Forum Crestin Ortodox

Forum Crestin Ortodox (http://www.crestinortodox.ro/forum/index.php)
-   Dogmatica (http://www.crestinortodox.ro/forum/forumdisplay.php?f=5074)
-   -   Rai și iad - memorie remanentă (http://www.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?t=18651)

Dariana 12.10.2016 12:19:05

Rai și iad - memorie remanentă
 
Bună ziua! Este prima dată când scriu pe forum... de aceea cer iertare dacă voi pune prea multe întrebări!

Întrebarea mea este următoarea: După ce sufletul se desparte de trup si ajunge în Rai, îsi va mai aduce aminte de cei de pe pământ si dacă atunci când murim ne vom reîntâlni cu cei care au murit dintre rudele noastre si dacă ne vom recunoaste între noi?

Există episodul biblic de la Matei 22, 23-33, iar Mântuitorul le-a răspuns saducheilor <Căci la înviere, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci vor fi ca îngerii lui Dumnezeu în cer.>, dar acesta nu răspunde întrebării mele, mai ales ca stim din Pilda saracului Lazar si a bogatului nemilostiv, ca bogatul ii spune lui Avraam sa-l lase pe Lazar sa mearga la fratii lui si sa le spuna sa nu faca la fel ca el, ca sa nu ajunga in iad.

As dori dacă se poate un răspuns fundamentat scripturistic si nu consideratii personale.

Multumesc anticipat pentru răspunsuri!

AlinB 12.10.2016 13:57:11

Folosul fiind care?

crincrin 12.10.2016 14:33:32

"19. Era un om bogat care se îmbrăca în porfiră și în vison, veselindu-se în toate zilele în chip strălucit.
20. Iar un sărac, anume Lazăr, zăcea înaintea porții lui, plin de bube,
21. Poftind să se sature din cele ce cădeau de la masa bogatului; dar și câinii venind, lingeau bubele lui.
22. Și a murit săracul și a fost dus de către îngeri în sânul lui Avraam. A murit și bogatul și a fost înmormântat.
23. Și în iad, ridicându-și ochii, fiind în chinuri, el a văzut de departe pe Avraam și pe Lazăr în sânul lui.
24. Și el, strigând, a zis: Părinte Avraame, fie-ți milă de mine și trimite pe Lazăr să-și ude vârful degetului în apă și să-mi răcorească limba, căci mă chinuiesc în această văpaie.
25. Dar Avraam a zis: Fiule, adu-ți aminte că ai primit cele bune ale tale în viața ta, și Lazăr, asemenea, pe cele rele; iar acum aici el se mângâie, iar tu te chinuiești.
26. Și peste toate acestea, între noi și voi s-a întărit prăpastie mare, ca cei care voiesc să treacă de aici la voi să nu poată, nici cei de acolo să treacă la noi.
27. Iar el a zis: Rogu-te, dar, părinte, să-l trimiți în casa tatălui meu,
28. Căci am cinci frați, să le spună lor acestea, ca să nu vină și ei în acest loc de chin.
29. Și i-a zis Avraam: Au pe Moise și pe prooroci; să asculte de ei.
30. Iar el a zis: Nu, părinte Avraam, ci, dacă cineva dintre morți se va duce la ei, se vor pocăi.
31. Și i-a zis Avraam: Dacă nu ascultă de Moise și de prooroci, nu vor crede nici dacă ar învia cineva dintre morți."

Din pilda la care faci referire gasim raspuns pentru toate intrebarile pe care le-ai pus. Aflam, de pilda, ca sufletul isi poate aduce aminte de cei de pe pamant, dovada fiind faptul ca bogatul cel nemilostiv isi aduce aminte de fratii lui si le poarta de grija, nu cumva sa ajunga si ei tot acolo unde ajunsese el.
De asemenea, cand ne va veni randul, ne vom intalni cu rude, cunoscuti pe care vom fi capabili sa-i recunoastem - lucru demonstrat de aceeasi pilda. Desi se gasesc in locuri diferite, bogatul este capabil sa-l recunoasca pe saracul Lazar.
Retinem si faptul ca sufletul, dupa ce este judecat, ajunge nu neaparat in Rai.


"30. Căci la înviere, nici nu se însoară, nici nu se mărită, ci sunt ca îngerii lui Dumnezeu în cer."

Vom fi ca ingerii, in sensul ca nu vom mai avea nevoi, dorinte, neputinte sau suferinte trupesti. Trupul va fi unul duhovnicesc, cu insusiri pe masura, pentru care legile naturii sau ale firii nu vor mai conta.


"24. Iar Toma, unul din cei doisprezece, cel numit Geamănul, nu era cu ei când a venit Iisus.
25. Deci au zis lui ceilalți ucenici: Am văzut pe Domnul! Dar el le-a zis: Dacă nu voi vedea, în mâinile Lui, semnul cuielor, și dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor, și dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede.
26. Și după opt zile, ucenicii Lui erau iarăși înăuntru, și Toma, împreună cu ei. Și a venit Iisus, ușile fiind încuiate, și a stat în mijloc și a zis: Pace vouă!
27. Apoi a zis lui Toma: Adu degetul tău încoace și vezi mâinile Mele și adu mâna ta și o pune în coasta Mea și nu fi necredincios ci credincios.
28. A răspuns Toma și I-a zis: Domnul meu și Dumnezeul meu!
29. Iisus I-a zis: Pentru că M-ai văzut ai crezut. Fericiți cei ce n-au văzut și au crezut!"

gpalama 26.10.2016 13:35:27

Citat:

În prealabil postat de Dariana (Post 632355)
Bună ziua! Este prima dată când scriu pe forum... de aceea cer iertare dacă voi pune prea multe întrebări!

Întrebarea mea este următoarea: După ce sufletul se desparte de trup si ajunge în Rai, îsi va mai aduce aminte de cei de pe pământ si dacă atunci când murim ne vom reîntâlni cu cei care au murit dintre rudele noastre si dacă ne vom recunoaste între noi?

