilor teologice.

cristiboss56 23.03.2018 01:21:35

Denia Acatistului BUNEI VESTIRI
 
Slujba Imnului Acatist este oficiată în fiecare an, vineri seara, în săptămâna a 5-a din Postul Sfintelor Paști, în cadrul Deniei.
Acatistul Bunei Vestiri este un imn de laudă închinat Maicii Domnului, alcătuit din 24 de strofe, având 13 condace și 12 icoase. Această piesă imnografică dă expresie, sub formă poetică, învățăturii Bisericii despre Maica Domnului și este cel mai vechi imn acatist. Împreună cu acatistul se cântă Canonul Bunei Vestiri, alcătuirea lui Iosif Imnograful, care-i împrumută unele expresii și îi este asemănător prin formă, amplificând salutarea îngerului („Bucură-te!”) și legând de ea expresii antinomice ce exprimă realizarea în Fecioara Maria a prefigurărilor Vechiului Testament și caracterul neînțeles al întrupării.
Motivul introducerii citirii Acatistului în timpul Postului Mare îl constituie nu doar apropierea de praznicul Bunei Vestiri, ci și învățătura mariologică și hristologică pe care o cuprinde, în nașterea feciorelnică fiind recapitulate și realizate toate figurile Legii și ale Profeților, căci ea este realizarea Marii Taine a planului mai înainte de veci al lui Dumnezeu cu privire la creația Sa.
Din punct de vedere liturgic, această slujbă face parte din rânduielile specifice ale Postului Mare, menite să-l pregătească sufletește pe credincios pentru marele praznic al Învierii Domnului. Alături de profunzimea și frumusețea specifică a rugăciunii în sine, Imnul Acatist are și o istorie miraculoasă care, analizată în esență, constituie un real izvor de învățături duhovnicești ce-și pot găsi aplicarea în situații concrete din viața socială actuală.
Cântarea Acatistului este corelată, potrivit sinaxarelor, cu eliberarea Constantinopolului de avari și perși, în 7 august 626, din timpul împăratului Heraclie, prin minunea Maicii Domnului. În semn de recunoștință, poporul a cântat toată noaptea, în picioare, Imnul Acatist al Maicii Domnului în Biserica Fecioarei din Vlaherne.
În lucrarea „Triodul explicat”, Makarios Simonopetritul afirmă că această comemorare nu este însemnată doar pentru locuitorii Constantinopolului din vechime, ci și pentru noi, cei care suntem asediați neîncetat de diferite *patimi.

cristiboss56 23.03.2018 21:38:22

„Preasfântă Născătoare de Dumnezeu este cea mai dragă ființă pe care o are Biserica. O cinstim pentru că este chip al sfințeniei și a devenit pentru noi o rugătoare neîncetată”, a spus vineri PS Ieronim Sinaitul în Catedrala Patriarhală.
Credincioșii participanți la Denia Acatistului Bunei Vestiri au ascultat la finalul slujbei cuvântul ierarhului care a făcut referire la rolul Maicii Domnului în iconomia mântuirii.
„Acest imn de rugăciune deosebită a Bisericii cuprinde întreaga istorie a mântuirii. Fecioara Maria a răspuns din partea umanității la chemarea lui Dumnezeu de mântuire. Sfânta Fecioară Maria este cea care prin cuvântul său a făcut posibilă întruparea Mântuitorului Hristos”, a explicat Episcopul vicar patriarhal.
Maica Domnului „încurajează toate familiile creștine, viața virtuoasă, apropierea de Biserică” și este un sprijin pentru credincioșii care doresc să progreseze în urcușul duhovnicesc.
„Pe lângă întristările și eforturile fiecăruia de îmbunătățire duhovnicească, de luptă cu greutățile, bolile, neajunsurile, păcatele, avem și această încurajare: prezența Maicii Domnului în viața noastră și a Bisericii”, a mai surprins PS Ieronim.
Utrenia sâmbetei din săptămâna a V-a Postului Mare este o Utrenie specială care se oficiază vineri seara. În timpul acestei slujbe s-a cântat în patru fragmente Acatistul Bunei Vestiri, atribuit Sfântului Cuvios Roman Melodul, care datează din secolul al VI-lea.
Deniile sunt slujbe specifice Postului Mare. Cuvântul Denie provine din cuvântul vdenia și înseamnă slujba Utreniei săvârșită seara, fără a fi însă unită cu Vecernia și cu Litia, ca în cazul Privegherii din ajunul duminicilor, a sărbătorilor împărătești și a sfinților cu priveghere.

cristiboss56 23.03.2018 21:41:47

Părintele Nicolae Tănase de la Valea Plopului a fost joi invitatul Bisericii Sfântul Gheorghe din Bacău. Părintele i-a îndemnat pe participanții la conferința susținută să protejeze dreptul la viață al copiilor.
Părintele Nicolae Tănase, președintele Asociației Pro-Vita Valea Plopului, a împărtășit celor prezenți din experiența sa în calitate de preot, dar și de sprijinitor a sute de copii și bătrâni, notează site-ul oficial al Eparhiei Romanului și Bacăului.
Părintele a tras un semnal de alarmă cu privire la rata scăzută a natalității și la numărul foarte mare de avorturi, prezentând statistici cutremurătoare.
„În România, la momentul actual se fac în medie patru sute de avorturi pe zi. Patru sute de copii sunt omorâți zilnic, iar rata natalității este de 1,5. Mult mai puțin decât ar fi necesar ca să supraviețuim ca națiune”, a spus Părintele Tănase.
Părintele Nicolae i-a îndemnat pe cei prezenți să devină purtători de cuvânt ai vieții, să susțină dreptul copiilor la viață și să vină în sprijinul femeilor aflate în criză de sarcină.
„Mergeți acasă și spuneți copiilor, nepoților, vecinilor că dreptul internațional, drepturile omului vorbesc despre dreptul la viață, dar nu despre un așa zis drept la avort. Oamenii aleg să nu dea naștere la prunci din comoditate, în diverse conjuncturi, nu din cauza unei situații financiare precare”, a mai explicat protectorul copiilor de la Valea Plopului.
Cei care nu au copii îi pot ajuta pe cei care au. „Dacă mergeți acasă și dați ajutor vecinei sau propriului copil care are un copil mic, o încurajați să mai facă încă unul. Fiecare să facă ce poate și ne va fi tuturor mai bine”, a încurajat Părintele Nicolae Tănase.
După prima parte a conferinței, Corala preoților din Protopopiatul Bacău a interpretat câteva piese specifice perioadei Triodului.
Participanții au avut posibilitatea în a doua parte să afle răspunsuri la întrebările adresate Părintelui.
La inițiativa Părintelui paroh Gheorghe Chirică de la Biserica Sfântul Gheorghe din Bacău s-a organizat o colectă constând în alimente de bază neperisabile, haine, jucării și bani care au fost dăruite copiilor și bătrânilor de la Valea Plopului.
Pentru a susține dreptul la viață al copiilor, sâmbătă va avea loc Marșul pentru viață 2018 în peste 300 de orașe din România și Republica Moldova.

cristiboss56 23.03.2018 21:44:25

Pentru a marca Centenarul Marii Uniri, dar și Unirea Basarabiei cu România din 27 martie 1918, reprezentanții comunei Putna au semnat joi o Declarație simbolică de Unire cu Basarabia. Evenimentul a avut loc în Sala Tronului a Casei Domnești de la Mănăstirea Putna.
Înainte de Ședința extraordinară a Consiliului Local, Arhim. Melchisedec Velnic, starețul așezământului monahal, a oficiat o slujbă de Te Deum în Biserica Mănăstirii. Apoi, membrii Consiliului Local s-au închinat la Mormântul Sfântului Ștefan cel Mare.
Manifestarea a continuat în Sala Tronului. În deschidere, artista Alexandra Dan a intonat Imnul de stat al României, după care Gheorghe Coroană, Primarul Comunei Putna a citit textul „Declarației de Unire” a Basarabiei cu România.
Declarația a fost aprobată în unanimitate, iar membrii Consiliului Local, reprezentanții mănăstirii și ai altor instituții din comună au semnat-o, în trei exemplare. Un exemplar va rămâne la Primăria comunei, unul la școala din localitate, iar al treilea exemplar la Mănăstirea Putna. Declarația va fi trimisă Prim-ministrului României, Președintelui Camerei Deputaților, Președintelui Senatului, Președintelui României.
„Este un act simbolic. El nu produce efect în sine, dar sunt convins că toți avem dorința și încă speranța că într-o zi cineva își va pune semnătura și pe un act oficial al Unirii. Că voința continuă a noastră de unire va culmina cu înfăptuirea din nou a Marii Uniri a românilor”, a declarat Gheorghe Coroană.

cristiboss56 25.03.2018 04:12:30

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a ajuns sâmbătă în jurul orei 12:00 la Catedrala din Iași. Preafericirea Sa va participa duminică la Proclamarea canonizării Sfinților Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei, și Gheorghe Pelerinul.
Părintele Patriarh a fost întâmpinat la Catedrala Mitropolitană de IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, împreună cu un sobor de ierarhi, preoți și numeroși credincioși. La primirea Patriarhului a fost oficiată o slujbă de Te Deum.
Mitropolitul Teofan i-a adresat Patriarhului „gând de bun-venit și bună revenire la Iași și în Moldova” și a vorbit despre importanța momentului pentru Biserica noastră. Ierarhul a subliniat faptul că odată cu praznicul Bunei Vestiri, credincioșii din Eparhie primesc mai multe vești bune, între care proclamarea celor doi sfinți și vizita Patriarhului României.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidențiat faptul că Mitropolitul Iosif Naniescu a fost „un om al cultului și al culturii, evlavios, învățat și iubitor de carte” și de aceea era și foarte iubit de popor, fiind numit „cel bun” și „cel milostiv”.
De asemenea, Preafericirea Sa a vorbit despre arhitectura și pictura de stil neoclasic a lăcașului de cult rectitorit de Mitropolitul care va fi proclamat sfânt.
La final, Patriarhul a mulțumit pentru frumoasa primire și a oferit IPS Teofan pentru tezaurul Catedralei Mitropolitane o cruce metalică, tămâie din Oman, dar și câteva cărți apărute la Editurile Patriarhiei Române.
În jurul orei 16:00 va fi oficiat ultimul parastas pentru Mitropolitul Iosif Naniescu și pentru Moș Gheorghe Lazăr în Catedrala Mitropolitană, urmat de slujba Privegherii, iar duminică, Sfânta Liturghie, urmată de Proclamarea canonizării Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei, și a Sfântului Gheorghe Pelerinul.

