Ajutor!
 

Bine v-am gasit! Numele meu este Gabriel, am 34 de ani si cer ajutorul intr-o problema pe care cred ca o am: blesteme, farmece, vraji...nu stiu care din ele. Povestea pe scurt este cam asa:
Am fost crescut de bunici de la varsta de 9 luni. Niciodata nu m-am impacat prea bine cu mama mea, desi de multe ori eram invidios pe fratii mei, si mi-o doream aproape. Cu tatal meu e alta poveste. Era ca un idol pentru mine, imi doream in permanenta sa stau langa el, eram amandoi pescari, am petrecut cateva clipe minunate impreuna. Din pacate, s-a stins intr-un accident de masina in 2002. Eu mi-am trait viata intr-un mic orasel de pe Valea Prahovei. Apoi cu timpul am inceput sa am nazuinte mai mari, si m-am mutat. Din 2001 stau in Ploiesti. In anul 2008 m-am casatorit. Toate au mers bine. SI partea sentimentala, si partea financiara. Nu ne dadeau banii afara din casa, dar ne permiteam un concediu, ne permiteam o masina, etc. La un moment dat, bunica mea a decis sa imi faca mie si sotiei acte pe casa in care am crescut. Zis si facut. Iar de atunci....a inceput calvarul. Initial am ramas fara o slujba (aveam 2, una part-time). La cateva luni, am pierdut-o si pe a doua. Au inceput sa se adune datorii. Am inceput sa vindem tot ce agonisisem pentru a iesi din ele. Am incercat sa fac altceva. Nu am reusit. Am incercat orice varianta posibila de a avea un trai linistit. Nu a iesit nimic. In 2011 am divortat. Pur si simplu. Asa am simtit nevoia, asa am facut. Am zis ca odata cu schimarea asta in viata mea, se vor schimba mai multe. Da` de unde...toate merg la fel de prost. Ghinioane dupa ghinioane, necazuri dupa necazuri. Cineva mi-a zis ca am ceva facut. Ori blesteme, ori farmece. Sincer sa fiu, nu prea credeam in asa ceva. Si spre rusinea mea, nici prea credincios nu sunt. Adica eu cred in Dumnezeu si in lucrarea Sa, dar sincer, nu m-am prea dus pe la biserici si manastiri pentru a ma ruga. Am fost in interes de serviciu, iar in anumite momente in care eram intr-o manastire simteam nevoia sa fiu zeflemist, sa par ala necredinciosul. Fosta sotie se mai ducea sa se roage la o manastire. Cum se ducea la manastire, unu, doua necazuri mari se intamplau. Ba ne-am trezit cu o executare silita, ba am pierdut masina, si tot asa. Poate cei mai sceptici, ca mine, vor spune...decizii proaste luate in perioada dinaintea crizei. Asa o fi. Desi sincer, nu mai cred asta. CUm la fel nu cred in coincidente. De exemplu primirea casei si startul perioadei mele negre. Am sperat la mai bine, am facut si slube in casa respectiva, dar degeaba, eu tot in jos ma indreptam. Cine e de vine? Intotdeauna am suspectat pe cineva din familie, sotia unchiului meu (fratele geaman al tatalui meu, Dzeu sa-l odihneasca). O femeie care nu stia decat sa ceara avere si bani, si care nu m-a inghitit niciodata, tocmai pentru ca eu eram cel care va primi casa. Alaturi de ea, nasa mea de botez si sotul (sau concubinul ) ei actual, un preot din zona Bucurestiului. Nu ma intrebati de ce, asa am banuit.
Problema e ca in continuare imi merge extraordinar de prost. Din ce in ce mai des am ganduri negre, ma gandesc ca sunt un ratat, ca vreau sa ma sinucid...etc. Am nopti in care nu dorm, nu ma pot gandi la absolut nimic pentru a-mi imbunatati situatia...si nu mai stiu ce sa fac. Scriu mesajul asta la ora 2 noaptea, dupa aproape 48 de ore de nesomn si niste ghinioane noi (un drum dupa o masina la cluj s-a terminat cu un fiasco total). Va cer ajutorul. Ce trebuie sa fac? Unde trebuie sa ma duc? Sunt terminat psihic si nu cred ca mai rezist mult. Mi-am pus in cap sa tin post negru maine, si sa ma duc sa ma spovedesc, pentru ca nu am facut-o niciodata. As dori sa stiu daca exista vreun preot cu Har in zona Ploiestiului care m-ar putea ajuta. Recunosc ca nu m-am spovedit niciodata. Si nu m-am mai impartasit de cand eram copil.Nu stiu ce m-a retinut, dat fiind ca la varsta de 14 ani am vrut sa ma duc la Teologie. Nu cred ca sunt chiar atat de prost incat sa nu am o idee cum sa ies din asta, si nici nu sunt chiar atat de ghinionist incat sa am parte numai de necazuri. Multumiri din suflet celor care ma pot ajuta. Doamne-Ajuta!