As dori dacă se poate un răspuns fundamentat scripturistic si nu consideratii personale.

Multumesc anticipat pentru răspunsuri!


Hristos a fost acelasi dupa moartea trupului Sau.
Moise si Ilie au fost aceeiasi si dupa moartea trupului lor.
Este clar de aici ca sunt aceleasi persoane si ca nu au 'constiinta stearsa'. Ei nu sunt 'inviati din constiinta lui Dumnezeu' asa cum pretind unele secte.

Saracul Lazar cand este dus in Rai spune Hristos asa 'A FOST DUS LAZAR IN RAI'. Trebuie sa observi aici ca Sufletul lui Lazar a fost dus in Rai si nu trupul, deci trupul care nu foloseste nimic, doar ACOPERA sufletul, care reprezinta esenta fiintei. Si ca Lazar nu a suferit nici o transformare pe parcurs.

Nu se vorbeste nicaieri despre o 'stergere a constiintei si inviere din constiinta lui Dumnezeu'. Daca asa ceva nu exista in Scriptura, cum pot sa vina sectele sa adauge invatatura asta la Scriptura?


Hristos spune clar: trupul nu foloseste la nimic, sufletul este vesnic si de el sa avem grija. Ce mai vrei sa intelegi de aici?

Darul cel mai mare pe care il are omul de la Dumnezeu si prin care se aseamana lui Dumnezeu este SUFLETUL care este vesnic.

Sf. Apostol Pavel ne spune clar ca a fost 'rapit' si ca el, Pavel, constiinta si sufletul lui au fost rapite. Trupul lui a ramas pe pamant, dar el a fost dus in alta parte.

Sufletul poate iesi din trup care este doar o 'haina' pentru suflet.


Insa invatatura Ortodoxa nu cuprinde numai invatatura din Scriptura pentru ca noi traim continuu o viata alaturi de Dumnezeu, care ne descopera continuu si viata celor 'trecuti la Domnul'.
In continuu Dumnezeu arata rudelor celor trecuti in lumea cealalta care este starea lor, daca sunt in Iad, daca sunt in Rai, daca trebuie facuta rugaciune pentru ei, daca trebuie facuta milostenie.

Asta inseamna iubire, sa ai grija de toate sufletele, si de cele care au trecut pe cealalta lume, la viata vesnica.
Adica parintii tai nu mai sunt parintii tai dupa trecerea in vesnicia sufletului?


Iar daca discutam logic, lumea pur si simplu nu are nici un fel de sens si nu poate fi judecata daca ea MOARE COMPLET dupa ce traieste 5 ani.
Dumnezeu nu judeca animalele pentru ca acestea nu au SUFLET, nu au CONSTIINTA, nu au ELEMENTUL ETERNITATII SI RESPONSABILITATII IN ELE, dar judeca omul pentru ca el este ETERN, CONSTIENT, si poate sa discearna intre bine si rau.

Mihnea Dragomir 26.10.2016 14:25:51

Citat:

În prealabil postat de Dariana (Post 632355)
Bună ziua! Este prima dată când scriu pe forum...

Bun venit! Fie ca prezenta pe forum sa fie spre folos sufletului!

Citat:

După ce sufletul se desparte de trup si ajunge în Rai, îsi va mai aduce aminte de cei de pe pământ
Afirmativ.
Sufletul ia cu el facultatile sale. Problema este amplu dezvoltata de Thomas Aquinas, in chestiunea 70 din Supliment la Summa Theologiae. O puteti gasi pe net in limbile internationale.
Vedem bine, in Evanghelii, ca Domnul inviat isi aduce aminte de cei de pe pamant. Se intelneste cu ei pe malul Tiberiadei, etc.

Citat:

si dacă atunci când murim ne vom reîntâlni cu cei care au murit dintre rudele noastre si dacă ne vom recunoaste între noi?
Afirmativ. Ne vom reintalni (fie in rai, fie in iad, cu cei care sunt deja acolo) si ii vom recunoaste. Ingerii se intalnesc si se recunosc. La fel si dracii, care au aceeasi natura. Tot asa si oamenii, care dupa moarte si inainte de invierea trupurilor sunt fiinte pur spirituale "la fel ca ingerii".
A se vedea Apoc 6: 9-11 despre deschiderea pecetei a cincea, unde sufletele dreptilor sunt impreuna si striga impreuna.
De asemenea, a se citi 1 Tes 4:13 sqq.

In speranta ca foloseste,
M.D.

florin.oltean75 26.10.2016 22:10:35

De fapt, cine suntem noi si cine sunt rudele noastre?

Verbul "a recunoaste" presupune discriminarea unor caracteristici particulare ale fenomenului "persoana".

Identitatea unui "suflet"/"persoane" este construita pe baza unor particularitati trupesti. Este conceputa printr-un numen - numele, o eticheta atribuita circumstantial (functie de preferintele unei anumite persoane).

Insa, particularitatile trupesti nu sunt permanente. Trupul se schimba pana ajunge pulbere. Ce secventa, instanta din continuumul trupului ar defini sufletul? Oare sufletul are "forma" asa cum are "trupul"?

Numele evident este neesential, nu confera o identitate in sine pentru ca poate fi schimbat in orice moment cu alt nume, cu alta eticheta.

De fapt, care este esenta neschimbatoare care confera identitate, unicitate unui anumit fenomen, sa spunem un fenomen "suflet"?

Aceasta este intrebarea fundamentala la care trebuie gasit un raspuns.

Restul este exclusiv domeniul supozitiilor.

AlinB 26.10.2016 22:32:10

Si polologhia asta este de domeniul supozitiilor.

florin.oltean75 26.10.2016 22:46:33

Referitor la sintagma "suflet nemuritor" merita cugetat la urmatoarele aspecte generale fundamentale:

1. Ce fenomen este etern daca are un anumit inceput? Daca ontologic nu este etern? Un fenomen ontologic etern nu are nici inceput, nici sfarsit.