cristiboss56 25.03.2018 19:03:05

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oficiat Sfânta Liturghie în Catedrala Mitropolitană din Iași împreună cu 14 ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române. La finalul slujbei a avut loc Proclamarea solemnă a canonizării Sfinților Iosif cel Milostiv și Gheorghe Pelerinul.
Sute de credincioși s-au rugat duminică în Catedrala din Iași, între care numeroase oficialități centrale și locale. Victor Opaschi, Secretarul de Stat pentru Culte, dar și Primarul Iașului, Mihai Chirica, participă la slujbă.
După Sfânta Liturghie a avut loc proclamarea solemnă a celor doi sfinți: Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei și Sfântul Gheorghe Pelerinul. Au fost citite tomosurile de canonizare, prezentate icoanele sfinților și a-au intonat troparele lor.
După slujbă, ierarhii, preoții și credincioșii au adus cinstire moaștelor sfinților Iosif și Gheorghe, care au fost așezate în apropierea raclei Sfintei Parascheva.
Racla cu cinstitele moaște ale Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei, va rămâne spre închinare în Catedrala Mitropolitană din Iași, iar racla cu cinstitele moaște ale Sfântului Gheorghe Pelerinul va fi dusă la Mănăstirea Văratec din județul Neamț.
Sfânta Liturghie de la Catedrala Mitropolitană din Iași. Urmează proclamarea canonizării Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei, și a Sfântului Gheorghe Pelerinul.
Posted by TRINITAS TV on 24 Martie 2018
Din soborul slujitor au făcut parte:
Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei,Înaltpreasfințitul Părinte Laurențiu, Mitropolitul Ardealului,Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor,Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului,Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților,Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei,Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului,Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos,Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor,Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord,Preasfințitul Părinte Calinic Botoșăneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Iașilor,Preasfințitul Părinte Antonie de Orhei, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului,Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților șiPreasfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Aradului.
Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corul „Sfântul Ierarh Iosif Naniescu” al Facultății de Teologie Ortodoxă din Iași.

cristiboss56 25.03.2018 19:14:03

Duminica a 5-a din Postul Mare îi este dedicată Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca, a cărui exemplu reprezintă o încurajare că „oricât de păcătos ar fi omul, prin pocăință se poate îndrepta și chiar ajunge la sfințenie”.
În acest context Patriarhul Daniel a subliniat că „Rugăciunea unită cu pocăința și cu postul ajută pe cei păcătoși să devină sfinți”.
Cuvioasa Maria Egipteanca s-a născut în Egipt, la sfârșitul veacului al V-lea. Încă de la vârsta de 12 ani a plecat din casa părinților ei și a mers în Alexandria. Era tânără și frumoasă și a căzut într-o atât de mare robie a plăcerilor, încât s-a făcut ademenitoare multor suflete de bărbați tineri și bătrâni cu desfătările pierzătoare ale desfrânării.
Însă, după ce a trăit 17 ani în cea mai adâncă viață păcătoasă, părându-i-se că acesta este singurul chip de a-și trăi viața, Dumnezeu i-a întins mână de ajutor, făcând din ea un dreptar de întoarcere la pocăință, o pildă de nevoință peste fire și de neasemuită sfințenie.

cristiboss56 27.03.2018 01:21:42

****Editat ****

cristiboss56 27.03.2018 01:25:52

Editorial "Basilica"
 
Sărbătorim astăzi, 27 martie 2018, un veac de la primul eveniment care a dat startul Marii Uniri: adoptarea de către Sfatul Țării de la Chișinău a Declarației de Unire a Basarabiei cu România. Basarabenii porniseră, astfel, propria revoluție prin afirmarea dorinței de a merge pe alt drum decât cel spre care Rusia era mânată de bolșevici. Pentru români, mersul implacabil al istoriei anului 1918 balansa între agonia păcii umilitoare de la Buftea-București, 24 aprilie/7 mai 1918, și bucuria unirii tuturor românilor, aflați până la acel moment în granițele unor imperii ce s-au prăbușit rând pe rând.
În istoria omenirii sunt momente în care pare că intervenția divină este mai prezentă ca oricând. Cu siguranță, anul 1918 se poate înscrie într-un astfel de registru, căci nu te poți raporta altfel la vremea în care popoarele Europei și-au trăit propriile istorii la extreme, de la agonie la extaz și invers. Pentru români, mersul implacabil al istoriei anului 1918 a părut marcat de acest registru al balansului între agonia înfrângerii, parafată prin pacea umilitoare de la Buftea-București din 24 aprilie/7 mai 1918, și bucuria unirii tuturor românilor aflați până la acel moment în granițele unor imperii care s-au prăbușit, rând pe rând, precum efemerele castele de nisip.
Răpit în anul 1812 din trupul Moldovei marilor voievozi, pământul dintre Prut și Nistru, cunoscut sub numele de Basarabia, și-a trăit timp de un secol marea dramă a dezrădăcinării, a robiei babilonice, precum popoarele biblice. Rusificarea, ruperea de cultura și limba română, dislocarea oamenilor din satele lor și trimiterea în zone uitate de lume din uriașul imperiu al țarilor au fost doar câteva dintre efectele actului de la 1812. Basarabia și-a trăit cumva o istorie paradoxală, căci tocmai în secolul naționalităților, când popoarele Europei se trezeau la libertate și își afirmau propria identitate și își cereau drepturile, românii de aici erau obligați să trăiască în afara istoriei și, fapt grav, legăturile cu România, cu românii de dincolo de Prut erau interzise și aspru pedepsite. În plus, țarismul le-a indus falsa idee că ei sunt moldoveni, că formează un popor aparte, distinct de poporul român, teorie preluată ulterior și de sovietici și vehiculată și astăzi în spațiul public.
Izbucnirea Primului Război Mondial a fost momentul care a produs o ruptură a acestei situații umilitoare. Peste 300.000 de basarabeni au fost înrolați în armata țaristă și trimiși să lupte pe front. Aici ei s-au întâlnit cu ceilalți români - cu ardelenii în Galiția, în Ucraina, cu muntenii și moldovenii pe frontul românesc din Moldova. Toți acești soldați basarabeni au realizat, dintr-odată, că erau parte a aceluiași popor, că vorbeau aceeași limbă, iar vălul indus conștiințelor de imperiul țarist s-a ridicat. După trei ani de război, Rusia a intrat într-o criză, iar cele două revoluții declanșate în anul 1917 au generat prăbușirea imperiului.
Ideile autodeterminării puternic afirmate în acei ani au prins contur și în spațiul basarabean. Anul 1917 a găsit intelectualitatea românească de aici pendulând între o iluzorie participare la revoluția de sorginte bolșevică și participarea la propria-i revoluție, aceea a trezirii conștiinței naționale și a ruperii de spațiul și ideologia rusă a lumii lui Lenin și Troțki.
Basarabia și-a trăit, în anul 1917, momentul genezei mișcării unioniste, care s-a derulat încet și greoi, stropit cu sângele unor adevărați martiri ce au plătit cu prețul vieții crezul lor, iar Simeon Murafa, unionistul ucis de bolșevici în luna august a aceluiași an, este un exemplu relevant în acest sens. Înființarea Partidului Național Moldovenesc, în aprilie 1917, a fost, fără îndoială, primul pas însemnat al trezirii vocii sângelui, căci numai printr-un partid politic mișcarea națională românească din Basarabia putea să-și atingă obiectivele. Următorii pași au fost cei ai congreselor în care cele mai importante categorii sociale s-au întâlnit și au decis adeziunea la ideile naționale: învățătorii, preoții și soldații. În tot acest timp, prezența ardelenilor în spațiul basarabean s-a dovedit a fi fost una de bun augur, căci ardelenii le-au fost „învățători și profesori” ai trezirii conștiinței naționale românești, ai crezului că și basarabenii sunt parte integrantă a poporului român.
Decisiv a fost finalul anului 1917 când în Basarabia a fost creat Sfatul Țării, organul legis*lativ care a dat o formă juridică aspirațiilor naționale, în momentul în care a decis crearea Republicii Democratice Federative Moldovene. Practic, basarabenii își porneau revoluția lor, afirmându-și dorința de a merge pe alt drum decât cel spre care Rusia era mânată de bolșevici.
Haosul provocat de trupele fostei armate imperiale care, contaminate de bolșevism, la întoarcerea de pe frontul din Moldova s-au oprit în Basarabia pentru a instaura ceea ce ei numeau ordinea revoluționară, în fapt dezordinea și jaful teritoriului locuit în majoritate de români. Pentru bolșevici dorința românilor basarabeni era de neînțeles, deși revoluția vorbea de dreptul legitim al popoarelor la autodeterminare, în fapt, „revoluționarii lumii noi” perpetuau ideile defunctului imperiu. Era o prefigurare a dictaturii și asupririi popoarelor de la Urali la Vladivostok care avea să se petreacă în vremea existenței URSS. Din aceste motive, în permanență, membrii Sfatului Țării au stat sub teroarea amenințării bolșevice și numai intervenția armatei române a pus capăt crimelor, jafurilor și abuzurilor bandelor bolșevice.
În anul 1918, într-o zi simbolică, 24 ianuarie, Republica Moldovenească și-a proclamat in*dependența, acesta fiind primul mare pas pe drumul spre Unirea cu România. Este momentul în care se pune cu pregnanță în dezbatere ideea unirii. De o parte sunt reprezentanții unirii necon*diționate, de alta sunt cei nehotărâți, dar și cei care se opun.
Ziua de 27 martie 1918 a rămas în istorie ca zi a Unirii. Este, de fapt, preambulul care anunța, la sfârșitul anului, și Unirea celorlalte teritorii românești cu patria-mamă. Ședința solemnă a Sfatului Țării din 27 martie a rămas ca un moment memorabil al conștiinței naționale româ*nești. Relevante sunt vorbele rostite de Constantin Stere în acele clipe: „Gonit din Țara mea natală prin puterea oarbă a despotului țar, astăzi eu iar sunt adus aici prin voința poporului eliberat... În vieața omului, ca și a popoarelor întregi, momente așa de înălțătoare nu sunt multe... Astăzi noi proclamăm drepturile poporului suveran nu numai aci, în Basarabia, ci și drepturile tuturor fraților noștri, oriunde ar fi ei”. Actul Unirii a fost votat cu 86 de voturi pentru, 3 voturi au fost împotrivă, iar 36 de deputați s-au abținut de la vot. Ratificarea actului unirii s-a făcut de către Regele Ferdinand I la data de 9/22 aprilie, iar recunoașterea internațională a venit la 28 octombrie la Paris.
Actul Unirii Basarabiei va rămâne pentru totdeauna în istorie legat de acțiunea unor perso*nalități precum C. Stere, P. Halippa, I. Inculeț, D. Ciugureanu, I. Buzdugan, Vasile Stroescu, Alexe Mateevici, Simeon Murafa. Alături de familia regală, de clasa politică a acelei epoci, „panteonul Unirii” se întregește cu jertfele soldaților români de pe fronturile Marelui Război, jertfe care au clădit România Mare.
La o sută de ani de la acel moment astral al istoriei noastre, chiar dacă destinul ne găsește pe noi și pe frații noștri din Basarabia separați în două state, avem datoria de a onora așa cum se cuvine moștenirea noastră comună, jertfele înaintașilor și, mai ales, de a celebra România și istoria noastră în fiecare zi. Avem datoria ca prin munca noastră, prin eforturile noastre, să reușim să lăsăm o moștenire valoroasă urmașilor noștri, așa cum, la rândul său, generația de la 1918 ne-a lăsat nouă România unită.

