fallen |
20.03.2015 17:55:10 |
Spuneau deunazi unii pe net ca sa-l inveti pe un copil sa-i fie frica de Dumnezeu ar fi un abuz grav...si al meu se intreba daca e momentul potrivit in clasa intai sa ii spui unui copil despre iad si osanda vesnica...acum nu cred ca le zice asta din clasa intai , sa studiez si eu programa...oricum la varsta respectiva un copil ar trebui sa cunoasca notiunea de pedeapsa de acasa, de la parinti, dar nu de pedeapsa vesnica sa pe termen lung, ci de pedeapsa de juma de zi urmata de iertare....din pacate insa se intalnesc si extreme, unii care nu ii pedepsesc deloc niciodata, orice tampenii ar face, iar altii ii ameninta cu pedepse " eterne", gen nu te mai las niciodata sa faci cutare lucru, nu te mai iubesc, te dau la tigani, etc - ceeace tot abuzuri pot fi considerate :(...
Pt ca unii copii poate devin imuni si nesimtitori, vazand ca ii ameninti mereu dar nu le faci nimic niciodata, pecand altii raman vesnic cu frica ca daca cineva a " promis" ceva, o poate face oricand...( acuma te-a iertat, pt moment, dar daca ii cazi din gratii, pna la urma te va parasi sau nu t va mai iubi, sau iti va face rau, te va alunga, sau iti va ingradi libertatea, iti va face rau fizic, iti va lua ceva drag de langa tine, etc...)
De-asta zic, io cred ca cel care cunoaste dragostea parinteasca, inclusiv pedeapsa si iertarea, va simti acelasi lucru si fata de Dumnzeu; in schimb cel care cunoaste frica si teroarea din partea cuiva, va extrapola aceleasi sentimente si vizavi de divinitate :(...in loc sa-l vada pe Dumnezeu ca parintele bun pe care insa tre sa-l asculti sa sa nu-l superi, il vede ca pe omu rau care te baga in sac daca te gaseste singur pe afara ...dar aici numa parintii gresesc daca te invata asa :(...
|