2. Ce fenomen este etern daca incepe sa existe prin agenti externi a caror identitate este separata de fenomenul produs?

gpalama 27.10.2016 14:11:47

Citat:

În prealabil postat de florin.oltean75 (Post 633824)
Referitor la sintagma "suflet nemuritor" merita cugetat la urmatoarele aspecte generale fundamentale:

1. Ce fenomen este etern daca are un anumit inceput? Daca ontologic nu este etern? Un fenomen ontologic etern nu are nici inceput, nici sfarsit.

2. Ce fenomen este etern daca incepe sa existe prin agenti externi a caror identitate este separata de fenomenul produs?

Dumnezeu este in vesnicie.
Iar prin El toate se pot.
Si El a afirmat ca unele lucruri 'sunt vesnice'.

Pentru ca El este Creator El poate sa 'creeze' ceva vesnic din nimic.

Nu stiu daca trebuie sa ne raportam la 'creatie' cand facem astfel de afirmatii.
In materie poate lucrurile au nevoie de un inceput de un sfarsit, dar in lumea sufletelor sunt alte legi, ale creatiei.

Dariana 29.10.2016 19:43:19

Încă o dată mulțumesc tuturor pentru efort și pentru timpul acordat pentru a răspunde concret.

florin.oltean75 29.10.2016 22:12:29

Citat:

În prealabil postat de gpalama (Post 633911)
Dumnezeu este in vesnicie.
Iar prin El toate se pot.
Si El a afirmat ca unele lucruri 'sunt vesnice'.

Pentru ca El este Creator El poate sa 'creeze' ceva vesnic din nimic.

Nu stiu daca trebuie sa ne raportam la 'creatie' cand facem astfel de afirmatii.
In materie poate lucrurile au nevoie de un inceput de un sfarsit, dar in lumea sufletelor sunt alte legi, ale creatiei.

Inceputul si sfarsitul sunt conventii suscitate de perceptia fragmentata a realitatii.

In mod fundamental nu exista nici inceput, nici sfarsit.

Inceputul si sfarsitul au sens doar atunci cand realitatea este privita la suprafata ei, la fragmente in procesul lor dinamic.

Daca privim la natura lor fundamentala miscarea/temporalitatea/diviziunea sunt transcense.

Daca Materia si Dumnezeu sunt ambele primordiale, fara inceput si sfarsit dar complet separate, atunci Materia are acelasi statut ontologic ca si Dumnezeu. Avem un raport de excluziune / disjunctie.


Daca "La Inceput" a fost doar Dumnezeu, pentru ca Materia sa fie separata de Fiinta, aceasta a fost creata din Nimic, din Vacuum.

Fiind creata din Vacuum, natura ei fundamentala este Vacuitatea.

Arkadiusz 26.02.2019 17:37:07

Sa-mi explice si mie cineva, va rog, urmatoarea chestie: daca cineva ajunge in Rai si afla ca mama sa sau sora sau orice alta fiinta draga lui este in Iad, cum ar mai putea el experimenta ipotetica fericire absoluta in Rai, stiind ca cealalta persoana se perpeleste-n flacarile Iadului si ii indeasa Michiduță furca-n cur zi si noapte, pentru totdeauna?
Deci eu tind sa cred ca pe lumea cealalta nu vom mai avea amintirile celor intamplate pe Pamant, ceea ce contrazice ce sustineti multi dintre voi. As dori tare mult insa sa primesc o explicatie buna si cu fundament biblic.

Demetrius 27.02.2019 06:14:16

Citat:

În prealabil postat de Arkadiusz (Post 663715)
Sa-mi explice si mie cineva, va rog, urmatoarea chestie: daca cineva ajunge in Rai si afla ca mama sa sau sora sau orice alta fiinta draga lui este in Iad, cum ar mai putea el experimenta ipotetica fericire absoluta in Rai, stiind ca cealalta persoana se perpeleste-n flacarile Iadului si ii indeasa Michiduță furca-n cur zi si noapte, pentru totdeauna?
Deci eu tind sa cred ca pe lumea cealalta nu vom mai avea amintirile celor intamplate pe Pamant, ceea ce contrazice ce sustineti multi dintre voi. As dori tare mult insa sa primesc o explicatie buna si cu fundament biblic.

Citat:

În prealabil postat de palama (Post 663715)
Nu se vorbeste nicaieri despre o 'stergere a constiintei si inviere din constiinta lui Dumnezeu'. Daca asa ceva nu exista in Scriptura, cum pot sa vina sectele sa adauge invatatura asta la Scriptura?

4. Ieși-va duhul lor și se vor întoarce în pământ. În ziua aceea vor pieri toate gândurile lor.(Psalmi145,4)
Citat:

În prealabil postat de Arkadiusz (Post 663715)
Sa-mi explice si mie cineva, va rog, urmatoarea chestie: daca cineva ajunge in Rai si afla ca mama sa sau sora sau orice alta fiinta draga lui este in Iad, cum ar mai putea el experimenta ipotetica fericire absoluta in Rai, stiind ca cealalta persoana se perpeleste-n flacarile Iadului si ii indeasa Michiduță furca-n cur zi si noapte, pentru totdeauna?
Deci eu tind sa cred ca pe lumea cealalta nu vom mai avea amintirile celor intamplate pe Pamant, ceea ce contrazice ce sustineti multi dintre voi. As dori tare mult insa sa primesc o explicatie buna si cu fundament biblic.

Acelasi (Ps145,4).

In ziua mortii dispar trupul, intelectul si amintirile, insa ultimele(pe timpul vietii) au rolul de a forma sentimente de iubire neconditionata, caci a acumula aceasta IUBIRE este scopul vietii omului pe Pamant.
Sentimentele se formeaza in inima si aici se acumuleaza fara limite ajungand sa debordeze si sa se raspandeasca in jur necontenit, demonstrand lui Dumnezeu ca locul acelei inimi este in Rai deoarece este permanent iubitoare.
In Rai acea inima se va bucura pentru toate si-I va multumi lui Dumnezeu ca pe ea a adus-o in Rai, spre deosebire de multi altii.
In Rai fericirea nu e ipotetica, dar absoluta e.

