Postul Mare este un timp de rugăciune mai intensă, o perioadă în care trebuie să unim rugăciunea smerită şi pocăinţa sinceră cu iubirea milostivă.

În acest răstimp, cântările liturgice îndeamnă la mai multă căinţă şi la întristarea cea după Dumnezeu, deoarece aceste lacrimi ard păcatul și spală sufletul păcătos, precum focul curăță fierul de rugină.

Cântările bisericești din timpul Postului Mare, spune Patriarhul Daniel, ne antrenează în interioritatea pocăinței.

Ele ne cheamă să privim nu atât la solemnitatea slujbelor exterioare, cât la sărăcia sufletului nostru slăbit de păcate pentru a aduna, prin smerită rugăciune, comori de lumină în inimă, aminteşte Preafericirea Sa.

O astfel de cântare, specifică Postului Mare, este Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române evidenţiază faptul că acest imn liturgic se cântă în timpul Postului Păresimilor pentru a se arăta că toți oamenii au nevoie de pocăință și de iertare a păcatelor pentru a ajunge la mântuire.

Canonul este citit în patru părţi în primele patru zile ale Postului Mare, în cadrul Pavecerniţei Mari, şi integral în Joia din săptămâna a cincea a Postului Sfintelor Paşti.

Despre acest imn liturgic, Patriarhul Daniel spune că este un dialog al omului păcătos cu propria conștiință, luminată de citirea Sfintei Scripturi. El numeşte canonul drept medi*tație biblică și rugăciune de pocăință.

Potrivit cuvintelor Patriarhului nostru, Canonul cel Mare ne arată durerea și puterea pocăinței – leac și lumină a învierii sufletu*lui din moartea păcatului.

Păcatul pe care îl descrie Canonul cel Mare nu este al unui singur om, ci al firii omenești căzute, începând cu Adam și Eva. De aceea, Canonul cel Mare îmbină pocăința cu meditația la căderile în păcat sau biruința asupra păcatului, așa cum se văd acestea în Sfânta Scriptură.

Sufletul care se pocăiește plânge pentru că nu a urmat pilda luminoasă a drepților virtuoși, ci robia patimilor arătate în mulți păcătoși, dintre care unii nu s-au pocăit, iar alții s-au mântuit tocmai fiindcă s-au pocăit, spune Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Referitor la conţinutul canonului, Patriarhul României ne învaţă că marii păcătoși care s-au pocăit și s-au ridicat din păcat și patimi devin nu numai dascăli ai pocăinței pentru întreaga Biserică, ci și rugători pentru cei ce se luptă cu păcatul sau se curăță de el prin pocăință.

Să Îl rugăm pe Hristos Domnul și pe toți sfinții Lui, ne îndeamnă Patriarhul nostru, să ne ajute cu rugăciunile lor și să ne dăruiască puterea de a simți în suflet roadele pocăinței din Postul Mare, adică sfințirea vieții, după cum spune Sfântul Ioan Gură de Aur: Noi dăruim ceea ce avem, postirea, ca să primim ceea ce nu avem, nepătimirea.

Sute de credincioşi s-au rugat în această seară, la Catedrala Patriarhală, împreună cu Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul. Episcopul Vicar Patriarhal a oficiat Slujba Pavecerniţei Mari în cadrul căreia a fost citită a doua parte a canonului Sfântului Andrei Criteanul.

O particularitate a Canonului cel Mare constă în prezentarea unor persoane biblice, atât din Vechiul, cât şi din Noul Testament. Prin aceste exemple sufletul este atenţionat să-şi amintească de oamenii drepţi care i-au bineplăcut lui Dumnezeu şi să le urmeze pilda, chiar dacă până atunci a făcut contrariul.

În omilia adresată în data de 28 februarie, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul a evidenţiat faptul că personalităţile evocate în acest canon sunt modele de oameni care s-au pocăit pentru păcatele săvârşite şi au dobândit, în acest fel, mântuirea.

Dintre personalităţile pe care le evocă Sfântul Andrei Criteanul vedem că nu toţi oamenii care au păcătuit au rămas în starea de păcătoşenie. Mulţi dintre ei au conşientizat căderea şi s-au pocăit, motiv pentru care Dumnezeu i-a eliberat de povara lor, a spus Ierarhul.