cristiboss56 27.03.2018 21:01:49

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a participat marți la ședința solemnă a Camerelor reunite ale Parlamentului, dedicată împlinirii a 100 ani de la Unirea Basarabiei cu România. În timpul evenimentului a fost adoptată o Declarație solemnă pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Țara Mamă, România, la 27 martie 1918.
La manifestarea de la Palatul Parlamentului au mai fost prezenți președinții Camerei Deputaților și Camerei Senatorilor, prim-ministrul Viorica Dăncilă, foști președinți de stat, Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române, deputați, senatori, membri ai Guvernului României, ierarhi, și președintele Legislativului Republicii Moldova, Andrian Candu, însoțit de o delegație de parlamentari de peste Prut.
Celebrarea aniversării unirii Basarabiei cu Regatul României a început prin intonarea Imnului Național al României.
În timpul evenimentului au rostit alocuțiuni președinții celor două Camere ale Parlamentului, premierul României, președintele Legislativului Republicii Moldova și Custodele Coroanei Române.
La finalul ședinței solemne a avut loc lansarea unui album filatelic aniversar care conține o emisiune de mărci poștale intitulată 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.
Unirea din 27 martie 1918 a fost aprobată de Sfatul Țării cu 86 de voturi pentru, 3 contra și 36 abțineri.
Declarația solemnă pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Țara Mamă, România, la 27 martie 1918
„La 27 martie 1918, Sfatul Țării, în calitate de organism suprem legislativ reprezentativ al Basarabiei, din care făceau parte reprezentanți ai populației române majoritare și ai minorităților etnice, constituit în concordanță cu normele democratice ale timpului, în condițiile disoluției Imperiului țarist și ale desfășurării Primului Război Mondial, a dat expresie dorinței colective de unitate prin adoptarea Actului Unirii.
Textul Actului Unirii, votat de Sfatul Țării la 27 martie 1918, cuprindea într-un singur paragraf sufletul și năzuințele de unire ale basarabenilor:
„În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dinspre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani, din trupul vechii Moldove, În puterea dreptului istoric și a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa România. Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi și totdeauna!”
Această decizie a fost recunoscută prin Tratatul de Pace de la Paris din 28 octombrie 1920 și a rămas în memoria colectivă ca o pagină luminoasă de istorie modernă, scrisă de fiii Basarabiei care s-au dedicat spiritului național, ca moment istoric de mare importanță pentru poporul român de pe cele două maluri ale Prutului.
Prin revenirea Basarabiei la Țara Mamă, România, s-a înlăturat nedreptatea istorică de la 1812, când, prin Tratatul de la București dintre Imperiul Otoman și Rusia țaristă, partea situată la răsărit de Prut a Principatului Moldovei a intrat în componența Imperiului Rusiei, formând gubernia Basarabiei.
Timp de 22 de ani, până la raptul teritorial impus de Uniunea Sovietică ca urmare a înțelegerilor secrete dintre Stalin și Hitler, cunoscut ca „Pactul Ribbentrop-Molotov” semnat la 28 septembrie 1939, Unirea cu România a ferit Basarabia de războiul civil rus, de tragediile colectivizării și ale Gulagului, iar pe cetățenii români de pericolul pierderii identității naționale.
Parlamentul României are datoria istorică să aducă un omagiu plin de recunoștință înaintașilor politici, la 100 de ani de la declararea Unirii Basarabiei cu România.
Prin organizarea unei Ședințe solemne a Camerelor reunite, în prezența unei delegații a Parlamentului și a Guvernului Republicii Moldova venită de la Chișinău pentru acest eveniment, sărbătorim „Actul Unirii votat de Sfatul Țării la 27 martie 1918” și celebrăm momentul în care elitele politice din Basarabia și din Regat au dat curs năzuințelor naționale.
Considerăm astăzi, drept o misiune de onoare a actualei și viitoarelor generații din stânga și dreapta Prutului să cinstească cu pioșenie memoria generației de la 1918, care a lucrat la construirea României Mari.
Astfel, având în vedere că:
– Parlamentul României a condamnat, într-o Declarație adoptată la 24 iunie 1991, Pactul Ribbentrop-Molotov „ca fiind ab initio nul și neavenit”;
– la 31 august 1989, Consiliul Suprem al Republicii Moldova a declarat limba română ca limbă oficială a statului și a repus în drepturi alfabetul latin, interzis de Guvernul Sovietic în timpul ocupației, ca alfabet al limbii române scrise;
– la 10 martie 1990, locuitorii R. Moldova au putut vota, în alegeri libere și corecte, deputați pentru Consiliul Suprem;
– la 27 aprilie 1990, Consiliul Suprem al R. Moldova a reinstaurat steagul românesc ca însemn oficial al statului;
Prin revenirea Basarabiei la Țara Mamă, România, s-a înlăturat nedreptatea istorică de la 1812, când, prin Tratatul de la București dintre Imperiul Otoman și Rusia țaristă, partea situată la răsărit de Prut a Principatului Moldovei a intrat în componența Imperiului Rusiei, formând gubernia Basarabiei.
Timp de 22 de ani, până la raptul teritorial impus de Uniunea Sovietică ca urmare a înțelegerilor secrete dintre Stalin și Hitler, cunoscut ca „Pactul Ribbentrop-Molotov” semnat la 28 septembrie 1939, Unirea cu România a ferit Basarabia de războiul civil rus, de tragediile colectivizării și ale Gulagului, iar pe cetățenii români de pericolul pierderii identității naționale.
Parlamentul României are datoria istorică să aducă un omagiu plin de recunoștință înaintașilor politici, la 100 de ani de la declararea Unirii Basarabiei cu România.
Prin organizarea unei Ședințe solemne a Camerelor reunite, în prezența unei delegații a Parlamentului și a Guvernului Republicii Moldova venită de la Chișinău pentru acest eveniment, sărbătorim „Actul Unirii votat de Sfatul Țării la 27 martie 1918” și celebrăm momentul în care elitele politice din Basarabia și din Regat au dat curs năzuințelor naționale.
Considerăm astăzi, drept o misiune de onoare a actualei și viitoarelor generații din stânga și dreapta Prutului să cinstească cu pioșenie memoria generației de la 1918, care a lucrat la construirea României Mari.

《continuă 》

cristiboss56 27.03.2018 21:04:03

《continuare 》
 
Astfel, având în vedere că:
– Parlamentul României a condamnat, într-o Declarație adoptată la 24 iunie 1991, Pactul Ribbentrop-Molotov „ca fiind ab initio nul și neavenit”;
– la 31 august 1989, Consiliul Suprem al Republicii Moldova a declarat limba română ca limbă oficială a statului și a repus în drepturi alfabetul latin, interzis de Guvernul Sovietic în timpul ocupației, ca alfabet al limbii române scrise;
– la 10 martie 1990, locuitorii R. Moldova au putut vota, în alegeri libere și corecte, deputați pentru Consiliul Suprem;
– la 27 aprilie 1990, Consiliul Suprem al R. Moldova a reinstaurat steagul românesc ca însemn oficial al statului;
Prin revenirea Basarabiei la Țara Mamă, România, s-a înlăturat nedreptatea istorică de la 1812, când, prin Tratatul de la București dintre Imperiul Otoman și Rusia țaristă, partea situată la răsărit de Prut a Principatului Moldovei a intrat în componența Imperiului Rusiei, formând gubernia Basarabiei.
Timp de 22 de ani, până la raptul teritorial impus de Uniunea Sovietică ca urmare a înțelegerilor secrete dintre Stalin și Hitler, cunoscut ca „Pactul Ribbentrop-Molotov” semnat la 28 septembrie 1939, Unirea cu România a ferit Basarabia de războiul civil rus, de tragediile colectivizării și ale Gulagului, iar pe cetățenii români de pericolul pierderii identității naționale.
Parlamentul României are datoria istorică să aducă un omagiu plin de recunoștință înaintașilor politici, la 100 de ani de la declararea Unirii Basarabiei cu România.
Prin organizarea unei Ședințe solemne a Camerelor reunite, în prezența unei delegații a Parlamentului și a Guvernului Republicii Moldova venită de la Chișinău pentru acest eveniment, sărbătorim „Actul Unirii votat de Sfatul Țării la 27 martie 1918” și celebrăm momentul în care elitele politice din Basarabia și din Regat au dat curs năzuințelor naționale.
Considerăm astăzi, drept o misiune de onoare a actualei și viitoarelor generații din stânga și dreapta Prutului să cinstească cu pioșenie memoria generației de la 1918, care a lucrat la construirea României Mari.
Astfel, având în vedere că:
Parlamentul României a condamnat, într-o Declarație adoptată la 24 iunie 1991, Pactul Ribbentrop-Molotov „ca fiind ab initio nul și neavenit”;la 31 august 1989, Consiliul Suprem al Republicii Moldova a declarat limba română ca limbă oficială a statului și a repus în drepturi alfabetul latin, interzis de Guvernul Sovietic în timpul ocupației, ca alfabet al limbii române scrise;la 10 martie 1990, locuitorii R. Moldova au putut vota, în alegeri libere și corecte, deputați pentru Consiliul Suprem;la 27 aprilie 1990, Consiliul Suprem al R. Moldova a reinstaurat steagul românesc ca însemn oficial al statului;la 23 iunie 1990, Consiliul Suprem al R. Moldova a declarat Republica Moldova drept stat suveran,la 1 ianuarie 2007 România a devenit membru al Uniunii Europene iar la 27 iunie 2014 Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.
Parlamentul României constituit în Ședința solemnă la împlinirea a 100 de ani de la înfăptuirea Unirii Basarabiei cu patria mamă, astăzi, 27 martie 2018:
consideră ca fiind pe deplin legitimă dorința acelor cetățeni ai Republicii Moldova care susțin unificarea celor două state ca o continuare firească în procesul de dezvoltare și afirmare a națiunii române și subliniem că acest act depinde de voința acestora,
și
declară că România și cetățenii ei sunt și vor fi întotdeauna pregătiți să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetățenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voinței suverane a acestora.
Această declarație a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat, în ședința comună din data de 27 martie 2018”.
Împlinirea a 100 ani de la Unirea Basarabiei cu România a fost marcată și de Biserica Ortodoxă Română. La Catedrala Patriarhală au fost pomeniți promotorii și susținătorii unirii, iar Patriarhul României a transmis un mesaj în acest sens.
Cu prilejul aniversării au fost oficiate slujbe de Te Deum și s-au tras clopotele în toate bisericile din cuprinsul Patriarhiei Române timp de un minut.

stefan florin 28.03.2018 09:05:34

Citat:

În prealabil postat de cristiboss56 (Post 659413)
Astfel, având în vedere că:
– Parlamentul României a condamnat, într-o Declarație adoptată la 24 iunie 1991, Pactul Ribbentrop-Molotov „ca fiind ab initio nul și neavenit”;
– la 31 august 1989, Consiliul Suprem al Republicii Moldova a declarat limba română ca limbă oficială a statului și a repus în drepturi alfabetul latin, interzis de Guvernul Sovietic în timpul ocupației, ca alfabet al limbii române scrise;
– la 10 martie 1990, locuitorii R. Moldova au putut vota, în alegeri libere și corecte, deputați pentru Consiliul Suprem;
– la 27 aprilie 1990, Consiliul Suprem al R. Moldova a reinstaurat steagul românesc ca însemn oficial al statului;
Prin revenirea Basarabiei la Țara Mamă, România, s-a înlăturat nedreptatea istorică de la 1812, când, prin Tratatul de la București dintre Imperiul Otoman și Rusia țaristă, partea situată la răsărit de Prut a Principatului Moldovei a intrat în componența Imperiului Rusiei, formând gubernia Basarabiei.
Timp de 22 de ani, până la raptul teritorial impus de Uniunea Sovietică ca urmare a înțelegerilor secrete dintre Stalin și Hitler, cunoscut ca „Pactul Ribbentrop-Molotov” semnat la 28 septembrie 1939, Unirea cu România a ferit Basarabia de războiul civil rus, de tragediile colectivizării și ale Gulagului, iar pe cetățenii români de pericolul pierderii identității naționale.
Parlamentul României are datoria istorică să aducă un omagiu plin de recunoștință înaintașilor politici, la 100 de ani de la declararea Unirii Basarabiei cu România.
Prin organizarea unei Ședințe solemne a Camerelor reunite, în prezența unei delegații a Parlamentului și a Guvernului Republicii Moldova venită de la Chișinău pentru acest eveniment, sărbătorim „Actul Unirii votat de Sfatul Țării la 27 martie 1918” și celebrăm momentul în care elitele politice din Basarabia și din Regat au dat curs năzuințelor naționale.
Considerăm astăzi, drept o misiune de onoare a actualei și viitoarelor generații din stânga și dreapta Prutului să cinstească cu pioșenie memoria generației de la 1918, care a lucrat la construirea României Mari.
Astfel, având în vedere că:
Parlamentul României a condamnat, într-o Declarație adoptată la 24 iunie 1991, Pactul Ribbentrop-Molotov „ca fiind ab initio nul și neavenit”;la 31 august 1989, Consiliul Suprem al Republicii Moldova a declarat limba română ca limbă oficială a statului și a repus în drepturi alfabetul latin, interzis de Guvernul Sovietic în timpul ocupației, ca alfabet al limbii române scrise;la 10 martie 1990, locuitorii R. Moldova au putut vota, în alegeri libere și corecte, deputați pentru Consiliul Suprem;la 27 aprilie 1990, Consiliul Suprem al R. Moldova a reinstaurat steagul românesc ca însemn oficial al statului;la 23 iunie 1990, Consiliul Suprem al R. Moldova a declarat Republica Moldova drept stat suveran,la 1 ianuarie 2007 România a devenit membru al Uniunii Europene iar la 27 iunie 2014 Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.
Parlamentul României constituit în Ședința solemnă la împlinirea a 100 de ani de la înfăptuirea Unirii Basarabiei cu patria mamă, astăzi, 27 martie 2018:
consideră ca fiind pe deplin legitimă dorința acelor cetățeni ai Republicii Moldova care susțin unificarea celor două state ca o continuare firească în procesul de dezvoltare și afirmare a națiunii române și subliniem că acest act depinde de voința acestora,
și
declară că România și cetățenii ei sunt și vor fi întotdeauna pregătiți să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetățenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voinței suverane a acestora.
Această declarație a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat, în ședința comună din data de 27 martie 2018”.
Împlinirea a 100 ani de la Unirea Basarabiei cu România a fost marcată și de Biserica Ortodoxă Română. La Catedrala Patriarhală au fost pomeniți promotorii și susținătorii unirii, iar Patriarhul României a transmis un mesaj în acest sens.
Cu prilejul aniversării au fost oficiate slujbe de Te Deum și s-au tras clopotele în toate bisericile din cuprinsul Patriarhiei Române timp de un minut.

Dumnezeu sa binecuvanteze Romania!

cristiboss56 31.03.2018 00:30:23

La împlinirea a 41 ani de la trecerea la cele veșnice a Patriarhului Justinian Marina, PS Timotei Prahoveanul a spus că reprezintă „o lumină în istoria Bisericii”, într-o perioadă grea pentru Ortodoxia românească. Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor a evidențiat personalitatea marcantă a Patriarhului Justinian Marina după slujba parastasului oficiată luni în biserica mănăstirii Radu Vodă din Capitală.
„A avut mult curaj, a avut râvnă misionară, s-a inspirat întotdeauna din scrierile Sfintei Evanghelii și a Sfinților Părinți. A cinstit în mod deosebit pe cei care au trecut prin suferințe, pe profesorii de teologie, pe preoții întemnițați, pe monahi și pe monahii”, a evidențiat Preasfinția Sa.
PS Timotei Prahoveanul a elogiat activitatea misionară desfășurată „în rândul credincioșilor și preoților de parohie” și a subliniat grija pe care a îndreptat-o către monahii și monahi. Ierarhul a făcut referire la decretul nr. 410 din anul 1959 și a explicat faptul că Patriarhul Justinian nu i-a uitat pe monahii care „au fost trimiși în mijlocul lumii”, iar „pe mulți i-a ajutat să revină în mănăstire”.
„A fost preocupat de toți cei care i-au cerut ajutorul arătând prin cuvinte și fapte că el a fost un patriarh iubitor al Bisericii, preoților, monahilor și al credincioșilor”, a subliniat Preasfinția Sa.
Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor a semnalat purtarea de grijă pe care Patriarhul Justinian a avut-o față de Mănăstirea Radu Vodă în perioada comunismului. Așezământul monahal s-a bucurat să îl aibă binefăcător în vremuri grele pe vrednicul patriarh care a fost înmormântat, conform testamentului său, în lăcașul de cult din centrul Bucureștilor.
Cel de-al treilea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române s-a născut la data de 22 februarie 1901, în localitatea Suești, județul Vâlcea. A urmat studiile la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București și a fost un timp preot de parohie. Rămas văduv, în anul 1945 a fost hirotonit Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. Doi ani mai târziu a fost ales Arhiepiscop al Iașilor și Mitropolit al Moldovei și Sucevei, iar la 6 iunie 1948 a fost înscăunat ca Arhiepiscop al Bucureștilor, Mitropolit al Ungrovlahiei și Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. A trecut la cele veșnice în 26 martie 1977.
Biserica Ortodoxă Română a declarat 2017 drept anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului.

cristiboss56 31.03.2018 20:36:25

Procesiunea de Florii s-a încheiat prin cuvântul Părintelui Patriarh Daniel. Preafericirea Sa a prezentat dimensiunea duhovnicească și teologică a pelerinajului.
UPDATE 17:30 | La finalul procesiunii, Preafericirea Sa a citit rugăciunea de binecuvântare a pelerinilor:
Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce șezi întru cele înalte cu Tatăl și ești purtat pe aripi de Heruvimi și cântat de Serafimi, Care, în zilele venirii Tale în trup, ai binevoit, pentru a noastră mântuire, a ședea pe mânzul asinei și ai primit cântarea copiilor, ai venit în Sfânta Cetate a Ierusalimului, mai înainte cu șase zile, la Pătimirea Ta cea de bunăvoie, ca să mântuiești lumea prin Crucea, prin Îngroparea și prin Învierea Ta! Și, precum atunci oamenii care ședeau întru întuneric și în umbra morții, având ramuri de copac și stâlpări de finic, Te-au întâmpinat pe Tine, mărturisindu-Te Fiul lui David, așa și pe noi, care acum, în această zi de înainte-prăznuire, purtăm în mâini stâlpări și ramuri de copaci, păzește-ne și ne mântuiește. Și, precum acele popoare și copiii Ți-au cântat „Osana”, învrednicește-ne și pe noi să Te slăvim pe Tine în psalmi și în cântări duhovnicești, cu suflete curate și neîntinate, în aceste zile ale Sfintelor Tale Pătimiri. Dă-ne nouă să ne împărtășim fără de osândă și de bucuria Sfintelor Paști, ca să Te lăudăm și să Te slăvim, împreună cu Cel fără de început al Tău Părinte și cu Preasfântul și bunul și de viață făcătorul Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.
UPDATE 17:25 | După ce Patriarhul Daniel a rostit condacul al XIII-lea al Acatistului Intrării Domnului în Ierusalim a urmat ectenia întreită. În continuare, Preafericirea Sa a citit rugăciunea de sfințire a icoanei praznicare și a stropit icoana cu apă sfințită.
Ia aminte, Doamne, Dumnezeul nostru, din sfântul Tău locaș și de pe tronul slavei Împărăției Tale, și cu îndurare trimite binecuvântarea Ta cea sfântă spre icoana aceasta a preaiubitului Tău Fiu, spre aducerea aminte a Întrupării, a tuturor minunilor celor slăvite și a binefacerilor arătate neamului omenesc prin venirea Sa ca Om pe pământ, Intrarea Sa în Ierusalim, Răstignirea Sa pe Cruce și Învierea Sa din morți, și, prin stropirea cu această apă sfințită, binecuvinteaz-o și sfințește-o pe ea; dă-i ei putere de tămăduire a toată durerea și neputința; fă-o izgonitoare de toate uneltirile diavolești pentru toți cei care cu credință către ea vor alerga și înaintea ei Ție se vor închina și se vor ruga; și pururea auzită și bineprimită fie rugăciunea lor. Cu harul și cu îndurările și cu iubirea de oameni ale Unuia-Născut Fiului Tău, cu Care împreună ești binecuvântat, cu Preasfântul și bunul și de viață făcătorul Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

cristiboss56 02.04.2018 23:00:09

Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare este perioada liturgică care începe cu Denia din Sfânta și Marea Luni și se încheie cu Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia din Sfânta și Marea Sâmbătă. Este ultima săptămână din perioada Triodului.
Această perioadă este unică în Biserică, atât din punct de vedere liturgic cât și duhovnicesc. Săptămâna Mare este diferită de cele 40 de zile de post care au trecut. Este cea mai veche perioadă de post din istoria Bisericii.
Se numește Săptămâna Mare nu pentru că zilele ei ar fi mai mari sau ar avea mai multe ceasuri, ci pentru că de-a lungul ei s-au săvârșit, și mai cu seamă azi, minunile mari și mai presus de fire și faptele neobișnuite ale Mântuitorului nostru – Sinaxarul din Sfânta și Marea Sâmbătă
Fiecare zi din Săptămâna patimilor are o semnificație aparte
Conform Sinaxarului zilei din Triod:
Sfânta și Marea Luni – se face pomenire de fericitul Iosif cel preafrumos și de smochinul care s-a uscat prin blestemul Domnului.Sfânta și Marea Marți – se face pomenire de cele zece fecioare din Sfânta Evanghelie.Sfânta și Marea Miercuri – se face pomenire de femeia cea păcătoasă, care a uns cu mir pe Domnul.Sfânta și Marea Joi – prăznuim patru lucruri: sfânta spălare a picioarelor, Cina cea de taină, adică predarea înfricoșatelor Taine, rugăciunea mai presus de fire și vânzarea Domnului.Sfânta și Marea Vineri – se prăznuiesc sfintele și mântuitoarele și înfricoșătoarele Patimi ale Domnului.Sfânta și Marea Sâmbătă – prăznuim îngroparea Mântuitorului nostru Iisus Hristos și pogorârea la iad.
Săptămâna Patimilor are, prin Sfintele Evanghelii care se citesc în cadrul slujbelor care se săvârșesc, un pronunțat caracter eshatologic.