Incerc eu sa-ti raspund cat ma ducea mintea, dar sper sa o faca si altii care sunt mai priceputi ca mine.
O parte din raspuns ti l-ai dat singur: spovedania, impartasania, participarea la Sfintele Slujbe, mai ales nu uita de ziua de Duminica, ziua Domnului.

In paranteza un exemplu: pe vremuri, cand aveam tare multe pe cap si nu stiam cum sa le fac fata, Duminica mai faceam treaba prin casa, una-alta. Fiica mea, Dumnezeu sa o odihneasca si Maicuta Sfanta sa o aiba in gradina sa, adolescenta fiind, imi spunea dojenitor: mama, ii Duminica! maaamaaaa, ii Duminica, tu nu auzi? Eu ii raspundeam nemultumita: nu am ce face, nu am cand le face pe toate... cine avea dreptate?

Si o intrebare: de sarmanul Iov ai auzit?
""Domnul a dat, Domnul a luat, fie Numele Domnului binecuvantat!"".
Cu credinta si cu nadejde in Dumnezeu, mergi inainte, nimic nu se intampla fara voia Domnului ""că nici un fir de păr din capetele noastre nu se va clinti fără voia lui Dumnezeu (Matei 10, 30). Şi într-adevăr, cum ar fi cu putinţă să existe vreo putere independentă de voia lui Dumnezeu, când Dumnezeu este totul în toate (I Corinteni 15, 28)"" (am citat, pentru ca sunt si eu nestiutoare...).
Am citat de aici: Despre răbdarea în necazuri, http://www.catacombeleortodoxiei.ro/...a-nr-56-1.html, de Sfântul Nectarie de Eghina, citeste tot.

Farmece si alte bazaconii? nici nu te gandi la asa ceva, si nu le pune in carca nimanui...tu sa ai credinta si nadejde, dupa inima, mintea si dupa puterile tale, chiar daca ti se par putine, iar acolo unde ai pus tu ceva, samanta buna, Dumnezeu va inmulti. Doamne-ajuta!

gabriel problema-i urmatoarea:inainte sa-l cred pe Dumnezeu pe cuvant,adica sa cred ce zice El nu ce zic altii despre El nu credeam in vraji si-n alte lucruri(.eram ateu).in atatea culte,religii,secte sau cum sa le mai zicem, nici in Dumnezeu.Totusi am vrut sa-l cunosc pe Cel ce a creat totul pe Cel mai puternic si in marea Lui mila mi-i s-a descoperit.si mi-a aratat adevarata nevoie a mea .El vroia sa-mi dea viata, sa ma ierte caci mi-a descoperit ca sunt pacatos si ca merg la pierzare daca nu-l ascult pe El.si am inceput sa citesc noul testament,adica mesajul Lui IIsus pentru noi si am capatat iertarea si viata mea s-a schimbat din toate punctele.am vrut sa ma omor intr-un fel si am ajuns in spital si nu aveam asa motive,,temeinice,,ca tine, asta inainte sa-l cunosc pe IIsus.gandul acesta de sinucidere e direct de la satan o sa ma rog pentru tine dar tu esti gata sa asculti de El de IIsus??El are putere sa-ti refaca viata asa cum nici nu banuiesti tu acum, dar tu decizi.Domnul e gata sa te ajute si o face cu bucurie.indemnul meu e sa citesti pt inceput ev.dupa ioan cap 1 si mai putem vorbii si pe privat daca vrei sa trimiti mes,sau cum vrei si orice ar fi alunga gandul sa-ti iei viata pentru ca mergi in iad si nu mai scapi in veci de acolo.Domnul sa te pazeasca

Inceputu-i bun, dar nu cu inversunare, ci cu inima smerita! Dumnezeu sa-ti ajute!
Tu te spovedesti Domnului Iisus, duhovnicii sunt cei care mijlocesc cainta noastra. Nu cred ca trebuie sa cauti un preot ""special"", gandeste-te ca in fata ta e Domnul Iisus... mai bine spus ar fi ca tu te afli in fata Sa.