Demetrius 27.02.2019 06:49:34

Citat:

În prealabil postat de florin.oltean75 (Post 633812)
Numele evident este neesential, nu confera o identitate in sine pentru ca poate fi schimbat in orice moment cu alt nume, cu alta eticheta.

De fapt, care este esenta neschimbatoare care confera identitate, unicitate unui anumit fenomen, sa spunem un fenomen "suflet"?

Aceasta este intrebarea fundamentala la care trebuie gasit un raspuns.

Dpmdv numele unei experiente limitate(viata terestra a unui om) mie mi se pare un aspect esential.
O dovada in plus este pomelnicul; cand doua persoane pomenesc la Liturghie pe cate un Nicolae in data de 06.12, Dumnezeu primeste de la preot rugaciunea pentru doi Nicolae diferiti si distincti(de legatura fiecaruia cu pomenitorul), nu pentru un singur Nicolae sau pentru toti cei care poarta numele de Nicolae.

Numele se poate schimba, dar asta ar insemna o revolta fata de existenta proprie, fata de viata sa, fata de Dumnezeu Care i-a dat suflare de viata sub destinul acestui nume. In plus, Dumnezeu ii accepta pomelnicul sub numele purtat la nastere; la al doilea nume Dumnezeu "sughite".

Cred ca esenta neschimbatoare care ofera identitae fenomenului suflet este "oglindirea" lui Dumnezeu in el, lepadarea de sine(smerenia, rastignirea). Prin astea se diferentiaza de ceilalti avand identitate cu totul si cu totul proprie.

Ali Baba 28.02.2019 16:44:10

Citat:

În prealabil postat de Arkadiusz (Post 663715)
Sa-mi explice si mie cineva, va rog, urmatoarea chestie: daca cineva ajunge in Rai si afla ca mama sa sau sora sau orice alta fiinta draga lui este in Iad, cum ar mai putea el experimenta ipotetica fericire absoluta in Rai, stiind ca cealalta persoana se perpeleste-n flacarile Iadului si ii indeasa Michiduță furca-n cur zi si noapte, pentru totdeauna?
Deci eu tind sa cred ca pe lumea cealalta nu vom mai avea amintirile celor intamplate pe Pamant, ceea ce contrazice ce sustineti multi dintre voi. As dori tare mult insa sa primesc o explicatie buna si cu fundament biblic.

stii ca adam a fost sanctificat si ca este cerebrat si de catolici si de ortodocsi?
din ce i s-a "intamplat" lui adam cred ca putem intelege destul de bine ce spune crestinismul despre rai si iad.

deci, adam este cel mai pacatos om care a existat si care va exista vreodata, datorita lui omul pierde tot. cu toate astea adam traieste vreo mie de ani fericiti pe pamant. moare si este inmormantat sub o stanca, sigur scrie si cum se numea stanca aia, dar am uitat. bun. si sta ala sub stanca pana cand dumnezeu se intrupeaza si vine pe pamant. stim ce face Iisus, nu insist, dar cand se inalta ce face? il ia si pe adam cu el! deci, cel mai mare si mai ticalos om care a trait si care va trai vreodata pe pamant este rasplatit de dumnezeu si mantuit, luat in rai/cer (?!?) langa el inainte de sfarsitul lumii!!!

ce inteleg eu de aici? rai si iad pot exista pentru omenire de-abia dupa judecata de apoi, ceea ce asteapta crestinismul de doua mii de ani, nota bene, chiar si Iisus era convins ca sfarsitul lumii era iminent. atunci, la judecata, se va face impartirea. la aceasta impartire va lua parte chiar si satana, care va putea fi mantuita sau nu. daca se pocaieste cu adevarat cei "drepti" vor fi alaturi de "michiduta" in alta parte, nu in iad. :))

Arkadiusz 05.03.2019 10:01:10

Citat:

În prealabil postat de Ali Baba (Post 663731)
stii ca adam a fost sanctificat si ca este cerebrat si de catolici si de ortodocsi?
din ce i s-a "intamplat" lui adam cred ca putem intelege destul de bine ce spune crestinismul despre rai si iad.

deci, adam este cel mai pacatos om care a existat si care va exista vreodata, datorita lui omul pierde tot. cu toate astea adam traieste vreo mie de ani fericiti pe pamant. moare si este inmormantat sub o stanca, sigur scrie si cum se numea stanca aia, dar am uitat. bun. si sta ala sub stanca pana cand dumnezeu se intrupeaza si vine pe pamant. stim ce face Iisus, nu insist, dar cand se inalta ce face? il ia si pe adam cu el! deci, cel mai mare si mai ticalos om care a trait si care va trai vreodata pe pamant este rasplatit de dumnezeu si mantuit, luat in rai/cer (?!?) langa el inainte de sfarsitul lumii!!!

ce inteleg eu de aici? rai si iad pot exista pentru omenire de-abia dupa judecata de apoi, ceea ce asteapta crestinismul de doua mii de ani, nota bene, chiar si Iisus era convins ca sfarsitul lumii era iminent. atunci, la judecata, se va face impartirea. la aceasta impartire va lua parte chiar si satana, care va putea fi mantuita sau nu. daca se pocaieste cu adevarat cei "drepti" vor fi alaturi de "michiduta" in alta parte, nu in iad. :))

Atheist detected. :D
Cum poti sa spui ca Adam e cel mai pacatos om care a trait vreodata doar pentru ca a mancat dintr-un mar? Adica Stalin sau Mao Zhedong sunt mai putini pacatosi ca el, care au omorat milioane de oameni, au instaurat dictaturi sangeroase, bazate pe violente, torturi, ateism militant, etc? :))
Stiu, ai sa spui ca asa a intrat pacatul in lume, prin Adam, dar sa fim seriosi, n-a facut altceva decat SA MANANCE UN MAR! Nu avea de unde sa stie ce repercusiuni va avea gestul sau (desi imi da cu rest si aici, adica de ce naibii ar trebui sa suferim toti ca a mancat ala din mar, cu ce suntem noi de vina??!).
Dar sa nu uitam cine a mancat primul din mar, adica Eva, care l-a facut si pe Adam sa manance. Deci cel putin Eva e mai pacatoasa ca el, nu crezi? Btw, si aia e sanctificata? :)) Intreb serios, ca habar n-am.
In orice caz, as dori din partea cuiva de pe forum o explicatie logica si biblica pentru mitul marului interzis pentru ca eu pana acum n-am reusit sa inteleg prea bine. Pe scurt, cu ce suntem noi de vina ca au mancat Adam si Eva din mar?