cristiboss56 03.04.2018 01:33:23

În Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului nostru Iisus Hristos, la Catedrala Patriarhală din București, programul slujbelor este special. Astăzi, începând cu ora 7:00 sunt oficiate Ceasurile cu obișnuitele Catisme și citiri din Evanghelii, apoi, de la ora 10:00 este săvârșită Liturghia Darurilor înainte-sfințite. De la ora 17:00, la Catedrala Patriarhală va fi oficiată Denia, Utrenia zilei de miercuri. Mâine, 4 aprilie, de la ora 7:00, vor fi oficiate Ceasurile cu citiri din Sfintele Evanghelii, iar în continuare Liturghia Darurilor înainte-sfințite. De la ora 11:45 va fi săvârșită Taina Sfântului Maslu, iar seara, de la ora 17:00, va fi oficiată slujba Deniei. Joi, 5 aprilie, de la ora 7:30 vor fi citite Ceasurile, iar de la ora 9:00 va fi săvârșită Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia. La ora 17:00, credincioșii sunt așteptați la Catedrala Patriarhală să participe la Denia celor 12 Evanghelii. Vineri, 6 aprilie (zi aliturgică), de la ora 7:00, va fi săvârșită rânduiala Ceasurilor Împărătești, iar de la ora 9:00, Vecernia cu scoaterea Sfântului Epitaf. Denia Prohodului Domnului, cu procesiunea în jurul catedralei, va fi săvârșită de la ora 17:00. Sâmbătă, 7 aprilie, de la ora 7:00, vor fi oficiate Ceasurile, iar de la ora 9:00, Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia.

cristiboss56 04.04.2018 00:56:02

Astăzi la Catedrala Patriarhală de la ora 17:00 se săvârșește slujba Deniei. Ieri-seară, la slujba Utreniei zilei de miercuri, alături de soborul catedralei a slujit și părintele prof. dr. Mihail Săsăujan de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București.
La Denia de luni seara, din soborul de slujitori a făcut parte și părintele prof. dr. Constantin Preda, prodecan al Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București. La finalul slujbei, părintele profesor a rostit un cuvânt de învățătură despre Pilda celor 10 fecioare, pomenită la sinaxarul Utreniei zilei de marți. „În Sfânta și Marea Marți, Biserica ne invită să medităm la Pilda celor 10 fecioare, care pune în scenă drama așteptării eshatologice, condiția Bisericii și a noastră, a creștinilor, de a fi peregrini în această lume, de a fi prezenți în lume fără a fi din lume, cu credința că ne vom întâlni cu Mirele Hristos la nunta cerească în Împărăția Sa. Întrucât nu se cunosc nici ziua și nici ceasul când Domnul va veni, îndemnul este acela de a priveghea în orice clipă ca să fim pregătiți prin rugăciune neîncetată, prin folosirea corectă a bunurilor pământești, prin răbdare și îndelungă-răbdare în încercările vieții noastre”, a spus părintele Constantin Preda. Mâine, 5 aprilie, de la ora 7:30, la Catedrala Patriarhală vor fi citite Ceasurile, iar de la ora 9:00 va fi săvârșită Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia. La ora 17:00, credincioșii sunt așteptați să participe la Denia celor 12 Evanghelii.

cristiboss56 05.04.2018 02:04:14

Pastorala de Sfintele Paști
 
Cu prilejul Sărbătorii Învierii Domnului 2018, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a transmis un mesaj pastoral clerului și credincioșilor din Patriarhia Română:
† DANIEL
PRIN HARUL LUI DUMNEZEU ARHIEPISCOPUL BUCUREȘTILOR, MITROPOLITUL MUNTENIEI ȘI DOBROGEI,
LOCȚIITORUL TRONULUI CEZAREEI CAPADOCIEI
ȘI
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE
PREACUVIOSULUI CIN MONAHAL, PREACUCERNICULUI CLER
ȘI DREPTMĂRITORILOR CREDINCIOȘI DIN ARHIEPISCOPIA BUCUREȘTILOR
HAR, BUCURIE ȘI PACE DE LA DOMNUL NOSTRU IISUS HRISTOS,
IAR DE LA NOI PĂRINTEȘTI BINECUVÂNTĂRI
„Slavă Sfintei și Celei de o ființă
și de viață făcătoarei și nedespărțitei Treimi,
totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor! Amin”.
(binecuvântarea Preasfintei Treimi la începutul Utreniei Învierii)
Hristos a înviat!
Preacuvioși și Preacucernici Părinți,
Iubiți credincioși și credincioase,
Taina morții și Învierii Domnului nostru Iisus Hristos ne descoperă iubirea nesfârșită a Preasfintei Treimi pentru oameni. Din ascultare smerită față de Dumnezeu-Tatăl și din iubire milostivă față de oameni, Hristos-Domnul a răbdat răstignirea și moartea, dar a biruit moartea prin Învierea Sa, după cum le-a spus ucenicilor Săi mai înainte (cf. Matei 20, 19; Marcu 10, 34; Luca 9, 22).
Domnul Iisus Hristos a biruit moartea ca despărțire a sufletului de trup, deoarece atât trupul Său din mormânt, cât și sufletul Său din iad erau unite cu dumnezeirea Sa cea dătătoare de viață.
Însă, când Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Își înviază din morți propria Sa umanitate, la această lucrare dătătoare de viață a Fiului participă, prin cooperare, și Dumnezeu Tatăl și Dumnezeu Duhul Sfânt (cf. Romani 1, 4 și 8, 11).
În acest sens, deși numai Fiul lui Dumnezeu Se întrupează, Se botează și înviază din morți cu trupul, totuși, toate Persoanele Preasfintei Treimi participă, prin împreună-lucrare, la taina mântuirii omului împlinită în și prin Iisus Hristos, adică: la Întruparea lui Hristos din Fecioara Maria (cf. Luca 1, 35), la Botezul lui Hristos în Iordan (cf. Matei 3, 16-17) și la Învierea lui Hristos din morți (cf. Matei 20, 19; Ioan 2, 19-22; 10, 18; Romani 1, 4 și 8, 11; 1 Petru 3, 18-19).
Sfinții Părinți ai Bisericii Ortodoxe ne învață că numai Fiul veșnic al lui Dumnezeu, Cel ce „S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Fecioara Maria”, cu bunăvoința lui Dumnezeu Tatăl (cf. Luca 1, 35), poate dărui oamenilor viața veșnică trăită în comuniune de iubire eternă cu Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt.
În acest sens, Sfântul Atanasie cel Mare explică: „Nu era cu putință altuia să rezidească în om existența după chipul lui Dumnezeu, decât Chipului Tatălui. Și nu era cu putință altuia să facă, prin înviere, pe cel muritor nemuritor, decât Celui ce era Viața, adică Domnul nostru Iisus Hristos”[1].
Dezvoltând această învățătură despre Iisus Hristos, Unul din Treime Care a pătimit în trupul Său răstignirea și moartea pentru mântuirea oamenilor, rămânând totuși în unitate și comuniune desăvârșită cu Preasfânta Treime, Părintele Dumitru Stăniloae, spune: „nimeni n-a pătimit mai mult pentru noi oamenii în trupul Său, ca Fiul lui Dumnezeu făcut om pentru noi. Acesta e sensul expresiei «Unul din Treime a pătimit cu trupul», pentru care au luptat cu mare însuflețire călugării daco-romani din Dobrogea, la începutul sec. VI, și care, până la urmă, s-a impus ca hristologie a Bisericii”[2].
Însă, „nu cu dumnezeirea pătimea Cuvântul întrupat, ceea ce ar fi transformat creștinismul în panteism, ci cu trupul omenesc, cu firea umană asumată de bunăvoie, ca o altă fire pe lângă cea dumnezeiască, fiind așadar o unică Persoană, dar în două firi”[3].
Fiul lui Dumnezeu, Cuvântul Vieții veșnice, ne unește cu Preasfânta Treime, deoarece „Hristos este puntea care unește pe Dumnezeu cu oamenii, cu creația. (…) El îndumnezeiește umanitatea și Își umanizează dumnezeirea, fără să le schimbe după ființă, fiind atât Dumnezeu adevărat, cât și om adevărat”[4].
Întrucât nici în timpul morții Sale ca om, Fiul lui Dumnezeu nu Se desparte de Tatăl și de Duhul Sfânt, cu atât mai mult în timpul Învierii trupului Său din morți, realizată prin puterea dumnezeirii Sale, Fiul rămâne unit cu Tatăl și cu Duhul. Astfel, Învierea lui Hristos descoperă în mod deplin iubirea, slava și puterea de viață făcătoare ale Preasfintei Treimi.
În acest sens, slujba Învierii Domnului (Utrenia Învierii) din noaptea Sfintelor Paști, care se săvârșește în afara lăcașului de cult, este precedată de citirea Evangheliei Învierii (cf. Matei 28, 1-16), de invocarea Preasfintei Treimi: „Slavă Sfintei și Celei de o ființă și de viață făcătoarei și nedespărțitei Treimi” și apoi de intonarea troparului Sfintelor Paști: „Hristos a înviat din morți cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le”.
Toate acestea ne arată că prin Învierea din morți a Fiului lui Dumnezeu, Care S-a făcut om din iubire pentru oameni și pentru mântuirea lor, noi pregustăm, în Biserica lui Hristos, arvuna slavei și bucuriei veșnice din Împărăția cerească a Preasfintei Treimi. În acest sens, încă din primele veacuri, creștinii trăiau și mărturiseau adevărul că Biserica lui Hristos este plină de iubirea Preasfintei Treimi (cf. 2 Corinteni 13, 13; Efeseni 2, 18).
De aceea, viața liturgică ne învață că Biserica Ortodoxă este, în același timp, Biserica Preasfintei Treimi și Biserica legăturii dintre Cruce și Înviere, dintre nevoință și biruință, dintre pocăință și bucurie.
Acest adevăr al prezenței în cultul ortodox a iubirii smerite și milostive a lui Hristos, care este mai tare decât păcatul și moartea, este evidențiat printr-un tropar din rânduiala Ceasurilor Sfintelor Paști (devenit rugăciune de tămâiere a Sfintei Mese).
În respectivul tropar se arată că unirea firii dumnezeiești cu firea omenească în Persoana lui Hristos, precum și comuniunea de iubire a Persoanelor Preasfintei Treimi sunt mai tari decât moartea omului ca despărțire a sufletului său de trup. Conținutul troparului este acesta: „În mormânt cu trupul, în iad cu sufletul ca un Dumnezeu, în Rai cu tâlharul, și pe tron ai fost, Hristoase, cu Tatăl și cu Duhul, toate umplându-le, Cel ce ești necuprins”[5].
Astfel, prin Răstignirea, Moartea și Învierea Domnului Iisus Hristos, se descoperă în același timp taina iubirii smerite și preaslăvite a Preasfintei Treimi față de om, dar și chemarea sau vocația omului de a participa la viața, bucuria și slava veșnică a Preasfintei Treimi.
În această privință, Sfântul Apostol Pavel spune că, prin Învierea lui Hristos, Dumnezeu „ne-a sculat (înviat) și împreună ne-a așezat întru ceruri, în Hristos Iisus” (Efeseni 2, 6), și „prin El (Hristos) avem și unii și alții apropierea către Tatăl, într-un Duh” (Efeseni 2, 18).
《Urmează 》

cristiboss56 05.04.2018 02:09:53

Pastorala de Sfintele Paști ( continuare)
 
