ar fi frumos daca am putea pune poze facute de noi in diferite biserici,locuri crestine mai putin cunoscute sau care sunt deosebite.

da, si pe langa poze ar fi la fel de frumos daca oamenii s-ar obisnui sa-si impartaseasca cunostintele si trairile acumulate, intr-un mod cat mai simplu cu putinta, armonizate in propriile cuvinte, fara apel exgerat la link-uri si citate.

Din nefericire, eu nu fac parte din categoria celor care au vizitat multe. Nu pentru ca nu mi-am dorit, ci pentru ca nu am avut posibilitatea. Insa, nu sunt trist. Ma bucur neincetat de petrecerea mea cu ceilalti in Liturghie. Liturghia si cateva persoane mi-au dat puterea sa locuiesc pe pamant ca si cum as locui in cer; sa nu raman uimit de bunatatile din acesta lume, sa nu fiu doborat de necazuri si mai mult, sa iubesc fara masura. Astept cu nerabdare marturii despre locuri "rupte din rai" si despre oamenii care au ajuns asemenea unor "ingeri in trup".

Cred ca uneori este bine sa iei o pauza de liturgie. Si vei vedea cat de frumoasa este viata si lumea facuta de Dzeu. Si totodata cat de urata si de mizerabila... Cum se traieste in cer , Costel? Pentru ca eu nu am fost niciodata acolo... si nici nu am cunoscut pe cineva care s-a intors.

Locuri "rupte din Rai" sunt pe pamant, dar ingeri in trup? Oare exista oameni in societatea actuala care traiesc viata ingereasca? Poate in locuri retrase, in muntit si in pesteri nestiute de nimeni or fi, dar in orase si comune chiar ma indoiesc ca ar fi, desi nu se stie niciodata :dozingoff:

Vezi, aici e marea diferenta intre noi. Eu am un nume. Imi este greu sa-ti spun nimeni. Sper ca nu ai ajuns la acest "nume" doar pentru ca ratacesti prea mult prin lume. Stai linistit ca nu petrec in liturghie neincetat, dar plecand din biserica vad mai curat lumea si viata. Cat despre cum se traieste in cer, e de ajuns sa privesti o icoana si sa te imparatsesti, ca sa simti ce este acolo. Nu uita, nu mai vine nimeni sa ne descopere ceva ce a fost descoperit si ceva ce ni se descopera mereu. Cerul este mai aproape decat crezi.

:) foarte frumos spus, costel. din cuvintele tale care parca ne picura miere in suflete se vede ca ai invatat sa traiesti viata in Hristos.

Nimeni sigur si-a pus acest nume din dorinta de simplitate. Un singur lucru numai trebuie sa-i spun, sa aiba grija la cuvinte. Nu a dorit sa iei o pauza liturgica, este doar o gresala de exprimare. In noi este o Liturghie permanenta, din pacate fara sa o constientizam. Daca am constientiza-o ar fi altfel. Dar noi o simtim si prin filtru ei vedem lumea. Mai buna daca Liturghia interioara este mai puternica, sau o lume plina de rele daca ea nu e prezenta si inabusita de pacate.
Vrei sa sti cum se traieste in cer, eu as zice in rai? Citeste vietile parintilor nostri. Este rugaciune permanenta. In rai se traieste in rugaciune si in bucuria prezentei lui Dumnezeu. O vrei aici, pe pamant? Invata sa te rogi si invata sa slujesti aproapelui si vei vedea cum e in rai. E mult de munca, dar dorinta trebuie sa depaseasca materia.
Dumnezeu sa ne ajute.

Asa este Darius, sa nu uitam de Liturghia interioara. Cai in ea nu aducem painea si vinul spre prefacerea in Trupul si Sangele lui Hristos, ci toate gandurile catre Hristos, care se afla pe altarul inimii noastre, pentru a le adauga la jertfa Trupului Sau prezentata neincetat Tatalui. Iata ce spune Sfantul Marcu Ascetul in acest sens: "Hristos primeste gandurile intai nascute ale mintii si le curata in focul dumnezeiesc, despre care a zis: "Am venit sa aduc foc ceresc pe pamant si cat as dori ca el sa se aprinda" Lc 12, 49"