Bucureştenii vor putea aduce, începând de mâine, cinstire icoanei Maicii Domnului Iordăniţa. În prezent, aceasta se află în clădirea Reprezentanţei Patriarhiei Române din Ierusalim.

Icoana va fi aşezată spre închinare credincioşilor miercuri, 1 martie 2017, la Biserica Icoanei din Bucureşti, începând cu ora 08:00. Aceasta va rămâne în Capitală până luni, 6 martie 2017, ora 19.00.

Icoana s-a aflat timp de peste 30 de ani în biserica Schitului Românesc de pe malul Râului Iordan, ridicat de Patriarhia Română în anul 1935 în regiunea Qasr al Yahud, la locul istoric al Botezului Domnului Iisus Hristos.

În anii 1967-1970 din cauza războiului declanșat în zonă, biserica românească a fost bombardată şi grav avariată.

Icoana a fost salvată de Arhiepiscopul Lucian Florea, în timpul slujirii sale ca Reprezentant al Patriarhiei Române pe lângă Patriarhia Ierusalimului, în anii când schitul de la Iordan fusese închis.

Când au început bombardamentele în zonă, icoana Iordăniţa a fost scoasă şi adusă la Așezământul Românesc de la Ierusalim, unde se află în prezent așezată într-un baldachin de lemn din pridvor.

Părintele prof. Constantin Necula de la Facultatea de Teologie Sf. Andrei Şaguna din Sibiu a conferenţiat, în această seară, la Biserica Icoanei din Bucureşti.

Evenimentul a avut loc după slujba Canonului Sfântului Andrei Criteanul şi a avut ca subiect tocmai conţinutul acestui imn liturgic. Pocăinţa în textele Canonului Mare a fost tematica comunicării susţinută de profesorul sibian.

Părintele Necula a precizat că alocuţiunea sa nu aduce nimic nou, ci prezintă un text extrem de valoros al Bisericii Ortodoxe (Canonul cel mare) în încercarea de a-i redescoperi valenţele din punctul de vedere al lecturii cu pocăinţă şi cu bucurie.

Făcând referire la Canonul cel Mare, părintele Necula a spus că este extrem de important să readucem înaintea credincioşilor acest adevăr legat de pocăinţa sufletului care se îndreaptă către Dumnezeu prin exemplificări multiple, prin fragilizări, dar şi prin întăriri cu harul lui Dumnezeu.

Cred că este şi un dar pe care Dumnezeu ni-l face, să redescoperim conţinutul textelor liturgice din Biserică, a transmis părintele profesor, evidenţiind că în ultima vreme nu am acordat suficientă atenţie acestor valori.

Comunicarea a avut loc în cadrul manifestărilor religioase şi culturale desfăşurate, în perioada 27 februarie – 5 martie 2017, sub numele Icoana – fereastră spre Dumnezeu.

Bucureștenii pot aduce cinstire de astăzi, 1 martie 2017, icoanei Maicii Domnului Iordăniţa, așezată spre închinare la Biserica Icoanei din Capitală.

Icoana a fost adusă din Ierusalim de Arhim. Teofil Anăstăsoaie, reprezentantul Patriarhiei Române în Ţara Sfântă şi superiorul Aşezămintelor româneşti de la Ieruaslim, Iordan și Ierihon.

Evenimentul face parte din seria manifestărilor organizate de Parohia Icoanei, cu prilejul Duminicii Ortodoxiei.

Pr. Paroh Ioan Popescu invită credincioșii bucureșteni să primească icoana Maicii Domnului ca pe un oaspete drag venit de departe.

Această icoană a făcut drum lung de la Ierusalim până aici. Considerăm că Însăși Maica Domnului a venit la noi. Să facem și noi un drum scurt ca să o întâmpinăm, a declarat părintele paroh pentru Radio Trinitas.

Iordăniţa este așezată spre închinare într-un baldachin special amenajat în curtea locașului de cult din capitală, unde va rămâne până luni, 6 martie 2017.