Prin urmare, Domnul Iisus Hristos dăruiește Bisericii Sale iubirea, sfințenia și slava Preasfintei Treimi care strălucesc în El prin jertfa Cucii, prin Învierea și Înălțarea Sa la cer. De aceea, Sfântul Apostol Pavel numește Evanghelia mântuirii care luminează pe oameni „Evanghelia slavei lui Hristos, Care este chipul lui Dumnezeu” (2 Corinteni 4, 4; cf. 1 Timotei 1, 11).
Iar în altă parte, Apostolul spune că Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, „după ce a săvârșit prin El Însuși curățirea păcatelor noastre, a șezut de-a dreapta slavei, întru cele prea înalte” (Evrei 1, 3) și prin harul Său dăruiește slava Sa celor ce cred în El (cf. 1 Petru 5, 10; 2 Corinteni 3, 18; Filipeni 1, 26; 1Tesaloniceni 2, 12; 2Tesaloniceni 2, 14).
Iubiți fii și fiice duhovnicești,
Duhul lui Hristos Cel răstignit și înviat ne îndreaptă și ne deschide spre Dumnezeu Tatăl prin rugăciune (cf. Romani 8, 15-16; Galateni 4, 6) și spre aproapele nostru prin fapte bune (cf. Matei 25, 31-46). Duhul lui Hristos Cel răstignit și înviat ne învață că adevărata libertate este libertatea de a căuta și de a afla iubirea, pacea și slava lui Dumnezeu, după cum ne învață Sfântul Apostol Pavel, zicând: „Domnul este Duh, și unde este Duhul Domnului, acolo este libertate. Iar noi toți, privind ca în oglindă, cu fața descoperită, slava Domnului, ne prefacem în același chip din slavă în slavă, ca de la Duhul Domnului” (2 Corinteni 3, 17-18).
De aceea, Apostolul invocă binecuvântarea Preasfintei Treimi asupra credincioșilor prin cuvintele: „Harul Domnului nostru Iisus Hristos și dragostea lui Dumnezeu Tatăl și împărtășirea Duhului Sfânt să fie cu voi cu toți!” (2 Corinteni 13, 13).
Harul lui Hristos Cel răstignit și înviat ne ajută să vedem duhovnicește că slava neapusă a Împărăției lui Dumnezeu este destinația finală a vieții noastre pământești și ne ajută să ne rugăm și să lucrăm în lumina iubirii Preasfintei Treimi, prezentă în viața Bisericii lui Hristos.
În acest sens, Sfântul Apostol Pavel îndeamnă pe toți creștinii la viețuire sfântă, zicând: „cu toată smerenia și blândețea, cu îndelungă-răbdare, îngăduindu-vă unii pe alții în iubire, silindu-vă să păziți unitatea Duhului, întru legătura păcii. Este un Trup și un Duh, precum și chemați ați fost la o singură nădejde a chemării voastre; este un Domn, o credință, un botez, un Dumnezeu și Tatăl tuturor, Care este peste toate și prin toate și întru toți” (Efeseni 4, 2-6).
Iubirea milostivă și jertfelnică a lui Hristos Cel răstignit și înviat ne ajută să vedem lumea sau creația materială nu ca pe o pradă însușită cu lăcomie pătimașă, ci ca pe un dar al iubirii milostive a lui Dumnezeu-Creatorul pentru toți oamenii, ca pe o Euharistie a comuniunii fraterne pe care trebuie să o cultivăm și să o folosim împreună cu generațiile prezente și viitoare.
Lumina lui Iisus Hristos Cel răstignit și înviat – icoană a Dumnezeului Celui nevăzut (cf. Coloseni 1, 15) – ne ajută să vedem pe chipul fiecărei ființe umane, în fiecare familie binecuvântată și în fiecare lucrare de ajutorare frățească, o icoană a comuniunii de iubire a Preasfintei Treimi și o lumină a Învierii lui Hristos, Cel ce a biruit păcatul, iadul și moartea, dăruind lumii viață sfântă și bucurie veșnică.
Iubiți frați și surori,
Umanitatea lui Hristos Cel răstignit, înviat și înălțat întru slavă cerească se află permanent în iubirea eternă a Preasfintei Treimi, ea fiind receptaculul tuturor suferințelor oamenilor și, în același timp, izvor de bucurie, de putere spirituală și de speranță pentru toți cei care, în lume, Îl iubesc pe Hristos.
Astfel, umanitatea răstignită, înviată și preaslăvită a lui Hristos dă sens și forță luptei spirituale împotriva păcatului, efortului constant pentru viețuire sfântă și pentru toată lucrarea iubirii milostive dezinteresate.Învierea lui Hristos Cel răstignit dăruiește putere și lumină rugăciunilor noastre pentru cei vii și pentru cei morți, ca semn al iubirii smerite mai puternice decât timpul și spațiul care separă, decât uitarea și moartea.
Faptul că Iisus Cel răstignit și înviat a fost rânduit de Dumnezeu să fie Judecător al lumii, al tuturor popoarelor și al tuturor generațiilor de oameni (cf. Fapte 10, 42) ne arată că numai iubirea milostivă poate fi mântuitoare și dătătoare de viață veșnică (cf. Matei 25, 31-46).
În lumina Sfintelor Paști în care se arată slava iubirii Preasfintei Treimi pentru umanitate, Biserica este chemată să-L mărturisească totdeauna pe Hristos Cel răstignit, înviat și preaslăvit, adică să binevestească biruința sfințeniei asupra păcatului, biruința iubirii asupra urii, biruința păcii asupra violenței, biruința dreptății asupra nedreptății, biruința luminii asupra întunericului, pentru ca lumea să caute și să primească „dreptatea, pacea și bucuria Duhului Sfânt” din Împărăția Preasfintei Treimi (cf. Romani 14, 17).
Dreptmăritori creștini,
Anul 2018 este, în mod deosebit, un an al recunoștinței și al comuniunii românești, deoarece serbăm 100 de ani de la Marea Unire (1918) a poporului român într-un stat unitar, după Primul Război Mondial. Din acest motiv, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca anul 2018 să fie Anul omagial al unității de credință și de neam, precum și Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri, în Patriarhia Română.
Anul acesta este, așadar, un prilej binecuvântat de a lucra mai intens pentru cultivarea unității de credință apostolică, primită de la Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României, care este și ocrotitorul Catedralei Mântuirii Neamului.
Pentru a marca într-un mod deosebit și solemn acest moment de referință în istoria poporului român, Patriarhia Română va organiza în perioada 25 – 30 noiembrie 2018 mai multe manifestări duhovnicești, liturgice și culturale. În acest context, Înaltpreasfințitul Părinte Hrisostom, Mitropolit de Patra, va aduce din Grecia la București cinstita mână a Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României, care va fi expusă spre închinare în Catedrala Mântuirii Neamului sau Catedrala Națională.
În semn de prețuire față de credința puternică și statornică a poporului român, în data de 25 noiembrie 2018, Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, va fi prezent la București, pentru a sfinți împreună cu ierarhii români Catedrala Națională, dedicată Eroilor români din toate timpurile.
Apoi, în data de 30 noiembrie 2018, Preafericitul Părinte Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului, va fi prezent la hramul Catedralei Naționale, de sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României.
Cu prilejul sărbătorii Învierii Domnului, vă îndemnăm să aduceți, prin cuvânt și faptă bună, bucurie și lumină în sufletele celor orfani, bolnavi, bătrâni, săraci, îndoliați și singuri, ca să simtă că iubirea jertfelnică a lui Hristos Cel răstignit și înviat pentru mântuirea lumii este izvor de lumină, de pace și de bucurie. Să nu uităm nici pe românii care se află printre străini, ci să ne rugăm pentru sănătatea și mântuirea lor, în comuniune frățească.
Dorim ca Sfintele Sărbători de Paști să vă aducă tuturor pace și bucurie, sănătate și mântuire, adresându-vă totodată salutul pascal: Hristos a înviat!
Al vostru către Hristos Domnul rugător și de tot binele doritor,
† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
[1] Sf. Atanasie cel Mare, Cuvânt împotriva elinilor, Tratat despre întruparea Cuvântului, Trei cuvinte împotriva arienilor, traducere, studiu introductiv și note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 2010, pp. 169-170.
[2] Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Opere complete, vol. 5, Chipul nemuritor al lui Dumnezeu, Editura BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2013, pp. 370; 687-688.
[3] Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Chipul nemuritor al lui Dumnezeu …, pp. 690-691.
[4] Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Chipul nemuritor al lui Dumnezeu …, p. 696.
[5] Rânduiala Ceasurilor Sfintelor Paști, în Slujba Învierii, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 2010, p. 62. Vezi și Liturghier, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 2012, Rânduiala Proscomidiei (cădirea Sfintei Mese), p. 130, precum și la Intrarea cu Cinstitele Daruri, pp.165 și 239.

cristiboss56 06.04.2018 00:03:14

Delegația Patriarhiei Române care va aduce Lumina Sfântă de la Ierusalim a asistat în Joia Mare la ritualul de spălare a picioarelor oficiat de Patriarhul Teofil al Ierusalimului.
„După Sfânta Liturghie oficiată în Biserica reprezentanței Patriarhiei Române la Ierusalim, delegația s-a deplasat la Biserica Sfântului Mormânt unde a participat la ceremonia de spălare a picioarelor săvârșită, după tradiția veche, în fața bisericii Sfântului Mormânt de Patriarhul Ierusalimului”, a declarat pentru Agenția de știri Basilica Arhim. Teofil Anastăsoaie, reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte.
Membrii delegației au vizitat astăzi: Biserica Sfântului Mormânt, Biserica Învierii, Golgota, Piatra Ungerii, mormântul Domnului Hristos, cetatea Betleemului, Mănăstirea Sf. Sava cel Sfințit din pustia Iudeii. Ei au adus cinstire moaștelor Sfântului Ioan Iacob Românul aflate în Mănăstirea Hozeva.
Sfințenia Cuviosului Ioan Iacob Românul a fost proclamată de Patriarhia Ierusalimului în 31 ianuarie 2016. Hotărârea de proclamare a canonizării Sfântului Ioan Iacob de la Neamț a fost luată în ședința Sfântului Sinod al Patriarhiei Ierusalimului, din toamna anului 2015.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a trecut în rândul Sfinților în 20 iunie 1992, sub numele de Sfântul Ioan Iacob de la Neamț, având zi de prăznuire 5 august, data trecerii sale la Domnul.
În cursul serii, delegația Patriarhiei Române a participat la slujba Deniei celor 12 evanghelii în Biserica Reprezentanței Patriarhiei Române din Ierusalim.
Din delegația condusă de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, fac parte:
Arhim. Nectarie Șofelea, Exarh Administrativ al Mănăstirilor din Arhiepiscopia Bucureștilor,Arhim. Policarp Chițulescu, Consilier Patriarhal,Arhim David Petrovici, exarh pentru zona de munte a Arhiepiscopiei Bucureștilor,Pr. Ioan Dragomir, Consilier Patriarhal,Pr. Ștefan Ababei, Consilier Patriarhal,Pr. Cezar Antonio Dumitrascu, Consilier Patriarhal.
Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în seara zilei de sâmbătă, 7 aprilie 2018, delegația Patriarhiei Române va aduce Sfânta Lumină de la biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, cu un avion special, închiriat de Patriarhie.

