În prealabil postat de Ekaterina (Post 509579)

Sa ii multumesti lui Dumnezeu ca acest om nu ti-a devenit sot, sau relatia nu a fost mai lunga, cu siguranta ai fi suferit mai mult. Acum ce sa faci, tot felul de oameni, unii mai rai, altii mai putin educati, altii rau intentionati, etc. Acum incearca sa depasesti aceasta situatie aratandu-i ca nu te injosesti si nu te pretezi la astfel de comportamente. Atitudinea lui spune multe despre el. Nu mai asculta ce spune despre tine, nu ii mai da ocazia sa te jigneasca, clar o face sa te raneasca.

În prealabil postat de Florinvs (Post 509737)

Sincer nu-i pot intelege pe acei barbati care simt nevoia sa-si jigneasca sau mai rau sa-si bata partenera sau sotia! Poate oi fi eu mai de "moda veche"", insa nu pot pricepe cum asta poate fi un lucru care sa-i faca placere unui barbat......
Nu zic, in orice relatie sau casatorie apar si certuri sau neintelegeri (vorba aia- nu exista relatie sau casatorie perfecta, pentru simplu fapt ca doi oameni nu pot aveea tot timpul acceiasi parere!), insa daca se ajunge la lucruri grave- jigniri sau violenta fizica- e clar ca sunt probleme serioase!

În prealabil postat de lavinia40 (Post 173616)

Care-i necazul vietii Dvs ,in clipa de fata?.....

În prealabil postat de Dumitru73 (Post 510117)

necazul meu actual este că am început să fiu mulţumit cu starea mea de persoană singura.
de fapt nici nu mai este un necaz.

În prealabil postat de monica.miholca (Post 177409)

Incearca si cu "satelitul Doamne"
http://www.crestinortodox.ro/forum/s...telitul+doamne
ca sa gasiti o cale intre inimile voastre.
Si mie imi e cunoscuta situatia, tatal meu mereu facea asa cu mine, acum am depasit-o amandoi cumva. Eu nu cred ca Domnul vrea sa "ne puna la punct" tinandu-ne intr-o stare din asta de frustrare. Frustrarea nu ajuta.
Poate cel mai bine e sa il binecuvintezi in momentul in care te jigneste sau rade de tine (in sinea ta, aratandu-i-L Domnului), si sa fii mai tare la suprafata, cum zice Andrusca.

În prealabil postat de Noiembrie (Post 510372)

Necazul meu este ca mereu cred in binele si frumosul din sufletele unor semeni de-ai mei si mereu ma impiedic in neadevarul din ei si tot cad, incat peste tot port vanatai...Sigur , am reusit sa nu ma mai pedepsesc pe mine, pentru neputintele lor si asta zic eu , tot insemneaza ceva.