În Biserica Ortodoxă a fost oficiată astăzi, 1 martie 2017, prima Sfântă Liturghie a Darurilor înainte sfințite din acest an. Această Liturghie este specifică numai Postul Mare.

La început, Liturghia Darurilor era săvârșită seara, la vremea obișnuită a Vecerniei. În felul acesta, credincioșii ajunau în ziua respectivă, iar Liturghia era o priveghere sau o slujbă nocturnă.

Astăzi, Liturghia Darurilor se săvârșește dimineața. Slujba se poate oficia în orice zi a Postului Mare, cu excepția zilelor de sâmbătă și duminică și a celor aliturgice.

Potrivit tradiţiei, autor al Liturghiei Darurilor înainte sfințite este considerat Sfântul Grigore Dialogul, care a trăit în a doua jumătate a secolului al VI-lea.

Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul le-a vorbit în aseară credincioşilor prezenţi pe Colina Bucuriei despre importanţa Sfintei Spovedanii în dobândirea mântuirii.

Numai prin Taina Pocăinţei ne putem vindeca sufletul de căderile în păcat, a transmis ierarhul în cuvântul rostit astăzi, 1 martie 2017.

Omilia a fost adresată după Slujba Pavecerniţei celei Mari, în cadrul căreia a fost citită a treia parte a Canonului Sfântului Andrei Criteanul. Celor prezenţi în Catedrala Patriarhală, ierarhul le-a explicat că trebuie să avem în minte exemplul Mântuitorului Hristos şi să iertăm greşelile aproapelui nostru pentru a dobândi fericirea veşnică.

Să fim în împăcare şi în iertare şi să ţinem postul cel plăcut Domnului, nu cel văzut şi apreciat doar de oameni, a spus Episcopul Vicar Patriarhal conform Radio Trinitas.

Referindu-se la darurile pe care Hristos Domnul ni le-a oferit, Preasfinţia Sa a îndemnat să căutăm şi noi să dăruim din ele altora, atât sufleteşte, cât şi trupeşte, fiecare după putinţa sa.

La Spovedanie ne apropiem de Mântuitorul Hristos ca de un prieten, a precizat Preasfinţitul Părinte Ieronim, iar preotul duhovnic este cel care ne mijlocește această legătură.

Spovedania este mai mult decât o confesare pentru că nu schimbăm impresii despre cele materiale, ci venim să ne descoperim frământările, să ne spunem gândurile, să ne arătăm căderile pentru că numai în felul acesta ne putem vindeca, a spus ierarhul.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române, dirijată de pr. lect. dr. Stelian Ionașcu, şi de Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei Patri*arhale, condus de arhid. protopsalt Mihail Bucă.

Canonul este citit în patru părţi în primele patru zile ale Postului Mare, în cadrul Pavecerniţei Mari. Acest imn liturgic va fi citit integral miercuri, 29 martie, în săptămâna a cincea a Postului Mare, când se săvârșește Utrenia zilei de joi.

În contextul anului 2017, proclamat de Patriarhia Română drept Anul omagial al Sfintelor icoane, al iconarilor şi pictorilor bisericeşti, sâmbătă, 04 martie, începând cu orele 18.00, la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului se va oficia slujba Vecerniei unită cu Litia, în cadrul căreia va avea loc o procesiune cu icoana Maicii Domnului Prodromiţa, cea mai importantă icoană a Paraclisului, dar şi cu alte icoane, în jurul sfântului lăcaș aflat în vecinătatea Catedralei Mântuirii Neamului.

Procesiunea cu sfintele icoane se încadrează în manifestările tradiţionale ale Bisericii Ortodoxe, dedicate Duminicii Ortodoxiei, sărbătoare instituită încă din anul 843 în vremea împărătesei bizantine Teodora, ca pomenire a biruinţei Ortodoxiei asupra luptei împotriva sfintelor icoane şi asupra tuturor ereziilor din primele opt secole.

Într-o lume în care predomină imagini de tot felul, icoana este o imagine sfântă purtând cu ea mesajul mântuirii, al sfinţeniei vieţii şi al bucuriei.

Sfintele icoane ortodoxe ne cheamă la rugăciune, ne cheamă să-L urmăm pe Hristos-Domnul Care a făgăduit: „Eu sunt cu voi în toate zilele până la sfâşitul veacurilor“ (Matei 28, 20).