cristiboss56 07.04.2018 18:03:21

Sâmbătă, în jurul orei 14:15 a avut loc la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim minunea pogorârii Sfintei Lumini.
Patriarhul Teofil al Ierusalimului a distribuit credincioșilor focul sfânt.
La Ierusalim se află o delegație a Patriarhiei Române care va aduce în această seară Lumina Sfântă pentru a fi distribuită în bisericile din țară. Delegația condusă de PS Timotei Prahoveanul va sosi pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din București în jurul orei 18.30.
Ceremonia pogorârii Sfintei Lumini
Ceremonia pogorârii Sfintei Lumini constituie, până astăzi, un eveniment religios de maximă importanță pentru Biserica Ortodoxă.
Ceremonialul începe în dimineața Sâmbetei Mari și are anumite etape. Se sting toate candelele dinăuntrul Bisericii, iar Mormântul lui Hristos este pecetluit cu ceară curată.
După ora 12:00, în Biserică intră Patriarhul grec-ortodox și începe tradiționala procesiune, care constă în înconjurarea de trei ori a Sfântului Mormânt.
După Procesiune se despecetluiește Mormântul și schevofilaxul, un cleric care are în grija sa obiectele și veșmintele liturgice duce înăuntrul lui candela „neadormită” stinsă, care urmează să se aprindă de la Sfânta Lumină.
În continuare, Patriarhul se dezbracă de veșmintele arhierești pentru a arăta smerenie și evlavie față de Iisus Hristos și rămâne îmbrăcat numai cu un stihar alb.
După ce ia patru mănunchiuri de câte 33 de lumânări fiecare, intră în Mormânt. Împreună cu el intră și reprezentantul armenilor, care are dreptul să stea în încăperea de dinaintea încăperii cu Sfântul Mormânt, de unde îl urmărește pe patriarh.
Înăuntrul Mormântului propriu-zis, patriarhul citește în genunchi rugăciunea specială și îl roagă pe Iisus Hristos să dăruiască Lumina ca binecuvântare și sfințire pentru oameni. Apoi, în urma rugăciunii, lumina sfântă se arată și se răspândește în Biserică.
În același timp aprinde și candela „neadormită” din lăuntrul Mormântului. Ceremonia se între*gește cu ieșirea Patriarhului și împărțirea flăcării sfinte credincioșilor.

cristiboss56 07.04.2018 20:40:40

Lumina Sfântă de la Ierusalim a fost adusă în România sâmbătă seara, cu un avion închiriat de Patriarhia Română, urmând a fi oferită credincioșilor la slujba de Înviere.
"E vorba de lumina credințelor, a faptelor bune și a iubirii, care trebuie să ne însoțească pe toți. (..) Au fost la Ierusalim foarte mulți români din țară și din diaspora (..), foarte mulți români care vin asemenea credincioșilor din vremea Mântuitorului, care vin de departe. (...) Noi dorim ca toți fiii pământului românesc să se asemene fiilor luminii, să umble în lumină după cum ne-a recomandat Mântuitorul. (..) Dorim să întâmpinăm cu toții așa cum se cuvine această mare sărbătoare a Învierii, să ne bucurăm de darurile pe care Mântuitorul cel înviat din morți le-a daruti.
(..) Această bucurie și lumină a Învierii să o păstrăm mereu în viețile noastre", a spus Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, la sosirea în România.
O delegație a Patriarhiei Române, condusă de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a adus Sfânta Lumină de la biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, cu un avion special, închiriat de Patriarhie.
Sfânta Lumină va fi oferită la slujba de Înviere (orele 24.00), de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, clerului și credincioșilor prezenți la Catedrala Patriarhală.
"Protoieriile din Arhiepiscopia Bucureștilor și celelalte eparhii ale Patriarhiei Române sunt invitate să trimită delegați la Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din București (salonul oficial) în seara zilei de 7 aprilie 2018, în jurul orei 18.30, pentru a primi Sfânta Lumină de la Ierusalim", potrivit Patriarhiei.

cristiboss56 08.04.2018 12:51:01

Hristos a înviat!
 
Mii de persoane au participat la slujba de Înviere oficiată la Patriarhie de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel împreună cu PS Varlaam Ploieșteanul și cu PS Timotei Prahoveanul.
La ora 00:00, Patriarhul României și cei doi episcopi vicari au împărțit credincioșilor lumina adusă de la Mormântul Domnului din Ierusalim, după care s-a intonat Troparul Paștelui – Hristos a înviat!
Slujba a fost transmisă live de Trinitas TV.
Părintele Patriarh a citit Sfânta Evanghelie din fața Reședinței Patriarhale, după care a vorbit miilor de bucureșteni prezenți pe Dealul Patriarhiei despre cea mai mare sărbătoare a creștinătății.
„Această sărbătoare a Învierii Domnului este inima de lumină și foc sfânt a Bisericii în general și a Ortodoxiei în mod special. Această sărbătoare dă sens întregii existențe”, a subliniat Preafericirea Sa.
Preafericirea sa a subliniat că „Sărbătoarea Sfintelor Paști este cea mai mare sărbătoare a creștinătății. Paștele în singular și Paștile în plural înseamnă sărbătoarea Învierii Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos cel răstignit și apoi îngropat și înviat a treia zi din morți”.
Părintele Patriarh a amintit că în plan secundar „prăznuim amintirea eliberării poporului evreu din robia Egiptului, din robia lui Faraon prin trecerea sa prin Marea Roșie și îndreptarea spre Pământul Făgăduinței – Canaan”.
„Această înviere este o trecere, dar nu din robia unui teritoriu în libertatea altui teritoriu, nu este eliberarea din robia Egiptului și intrarea în Pământul Făgăduinței, ci este trecerea de la moarte la viață și de pe pământ la cer. Aceasta înseamnă sărbătoarea Paștelui creștin”, a explicat Patriarhul Daniel.
La finalul cuvântului rostit înainte de Sfânta Liturghie din noaptea Sfintelor Paști, Patriarhul Daniel i-a încurajat pe bucureșteni să rămână până la finalul slujbei, care s-a terminat puțin după ora 03:00.
La final au fost împărțite credincioșilor, la fel ca în anii anteriori, peste 700 ouă roșii și „păscuțe”, precum și Pastorala de Paști.

cristiboss56 10.04.2018 22:08:03

Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului și-a serbat hramul în a doua zi de Paști, 9 aprilie 2018. În omilia rostită la Sfânta Liturghie, Părintele Dionisie Constantin a subliniat faptul că „Biruința lui Hristos asupra morții este bucuria noastră”.
„Această bucurie în Domnul, cum este numită de Sf. Ap. Pavel, trebuie să fie permanentă in viața noastră, ea intensificându-se prin rugăciune fierbinte, prin pocăință și iertare de păcate, prin eliberarea de patimile egoiste, prin cuvântul bun și prin fapta cea bună, prin viață curată și prin iubire sfântă”, a continuat Arhim. Dionisie Constantin.
Sfânta Liturghie a fost oficiată de Arhim. Paisie Teodorescu, Vicar patriarhal, împreună cu: Arhim. Dionisie Constantin, Consilier Patriarhal, Arhim. Ciprian Grădinaru, Pr. Ioan Dragomir, Consilier Patriarhal, și Diac. Codruț Toader.
Răspunsurile liturgice au fost oferite de Grupul psaltic Anastasis al Paraclisului Catedralei Naționale.
De ce biruința lui Hristos este bucuria noastră
Părintele Dionisie Constantin a subliniat în predica rostită faptul că „pentru Ortodoxie, sărbătoarea Sfintelor Paști este icoana luminoasă a bucuriei din împărăția cerurilor”.
„Această bucurie își are izvorul în Hristos Cel răstignit și inviat – Biruitorul păcatului, al iadului și al morții”, a adăugat Arhim. Dionisie.
În acest context, părintele a explicat de ce biruința lui Hristos este bucuria noastră: „Deși Stăpânul nostru singur a învins, totuși bucuria este comună, este și a noastră, că pentru mântuirea noastră s-au făcut toate”.
Arhim. Dionisie a amintit că Sfântul Ioan Gură de Aur spunea despre biruința lui Hristos și bucuria învierii următoarele:
„Prin acelea prin care diavolul ne-a biruit, prin acelea l-a biruit Hristos pe diavol: prin pom l-a biruit diavolul pe Adam; prin Cruce l-a biruit Hristos pe diavol. Lemnul cel dintâi, a trimis în iad, iar lemnul acesta, al Crucii, a chemat din iad pe cei plecați acolo.
Din muritori am ajuns nemuritori. Am înviat. Am ajuns biruitori. De aceea astăzi îngerii saltă și toate puterile cerești se veselesc și cântă împreună pentru mântuirea întregului neam omenesc. De aceea astăzi, pretutindeni, peste toată lumea este bucurie și veselie duhovnicească”.
Întreaga omilie a părintelui consilier s-a concentrat pe bucuria și lumina Învierii.
„Bucuria învierii este o bucurie mai tare decât suferința și decât moartea, pentru că nu este bucurie produsă de lumea robită de păcat și moarte, ci este bucurie izvorâtă din Hristos Cel înviat. Cel ce a biruit păcatul și moartea”, a spus Arhim. Dionisie Constantin.
La final, Părintele Dionisie a subliniat importanța majoră a bucuriei trăite în Biserică, în contextul actual al lumii „marcate de instabilitate și nesiguranță, de conflicte și neînțelegeri între popoare, în care mulți oameni sunt întristați și deznădăjduiți”.
„Trebuie să căutăm mai intens bucuria pe care ne-o aduce întâlnirea cu Hristos Cel înviat, Cel Care a biruit păcatul și moartea, și să împărtășim această bucurie celor întristați, prin rugăciune și fapte de ajutorare și solidaritate”, a concluzionat Arhim. Dionisie.
Hramurile Paraclisului CMN
Paraclisul CMN a fost construit în anul 2011 pe amplasamentul Catedralei Mântuirii Neamului. Lăcașul de cult are hramurile: Învierea Domnului, Icoana Maicii Domnului – Prodromița și Sfântul Ioan Gură de Aur.
Paraclisul este unicat în țară prin adăpostirea copiei, adusă din Sfântul Munte Athos, icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului Prodromița.
Deși proiectul Catedralei Mântuirii Neamului datează din perioada imediată războiului de Independență, edificiul bisericesc de importanță națională va fi sfințit anul acesta în 25 noiembrie, la peste 120 ani distanță. Năzuințele promotorilor CMN, Eminescu, Slavici și Caragiale, se vor îndeplini în anul centenarului Marii Uniri, când Patriarhul Ecumenic Bartolomeu va sfinți Catedrala tuturor românilor amplasată pe Dealul Arsenalului.