Citat:

În prealabil postat de Demetrius (Post 663720)
4. Ieși-va duhul lor și se vor întoarce în pământ. În ziua aceea vor pieri toate gândurile lor.(Psalmi145,4)
Acelasi (Ps145,4).

In ziua mortii dispar trupul, intelectul si amintirile, insa ultimele(pe timpul vietii) au rolul de a forma sentimente de iubire neconditionata, caci a acumula aceasta IUBIRE este scopul vietii omului pe Pamant.
Sentimentele se formeaza in inima si aici se acumuleaza fara limite ajungand sa debordeze si sa se raspandeasca in jur necontenit, demonstrand lui Dumnezeu ca locul acelei inimi este in Rai deoarece este permanent iubitoare.
In Rai acea inima se va bucura pentru toate si-I va multumi lui Dumnezeu ca pe ea a adus-o in Rai, spre deosebire de multi altii.
In Rai fericirea nu e ipotetica, dar absoluta e.

Ok, multumesc, dar am vazut ca alte citate din Biblie sustin ca pe lumea cealalta vom avea amintiri, in special in Iad unde ele ne vor chinui in plus ca n-am facut ce trebuia pe Pamant ca sa scapam de gratarul vesnic. Eu ce sa mai inteleg?

Ali Baba 05.03.2019 11:04:37

Citat:

În prealabil postat de Arkadiusz (Post 663786)
Atheist detected. :D
Cum poti sa spui ca Adam e cel mai pacatos om care a trait vreodata doar pentru ca a mancat dintr-un mar? Adica Stalin sau Mao Zhedong sunt mai putini pacatosi ca el, care au omorat milioane de oameni, au instaurat dictaturi sangeroase, bazate pe violente, torturi, ateism militant, etc? :))
Stiu, ai sa spui ca asa a intrat pacatul in lume, prin Adam, dar sa fim seriosi, n-a facut altceva decat SA MANANCE UN MAR! Nu avea de unde sa stie ce repercusiuni va avea gestul sau (desi imi da cu rest si aici, adica de ce naibii ar trebui sa suferim toti ca a mancat ala din mar, cu ce suntem noi de vina??!).
Dar sa nu uitam cine a mancat primul din mar, adica Eva, care l-a facut si pe Adam sa manance. Deci cel putin Eva e mai pacatoasa ca el, nu crezi? Btw, si aia e sanctificata? :)) Intreb serios, ca habar n-am.
In orice caz, as dori din partea cuiva de pe forum o explicatie logica si biblica pentru mitul marului interzis pentru ca eu pana acum n-am reusit sa inteleg prea bine. Pe scurt, cu ce suntem noi de vina ca au mancat Adam si Eva din mar?

:))
dar ce detector meserias ai! :))

fii atent cum sta treaba, eva haleste marul si apoi ce face? il ispiteste pe adam! :)) intelegi miscarea? eu, ca atheist :)), dupa cum ti-a detectat aparatul, as zice ca porcaria e in alta parte aici, ispititorul fiind marele magician insusi, dar crestinismul spune asa cum ti-am zis mai sus. adam este cel mai mare pacatos si cel mai mare ticalos din istoria omenirii, el ne-a furat nemurirea. si nu avea decat sa reziste ispitei. dar si aici e o hiba, tu, ca orice mascul pacatos :)), te-ai gandi ca a vazut ala pasarica evei, cositele ei, tzatzisoarele ei :)) si lovit fiind de o erectie monumentala a cedat. numai ca nu-i asa, cica a vazut minunatiile evei d-abia dupa ce a cedat!!! aia e...:))
dar tot ce trebuie sa intelegi este altceva, de fapt, adam a dispretuit porunca directa data de dumnezeu, punct.

Citat:

În prealabil postat de Arkadiusz (Post 663786)
Ok, multumesc, dar am vazut ca alte citate din Biblie sustin ca pe lumea cealalta vom avea amintiri, in special in Iad unde ele ne vor chinui in plus ca n-am facut ce trebuia pe Pamant ca sa scapam de gratarul vesnic. Eu ce sa mai inteleg?

cine interpreteaza asa greseste. viata pamanteana nu are importanta decat la judecata, daca ai fost "drept" gata, ai terminat cu ea, nu mai conteaza rude, iubiri si alte alea de pe pamant... logica spune ca dimpotriva, daca ajungi la smoala ai imbulinat-o, e invers. :))

Demetrius 06.03.2019 09:06:21

Citat:

În prealabil postat de Arkadiusz (Post 663786)
...
Dar sa nu uitam cine a mancat primul din mar, adica Eva, care l-a facut si pe Adam sa manance. Deci cel putin Eva e mai pacatoasa ca el, nu crezi? Btw, si aia e sanctificata? :)) Intreb serios, ca habar n-am.
In orice caz, as dori din partea cuiva de pe forum o explicatie logica si biblica pentru mitul marului interzis pentru ca eu pana acum n-am reusit sa inteleg prea bine. Pe scurt, cu ce suntem noi de vina ca au mancat Adam si Eva din mar?



Ok, multumesc, dar am vazut ca alte citate din Biblie sustin ca pe lumea cealalta vom avea amintiri, in special in Iad unde ele ne vor chinui in plus ca n-am facut ce trebuia pe Pamant ca sa scapam de gratarul vesnic. Eu ce sa mai inteleg?