Icoanele ne ajută să biruim ispitele şi păcatele, dacă ne rugăm cu evlavie şi credinţă în faţa sfinţilor reprezentaţi pe ele.

În Duminica Ortodoxiei, Biserica Ortodoxă prăznuiește restabilirea cultului sfintelor icoane în urma Sinodului al șaptelea ecumenic.

Criza iconoclastă din secolul al șaptelea a adus foarte multe dispute și s-a vărsat sânge în confruntările dintre cei ce cinsteau sfintele icoane și cei care le considerau idoli. De aceea, la iniţiativa împărătesei regente Irina, 350 episcopi s-au întrunit în 787 la Niceea, sub conducerea Sfântului Tarasie Mărturisitorul, Patriarhul de atunci al Constantinopolului.

Ultimul dintre cele șapte sinoade ecumenice a formulat învățătura despre sfintele icoane.

Sinodul al șaptelea afirmă că Sfânta Scriptură și sfânta icoană „se arată” și „se explică” reciproc. Imaginea vizuală are aceeași valoare cu imaginea verbală. Așa cum Sfânta Scriptură este o imagine în cuvinte, tot astfel și icoana pictată este un cuvânt în culori, amintește Sfântul Sinod al Bisericii noastre în Pastorala din Duminica Ortodoxiei.

Icoana, precizează același document, transmite conținutul Sfintei Scripturi în chip liturgic, într-un mod integral și concentrat, care se adresează „față către față” persoanelor din biserică aflate în stare de comuniune – rugăciune cu Preasfânta Treime și cu toți sfinţii.

Cu prilejul împlinirii a 1230 ani de la Sinodul al șaptelea, Biserica Ortodoxă Română a declarat anul 2017, ca An omagial al sfintelor icoane, al iconarilor şi al pictorilor bisericeşti.

Icoana arată adevărul și frumusețea Ortodoxiei. Icoana este mărturisirea credinței că Dumnezeu Cel Nevăzut S-a făcut văzut, că Dumnezeu Cel Necuprins S-a făcut cuprins pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire. Icoana nu este o simplă podoabă estetică în Biserică, ci este expresia dreptei sau adevăratei credințe, a spus Patriarhul Daniel.

Contextul omagierii icoanei în anul acesta este, după cum explică Preafericirea Sa, necesitatea unui răspuns la promovarea obsesivă a imaginii eului propriu.

În fața secularismului antireligios, caracterizat printr-o obsesie a promovării publice a imaginii eului individual și o respingere a icoanei sfinților, Biserica Ortodoxă Română reiterează importanța și semnificația spirituală profundă a cinstirii icoanelor Mântuitorului Iisus Hristos, ale Maicii Sale și ale sfinților, afirmă Patriarhul.

Cinstirea icoanelor are și un rol pedagogic în Biserică, reprezentând timp de secole cărțile celor ce nu știau să citească. Icoanele reprezintă o prezență importantă în patrimoniul cultural al unui stat.

Împreună cu sfintele icoane, Biserica omagiază anul acesta iconarii și pictorii bisericești. Lor li se arată recunoștință pentru moștenirea lăsată, deoarece prin credință și talent au realizat adevărate comori, dintre care unele au devenit mai târziu făcătoare de minuni.

Sâmbăta aceasta va avea loc, la Biserica Icoanei din Capitală, tradiţionala procesiune intitulată Lumina Ortodoxiei.

În timpul procesiunii, peste 100 de preoţi şi mii de credincioşi vor purta lumânări aprinse şi vor cânta imne bisericeşti. Un detaşament din cadrul Poliţiei Locale Sector 2, în uniforme de gală, va purta torţe aprinse.

Sâmbătă, 4 martie 2017, de la ora 16.00 va fi oficiată slujba Vecerniei, iar de la ora 18.00 va avea loc procesiunea în jurul parcului Icoanei din apropiere.

Evenimentul se desfăşoară în cadrul manifestărilor religioase şi culturale organizate, în perioada 27 februarie – 5 martie 2017, sub numele Icoana – fereastră spre Dumnezeu.