cristiboss56 12.04.2018 00:23:57

IPS Ioachim a oficiat în a Doua Zi de Înviere Sfânta Liturghie la mănăstirea Giurgeni din județul Neamț. Cu acest prilej, a fost instalat și noul stareț al mănăstirii, Părintele Protosinghel Nicolae Dănilă.
În timpul slujbei a fost comemorat vrednicul de pomenire Părintele Arhimandrit Antonie Jeflea, fostul stareț al acestui așezământ monahal, trecut la cele veșnice în 18 februarie 2018.
După săvârșirea Sfintei Liturghii, Părintele Arhimandrit Serafim Huzdup, consilier eparhial, a vorbit despre alegerea noului stareț, oferind câteva precizări referitoare la motivația alegerii Părintelui Nicolae.
„Această numire de stareț presupune deodată cinste și cruce, pe care Părintele Nicolae, ajutat de frații de la mănăstire, le va duce cu responsabilitate și demnitate. El nu va conduce singur această obște, ci ajutat de frații săi întru slujire”, a spus Arhim. Serafim Huzdup.
Citirea Gramatei Chiriarhale
Cuvântul părintelui Arhimandrit Serafim a fost urmat de citirea Gramatei Chiriarhale în care au fost precizate argumentele deciziei ierarhului de a alege noul stareț, precum și atribuțiile pe care va trebui să le îndeplinească. Această alegere a fost luată în cadrul ședinței Permanenței Consiliului Eparhial din data de 4 aprilie 2018.
Cuvântul Arhiereului, adresat starețului și credincioșilor
După oficierea slujbei de învestire în demnitatea de stareț al Mănăstirii Giurgeni de Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim și înmânarea însemnelor specifice, bastonul și Gramata chiriarhală, arhiereul a adresat noului stareț și credincioșilor prezenți un cuvânt, precizând care este rolul starețului într-o obște.
„Un stareț este cel care vizualizează prezența episcopului în comunitatea unde este instalat, prin aceasta toată obștea având identitate în Iisus Hristos, Domnul nostru. Această alegere de stareț se face în cadrul liturgic, deoarece Liturghia are nu numai un aspect liturgic, ci și unul de mulțumire. Tot așa este și viața unui stareț, o jertfă în perspectiva răscumpărării, o liturghie de după liturghie”, a spus Înaltpreasfinția Sa.
Cuvântul noului stareț
La rândul său, noul stareț a rememorat în cuvântul rostit anii petrecuți în ascultare alături de părintele Antonie la această mănăstire și lucrarea împlinită de el în aceste locuri. Apoi, în fața ierarhului și a celor prezenți și-a luat angajamentul că va continua lucrarea misionară a părintelui Antonie.
La final, noul stareț a fost felicitat de cei prezenți, iar peste 800 de pachete cu alimente au fost împărțite pelerinilor.

cristiboss56 12.04.2018 18:19:04

Mănăstirea Maglavit își va deschide porțile mâine, 13 aprilie, de praznicul Izvorului Tămăduirii. Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie va fi săvârșită de IPS Părinte Mitropolit Irineu, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Piatra de temelie pentru biserica Mănăstirii Maglavit a fost așezată la data de 14 septembrie 1935 de Episcopul Vartolomeu Stănescu al Râmnicului. Lucrările au fost întârziate însă până în 1938, din cauza instabilității solului. Hramul inițial a fost hotărât după prima viziune a lui Petrache Lupu, „Dumnezeu Tatăl și Sfânta Fecioară”. Tot atunci s-a statornicit ca lângă noua biserică să se ridice și un corp de chilii pentru cei cinci călugări, conduși de preacuviosul ieromonah Arsenie Sofronie. Venirea celui de-al Doilea Război Mondial a pus o altă piedică în construirea Mănăstirii Maglavit. În timpul opresiunii comuniste, lucrările au fost cu totul stopate, construcția rămânând la nivelul solului. Din când în când, fără să știe cineva, o femeie simplă din sat venea și aprindea aici o candelă. Prin ea, Dumnezeu a dus mai departe făclia speranței. Vrednicul de pomenire Mitropolit Nestor Vornicescu a reluat lucrările în anul 1995. În amintirea vindecărilor minunate săvârșite aici, s-a hotărât ca viitoarea biserică să poarte și hramul „Izvorul Tămăduirii”. Cu câțiva ani în urmă, osemintele lui Petrache Lupu au fost aduse din cimitirul parohial și înhumate lângă biserica mănăstirii.

cristiboss56 14.04.2018 22:31:20

În Duminica Tomii, membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române vor sluji după următorul program transmis de Radio Trinitas:
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va participa la Sfânta Liturghie săvârșită la paraclisul „Sfântul Grigorie Luminătorul” din Reședința Patriarhală.
Înaltpreasfințitul Părinte Laurențiu, Mitropolitul Ardealului, va sluji la Catedrala Mitropolitană din Sibiu
Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, va sluji la Catedrala Episcopală din Madrid cu prilejul hirotoniei în arhiereu a părintelui arhimandrit Teofil Roman, împreună cu:
Înaltpreasfințitul Părinte Iosif, Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale și Meridionale,Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord,Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului,Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor,Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei,Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului,Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii,Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei,Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei,Preasfințitul Părinte Timotei, Episcopul ortodox român al Spaniei și Portugaliei,Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei,Preasfințitul Părinte Marc Nemțeanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale.
Preasfințitul Părinte Sofian Brașoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului.
Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, va sluji la biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Băilești, județul Dolj.
Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, va sluji în parohia Jamu Mare, din Protopopiatul Deta.
Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, va sluji la Paraclisul Mitropolitan „Sfântul Ioan Teologul” din Chișinău.
Înaltpreasfințitul Părinte Nicolae, Mitropolitul ortodox român al celor două Americi, va sluji în parohia „Izvorul Tămăduirii”, Long Valley, SUA.
Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, arhiepiscopul Târgoviștei și exarh patriarhal, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Târgoviște.
Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, va sluji la Biserica „Sf. Gheorghe” din Rădăuți, județul Suceava.
Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, va sluji la Catedrala Episcopală „Învierea Domnului” din Caransebeș, împreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului,
Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului,Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei,Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei si Harghitei,Preasfințitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului,Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Ungariei,Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților,Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Aradului.
Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, va sluji la Biserica „Buna-Vestire” din Bacău.
Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, va efectua vizite pastorale în Eparhie.
Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, va sluji în parohia Spătaru, Protopopiatul Buzău 2.
Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Galați.
Preasfințitul Părinte Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor, va sluji la Mănăstirea „Sfinți Voievozi” din Slobozia, județul Ialomița.
Preasfințitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, va sluji în parohia Parohia Uzunu, Protopopiatul Giurgiu.
Preasfințitul Părinte Sebastian, Episcopul Slatinei si Romanaților, va sluji la biserica „Sfântul Nicolae” din Zalău, împreună cu Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului.
Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei, va sluji la Paraclisul Adormirea Maicii Domnului de la Sediul Eparhial din Roma, Italia.
Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, va sluji în Parohia Oarța de Sus, jud. Maramureș.
Preasfințitul Părinte Mihail, Episcopul Ortodox Român al Australiei și Noii Zeelande, va sluji în parohia „Sfântul Apostol Toma”, Dandenong, Australia.
Preasfințitul Părinte Ioan Casian, Episcopul Ortodox Român al Canadei, va sluji în parohia „Învierea Domnului”, Hamilton, statul canadian Ontario.
Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop vicar patriarhal, va sluji la Mănăstirea Antim din București.
Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, va sluji la Biserica „Icoanei” din Capitala.
Preasfințitul Părinte Ilarion Făgărășanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, va sluji la biserica „Adormirea Maicii Domnului”, Făgăraș-Cimitir.
Preasfințitul Părinte Antonie de Orhei, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului, va sluji la biserica „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din localitatea Hârbovățul Nou, raion Anenii Noi, Republica Moldova.

cristiboss56 19.04.2018 00:15:33

Cu prilejul Duminicii Mironosițelor, 22 aprilie 2018, Patriarhul Daniel adresează un mesaj de recunoștință femeilor și mamelor creștine în care le îndeamnă „să vadă în femeile mironosițe adevărate modele care le inspiră să ducă o viață de sfințenie și dăruire de sine în cadrul Familiei, Bisericii și Societății”.
„Prin credință și evlavie, prin hărnicie și dărnicie”, spune Preafericirea Sa, „se pot păstra și cultiva armonia și buna-înțelegere în familie, se pot apăra și promova valorile familiei creștine, precum și educarea copiilor în iubire de Biserică și de Neam”.
Părintele Patriarh Daniel amintește de femeile care „prin strădania și jertfelnicia lor, au contribuit la înfăptuirea Marii Uniri”: Reginei Maria a României, Ecaterina Teodoroiu și Elena Alistar.
Mesajul Părintelui Patriarh Daniel cu prilejul Duminicii Mironosițelor – text integral:
Biserica Ortodoxă cinstește în Duminica a 3-a după Praznicul Învierii Domnului pe Sfintele Femei Mironosițe care, „în prima zi a săptămânii (Duminică), pe când răsărea soarele” (Marcu 16, 2), au venit la mormântul Mântuitorului Iisus Hristos cu miresme de mare preț, primind de la îngeri, înaintea tuturor, vestea că Hristos a înviat din morți. Aceste femei purtătoare de mir au devenit mărturisitoare curajoase ale Învierii Domnului, învrednicindu-se de marea bucurie a întâlnirii cu Însuși Hristos Cel înviat din morți.
Femeile Mironosițe, despre care amintesc autorii Sfintelor Evanghelii, sunt numite în cântările Bisericii noastre „ucenițele Domnului” (Troparul Învierii, glasul al 4-lea). Ele au deschis calea mărturisirii credinței în Învierea Mântuitorului Iisus Hristos pentru toate femeile dreptmăritoare: de la sfinte mucenițe, sfinte cuvioase, sfinte împărătese și până la mamele creștine care nasc și cresc copiii în credință și iubire față de Dumnezeu și de semeni.
În contextul anului 2018, proclamat în Patriarhia Română ca An omagial al unității de credință și de neam și An comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918, ne amintim în mod deosebit de acele femei din poporul român care, în 1918, prin strădania și jertfelnicia lor, au contribuit la înfăptuirea Marii Uniri. În acest sens, evocăm cu recunoștință contribuția Reginei Maria a României – un adevărat simbol al curajului, al devotamentului și al iubirii față de poporul român.
De asemenea, amintim de Ecaterina Teodoroiu, care și-a dat viața în Războiul pentru Întregirea neamului (1916-1918), precum și de Elena Alistar, soție de preot, care a militat activ pentru unirea Basarabiei cu țara-mamă, singura femeie care a făcut parte din Sfatul Țării de la Chișinău, când acesta a votat unirea cu Regatul României.
Duminica Mironosițelor le cheamă pe toate femeile să devină „ucenițele Domnului”, prin căutarea și aflarea lui Iisus Cel răstignit și prin răspândirea marii bucurii a Învierii Sale. Femeile și mai ales mamele creștine de astăzi trebuie să vadă în femeile mironosițe adevărate modele care le inspiră să ducă o viață de sfințenie și dăruire de sine în cadrul Familiei, Bisericii și Societății. Astfel, prin credință și evlavie, prin hărnicie și dărnicie, se pot păstra și cultiva armonia și buna-înțelegere în familie, se pot apăra și promova valorile familiei creștine, precum și educarea copiilor în iubire de Biserică și de Neam.
Cuvintele „Bucurați-vă! Nu vă temeți!” (Matei 28, 9-10), rostite de Mântuitorul Iisus Hristos Cel înviat femeilor purtătoare de miruri, transmit lumină și astăzi și putere duhovnicească tuturor femeilor, încurajându-le să fie purtătoare de valori sau de virtuți ale dreptei credințe și să mărturisească importanța nașterii de prunci care să fie crescuți și educați în credință și în iubire milostivă, spre dăinuirea poporului român ca popor creștin în istorie, purtător de Cruce și de Înviere.
Ne rugăm lui Dumnezeu să dăruiască tuturor femeilor creștine, precum le-a dăruit și Sfintelor Femei Mironosițe, tărie în credință și curaj în a-L mărturisi și a-L cinsti pe Domnul Iisus Hristos Cel înviat, adresându-le cuvinte de binecuvântare, mulțumire și recunoștință pentru activitatea lor bogată și plină de dăruire de sine. Totodată, le felicităm și le dorim multă sănătate și fericire, pace și bucurie, întru mulți și binecuvântați ani!
† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române


Ora este GMT +3. Ora este acum 18:37:36.

Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2021, Jelsoft Enterprises Ltd.