Biblia nu e o carte ca toate celelalte, e cu totul deosebita si nu e scrisa de oameni in timpul liber, e scrisa de oameni "cu dictare" de la Dumnezeu prin Duhul Sfant care se pogoara pe "scribi" si-i insufleteste; are foarte multa incarcatura simbolica si alegorica.

Adam si Eva n-au fost primii oameni pe pamant, au fost multi altii in jurul lor, dar au fost primii carora Dumnezeu li S-a "strecurat" in inimi si i-a facut sa se gandeasca ca au suflete si ca acestea sunt cele de care trebuie sa se ingrijeasca. Pana sa afle ei(Adam si Eva) despre sufletele lor, ei traiau impreuna cu ceilalti in tribul lor, dar si dupa aceea.
Lor le-a transmis Dumnezeu ca, daca vor trai ca ceilalti oameni din trib, vor muri negresit, adica, daca vor sa-si salveze sufletele, n-ar trebui sa faca ce faceau inainte, mai exact "sa
nu mai guste din fructul oprit", nu din mere, ci Adam din Eva si Eva din Adam, altfel spus: placeri trupesti. Eliminand acestea din comportamentul lor, se vor ingriji mai bine de sufletele lor si se vor mantui.
Relatia sexuala este cea mai paguboasa "preocupare" a omului pentru sufletul lui; sunt foarte multe versete in Biblie care spun acelasi lucru, vezi(1Cor7,1)(1Cor7,8-9)(1Cor7,38).

Adam si Eva faceau asta la fel ca ceilalti din trib si, cu toate ca li s-a sugerat sa nu faca, ei nu s-au putut abtine si au "cazut" in pacatul aflat la originea nasterii copiilor lor, au "cazut din Raiul" in care nu s-au suit din neascultare. Acelasi pacat il fac toti parintii la originea copiilor lor. Nu Adam a introdus acest pacat in lume, ci ei l-au facut primii pentru ca lor li s-a interzis prima oara; si ceilalti il faceau, dar lor nu li s-a interzis. Si azi se intampla la fel cu noi toti, dar noi suntem cinici si ne acundem dupa Adam si aruncam vina pe el si pe Eva ca sa "ne sfintim" pe noi insine.
Noi toti suntem Adam si Eva. Noi suntem mai pacatosi decat ei.

stefan florin 06.03.2019 09:53:15

Citat:

În prealabil postat de Arkadiusz (Post 663786)
Atheist detected. :D
Cum poti sa spui ca Adam e cel mai pacatos om care a trait vreodata doar pentru ca a mancat dintr-un mar? Adica Stalin sau Mao Zhedong sunt mai putini pacatosi ca el, care au omorat milioane de oameni, au instaurat dictaturi sangeroase, bazate pe violente, torturi, ateism militant, etc? :))
Stiu, ai sa spui ca asa a intrat pacatul in lume, prin Adam, dar sa fim seriosi, n-a facut altceva decat SA MANANCE UN MAR! Nu avea de unde sa stie ce repercusiuni va avea gestul sau (desi imi da cu rest si aici, adica de ce naibii ar trebui sa suferim toti ca a mancat ala din mar, cu ce suntem noi de vina??!).
Dar sa nu uitam cine a mancat primul din mar, adica Eva, care l-a facut si pe Adam sa manance. Deci cel putin Eva e mai pacatoasa ca el, nu crezi? Btw, si aia e sanctificata? :)) Intreb serios, ca habar n-am.
In orice caz, as dori din partea cuiva de pe forum o explicatie logica si biblica pentru mitul marului interzis pentru ca eu pana acum n-am reusit sa inteleg prea bine. Pe scurt, cu ce suntem noi de vina ca au mancat Adam si Eva din mar?

nu sustin ideea ca Adam ar fi cel mai pacatos om de pe pamant. Nici un inger nu a venit cu o astfel de statistica din ceruri. Dar sa nu uitam starea spirituala pe care a avut-o Adam in Eden, cand nu a fost alterat de pacat, si starea lui Stalin, Mao, Pol Pot sau Hitler, toti alterati de pacat in urma caderii lui Adam. Dumnezeu l-a avertizat pe Adam ca in clipa in care v-a mancat din fructul oprit (NICAIERI in Biblie NU specifica ce fel de fruct a fost. Stim doar ca el crestea intr-un pom), v-a muri.Mai mult, l-a acuzat pe Dumnezeu ca femeia pe care El i-a dat-o (deci i-a "bagat-o pe gat" faca ca Adam sa o cera) i-a dat sa manace din acel fruct si el a mancat. Din puctul lui Adam de vedere, era nevinovat. Vina era a Evei. Si Eva era nevinovata pentru ca sarpele a pacalit-o, sarpe pe care tot Dumnezeu l-a creeat. Deci vina "era" tot a lui Dumnezeu.Adam a stiut ce face, si a facut cu buna stiinta. Traditia spune ca toata viata Adam a plas dupa paradisul pierdut si cred ca Dumnezeu l-a iertat. Si Stalin and the company, au stiut ce fac, si au facut cu buna stiinta. Astia nu cred ca au regretat vreodata, faptele lor. Asta e diferenta dintre Adam si ei

Ali Baba 06.03.2019 12:45:37

Citat:

În prealabil postat de Demetrius (Post 663798)
Biblia nu e o carte ca toate celelalte, e cu totul deosebita si nu e scrisa de oameni in timpul liber, e scrisa de oameni "cu dictare" de la Dumnezeu prin Duhul Sfant care se pogoara pe "scribi" si-i insufleteste; are foarte multa incarcatura simbolica si alegorica.

Adam si Eva n-au fost primii oameni pe pamant, au fost multi altii in jurul lor, dar au fost primii carora Dumnezeu li S-a "strecurat" in inimi si i-a facut sa se gandeasca ca au suflete si ca acestea sunt cele de care trebuie sa se ingrijeasca. Pana sa afle ei(Adam si Eva) despre sufletele lor, ei traiau impreuna cu ceilalti in tribul lor, dar si dupa aceea.
Lor le-a transmis Dumnezeu ca, daca vor trai ca ceilalti oameni din trib, vor muri negresit, adica, daca vor sa-si salveze sufletele, n-ar trebui sa faca ce faceau inainte, mai exact "sa
nu mai guste din fructul oprit", nu din mere, ci Adam din Eva si Eva din Adam, altfel spus: placeri trupesti. Eliminand acestea din comportamentul lor, se vor ingriji mai bine de sufletele lor si se vor mantui.
Relatia sexuala este cea mai paguboasa "preocupare" a omului pentru sufletul lui; sunt foarte multe versete in Biblie care spun acelasi lucru, vezi(1Cor7,1)(1Cor7,8-9)(1Cor7,38).

Adam si Eva faceau asta la fel ca ceilalti din trib si, cu toate ca li s-a sugerat sa nu faca, ei nu s-au putut abtine si au "cazut" in pacatul aflat la originea nasterii copiilor lor, au "cazut din Raiul" in care nu s-au suit din neascultare. Acelasi pacat il fac toti parintii la originea copiilor lor. Nu Adam a introdus acest pacat in lume, ci ei l-au facut primii pentru ca lor li s-a interzis prima oara; si ceilalti il faceau, dar lor nu li s-a interzis. Si azi se intampla la fel cu noi toti, dar noi suntem cinici si ne acundem dupa Adam si aruncam vina pe el si pe Eva ca sa "ne sfintim" pe noi insine.
Noi toti suntem Adam si Eva. Noi suntem mai pacatosi decat ei.

de unde le scoti, vericule? :))

Ali Baba 06.03.2019 13:04:35

Citat:

În prealabil postat de stefan florin (Post 663799)
nu sustin ideea ca Adam ar fi cel mai pacatos om de pe pamant. Nici un inger nu a venit cu o astfel de statistica din ceruri.

mai, in calitate de necredincios eu pot sa emit tot felul de teorii, fie ca-s bazaconii fie ca-s foarte bazate. :)) dar un credincios adevarat n-ar trebui sa-si permita libertatea asta. sigur, colocvial ar merge, dar eu cred ca e bine sa stapaneasca teoria, cat de cat.

treaba cu adam si pacatul primordial este fundamentala in crestinism, iar ortodoxia spune ca dumnezeu l-a avertizat pe adam, ai grija ce faci, eu sunt viata, daca pleci de langa mine o sa mori! orice clasament e o aberatie.

evident ca si aici iudaismul stie mult mai multe si mai bine, dar asta e alta discutie...:)) presupun ca akhenaton era si mai doxar in treaba asta...:))

Mihnea Dragomir 06.03.2019 15:01:41

Citat:

În prealabil postat de Arkadiusz (Post 663715)
Sa-mi explice si mie cineva, va rog, urmatoarea chestie: daca cineva ajunge in Rai si afla ca mama sa sau sora sau orice alta fiinta draga lui este in Iad, cum ar mai putea el experimenta ipotetica fericire absoluta in Rai, stiind ca cealalta persoana se perpeleste-n flacarile Iadului si ii indeasa Michiduță furca-n cur zi si noapte, pentru totdeauna?
Deci eu tind sa cred ca pe lumea cealalta nu vom mai avea amintirile celor intamplate pe Pamant, ceea ce contrazice ce sustineti multi dintre voi. As dori tare mult insa sa primesc o explicatie buna si cu fundament biblic.

Luca 14:26 :
Dacă vine cineva la Mine și nu urăște pe tatăl său și pe mamă și pe femeie și pe copii și pe frați și pe surori, chiar și sufletul său însuși, nu poate să fie ucenicul Meu.

Cauza neintelegerii este confuzia dintre dragostea lumeasca, naturala, si dragostea crestina, supranaturala. In terminologie latina, confuzia dintre amor si caritas . Caritatea nu este ceva de ordinul sentimentului, ci ceva de ordinul vointei. Vechiul Testament spune sa ne iubim aproapele, iar Isus insista asupra acestui lucru, facand din el criteriul fundamental de judecata in Ziua Aceea. Dar cum sa-l iubesti pe aproapele daca ar fi vorba de un sentiment, ca doar nu poti porunci inimii ? Explicatia aceasta este: iubirea de care vorbeste Cristos este exercitiu de vointa. Eu il iubesc pe aproapele nu fiindca mi-o fi cazut cu tronc si nici fiindca mi-e simpatic. Nu, nici pe departe nu-mi sunt simpatici toti oamenii cu care ma incrucisez in drumurile mele de la Ierusalim la Ierihon. Ci, il iubesc pe aproapele fiindca poarta imaginea lui Cristos. Fiindca stiu absolut sigur ca insusi Cristos il iubeste atat de mult incat a suferit si a murit pentru el. Dragostea crestina este, deci, o dragoste straluminata de Cristos, sursa luminii.


Dar, daca acest aproape al meu nu mai este in niciun fel icoana a lui Cristos ? Daca Domnul nu-l mai iubeste, oricare legatura dintre el si Dumnezeu fiind iremediabil rupta ?


Sa o luam altfel. Aveti o poza. A mamei, a sorei, a oricarei fiinte dragi. Desigur, poza aceea va este draga si e lucrul cel mai natural sa o purtati aproape de inima. Nu suportul, nu cartonul va este drag, ci imaginea pe care il poarta. Atat de draga va este fotografia, incat, chiar daca ar fi patata, chiar daca imaginea ar fi deformata, veti incerca sa o retusati. Uneori, din fericire, asemenea incercari reusesc si bucuria e mare, mai mare chiar decat cand am vazut fotografia in perfecta stare. Dar se poate intampla ca, din nenorocire, in ciuda incercarilor dv, fotografia sa se strice complet. Se schimoniseste, imaginea devine de nerecunoscut pana la punctul ca nu mai vedeti nimic pe ceea ce era, pana nu de mult, o fotografie de pret. Atunci, nu gasiti ca e lucrul cel mai normal sa puneti acel carton gol la gramada de gunoi ?

Demetrius 07.03.2019 06:01:53

Citat:

În prealabil postat de Ali Baba (Post 663803)
...

treaba cu adam si pacatul primordial este fundamentala in crestinism,...

E mai mult un alibi cinic.

Ali Baba 07.03.2019 06:30:12

Citat:

În prealabil postat de Demetrius (Post 663813)
E mai mult un alibi cinic.

nu stiu ce e cu tine, nu mai esti demetrius ala pe care-l stiu eu... gandeste-te la crestinism ca la un castel din carti de joc, tu vrei sa scoti chiar cartea aia pe care s-a construit...

foarte devreme, prin secolul doi chiar, a existat un tip care se numea marcion. asta, nene, ar fi putut sa duca crestinismul pe o cale mult mai corecta. vroia sa-l rupa complet de iudaism, simtea si a scris despre repulsia pe care o avea fata de dumnezeul judecator al evreilor si credea doar in dumnezeul iubirii revelat in Iisus Hristos. vt trebuia sa dispara din biblia crestina, aceasta ar fi trebuit sa contina doar scrierile lui pavel si evanghelia dupa luca. tipul a avut un impact major in teologia crestina de inceput, in tot bazinuil mediteraneean s-a scris impotriva lui, din franta pana in siria...:))

stefan florin 07.03.2019 09:57:58

Citat:

În prealabil postat de Ali Baba (Post 663803)
treaba cu adam si pacatul primordial este fundamentala in crestinism, iar ortodoxia spune ca dumnezeu l-a avertizat pe adam, ai grija ce faci, eu sunt viata, daca pleci de langa mine o sa mori! orice clasament e o aberatie.

nu ortodoxia sustine ca Dumnezeu l-a avertizat pe Adam caci in cazul in care v-a manca din fructul oprit va muri, ci Biblia spune acest lucru.

Citat:

evident ca si aici iudaismul stie mult mai multe si mai bine, dar asta e alta discutie...:)) presupun ca akhenaton era si mai doxar in treaba asta...:))
nu cred acest lucru. Atat iudaismul cat si crestinismul folosesc acelasi Vechi Testament

Demetrius 08.03.2019 03:07:12

Citat:

În prealabil postat de Ali Baba (Post 663814)
nu stiu ce e cu tine, nu mai esti demetrius ala pe care-l stiu eu... gandeste-te la crestinism ca la un castel din carti de joc, tu vrei sa scoti chiar cartea aia pe care s-a construit...

foarte devreme, prin secolul doi chiar, a existat un tip care se numea marcion. asta, nene, ar fi putut sa duca crestinismul pe o cale mult mai corecta. vroia sa-l rupa complet de iudaism, simtea si a scris despre repulsia pe care o avea fata de dumnezeul judecator al evreilor si credea doar in dumnezeul iubirii revelat in Iisus Hristos. vt trebuia sa dispara din biblia crestina, aceasta ar fi trebuit sa contina doar scrierile lui pavel si evanghelia dupa luca. tipul a avut un impact major in teologia crestina de inceput, in tot bazinuil mediteraneean s-a scris impotriva lui, din franta pana in siria...:))

Ortodoxia foloseste doar Noul Testament, liturghia ortodoxa nu are citiri din VT, spre deosebire de romano-catolici.

Demetrius 22.03.2019 06:14:07

Citat:

În prealabil postat de Mihnea Dragomir (Post 663804)
... iubirea de care vorbeste Cristos este exercitiu de vointa. Eu il iubesc pe aproapele nu fiindca mi-o fi cazut cu tronc si nici fiindca mi-e simpatic. Nu, nici pe departe nu-mi sunt simpatici toti oamenii cu care ma incrucisez in drumurile mele de la Ierusalim la Ierihon. Ci, il iubesc pe aproapele fiindca poarta imaginea lui Cristos. Fiindca stiu absolut sigur ca insusi Cristos il iubeste atat de mult incat a suferit si a murit pentru el. Dragostea crestina este, deci, o dragoste straluminata de Cristos, sursa luminii...

Adevarat si foarte frumos spus.

Citat:

, daca acest aproape al meu nu mai este in niciun fel icoana a lui Cristos ? Daca Domnul nu-l mai iubeste, oricare legatura dintre el si Dumnezeu fiind iremediabil rupta ?
Daca asa puneti problema atunci putem spune ca Dumnezeu nu e Atotputernic fiindca nu poate sa nu-l mai iubeasca pe om, indiferent de legaturile pe care omul le tine sau le rupe.
Legatura dintre Dumnezeu si om nu poate fi rupta; invers se poate, dar nu prea mai conteaza.
15. Dacă lucrul cuiva se va arde, el va fi păgubit; el însă se va mântui, dar așa ca prin foc.(1Cor3,15)

Citat:

o luam altfel. Aveti o poza. A mamei, a sorei, a oricarei fiinte dragi. Desigur, poza aceea va este draga si e lucrul cel mai natural sa o purtati aproape de inima. Nu suportul, nu cartonul va este drag, ci imaginea pe care il poarta. Atat de draga va este fotografia, incat, chiar daca ar fi patata, chiar daca imaginea ar fi deformata, veti incerca sa o retusati. Uneori, din fericire, asemenea incercari reusesc si bucuria e mare, mai mare chiar decat cand am vazut fotografia in perfecta stare. Dar se poate intampla ca, din nenorocire, in ciuda incercarilor dv, fotografia sa se strice complet. Se schimoniseste, imaginea devine de nerecunoscut pana la punctul ca nu mai vedeti nimic pe ceea ce era, pana nu de mult, o fotografie de pret. Atunci, nu gasiti ca e lucrul cel mai normal sa puneti acel carton gol la gramada de gunoi ?
Eu cred ca nu imaginea este de mare pret, ci legatura dintre duhul meu si duhul acelei fiinte dragi, legatura ce se transmite si suportului(cartonului), pana legatura ramane draga. Apoi...


Ora este GMT +3. Ora este acum 13:41:51.

Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2024, Jelsoft Enterprises Ltd.