Reteta mea
 

Primul pas: du-te Duminica de Duminica la Sfanta Liturghie. Daca ai credinta in Dumnezeu si te rogi si te caiesti de pacatele tale, Dumnezeu o sa-ti arate El apoi si ceilalti pasi care ii ai de facut!

http://www.youtube.com/watch?v=jx745dUDQP0
Pentru toti!

Sa ne amintim cate farmece a incercat sa-i faca cel care ulterior a devenit Sfantul Ciprian fecioarei Iustina. De ce n-au avut efect asupra ei? Pentru ca ea avea o credinta vie, o credinta care l-a pus pe ganduri pe acel incercat vrajitor. Faptul ca nu i-au reusit vrajile l-a pus pe ganduri atat de mult incat le-a abandonat si a devenit un crestin ravnitor, iar mai apoi ierarh si sfant mucenic.

Oricat de greu ti-ar fi, iarta-i din inima pe toti cei care ti-au gresit cu adevarat si pe cei care crezi ca ti-au gresit. Vei simti o mare usurare, crede-ma. Apoi gandeste-te numai la tine, la pacatele tale, caci de acestea vei da raspuns in fata lui Dumnezeu.

In filmul de mai jos, parintele Anatolie se caieste toata viata pentru o crima pe care, afla in final, ca n-a savarsit-o.

Ostrov 2006

Ia un indreptar de spovedanie pentru a-ti aminti toate pacatele, scrie-le pe o hartie. Roaga-te lui Dumnezeu sa-ti scoata in cale un preot care sa te ajute sa iesi din aceasta stare.

Fiecare dintre noi avem bagajele noastre cu pacate si numai spovedania, rugaciunea, si pocainta ne usureaza poverile. Citeste Vietile Sfintilor si vezi cat de bogati au fost!

Parintele Proclu din judetul Neamt ne indeamna sa ne gandim ca noi suntem cei mai pacatosi dintre toti oamenii, ca sa reusim sa ne smerim. Smerenia Ii este placuta lui Dumnezeu, in timp ce, prin mandrie, pierdem dragostea Lui.

Fereste-te de deznadejde, caci este cea mai perfida arma a necuratilor. Gandeste-te, de exemplu, ca Hristos S-a rastignit pentru fiecare dintre noi, deci si pentru mine si pentru tine. Dumnezeu sa-ti ajute.

Sunt mai multe lucruri în neregulă în viaţa dv, din ceea ce aţi relatat, dar cel mai frapant este acesta:

Dar vă întreb: oare nu pe Sfânta Cruce a Mântuitorului aţi jurat credinţă soţiei dv, până la mormânt? Nu aţi promis în faţa lui Dumnezeu şi a oamenilor că veţi fi împreună, la bine şi la greu? Iată că e suficientă o mică scuturătură, precum pierderea serviciului şi rejectaţi darul pe care vi l-a făcut Dumnezeu: darul căsătoriei. "Aşa am simţit nevoia, aşa am făcut" e o conduită care se aplică în cazul mobilei de bucătărie, nu în cazul soţiei. Adică, dacă apare un blender mai performant, sau un bufet cu un design mai potrivit, e de înţeles să le schimbăm pe cele pe care le avem. Cu soţia, nu mai e de înţeles.

Deci, puneţi-vă ordine în viaţă. Începeţi cu soţia dv, care nu este "fosta soţie", ci jumătatea dv, de care veţi fi legat până ce unul dintre dv trece din lumea aceasta. Continuaţi cu o spovadă bună, în care să aveţi grijă să spuneţi păcatele dv şi nu ale altora: acele păcate care ar fi putut atrage răul asupra dv. Faceţi o cercetare a cugetului înainte şi scrieţi pe hârtie toate păcatele de care vă amintiţi. Creşteţi în cunoaşterea învăţăturii Domnului nostru, începând cu doctrina "toate se vor adăuga vouă". La rândul lui, lirismul încărcat de durere şi speranţă al Psalmilor vă va aduce multă mângâiere: veţi descoperi că un mare rege, precum David, avea trăiri apropiate de ale dv. Nu uitaţi că nu există fericire, nici în viaţa viitoare şi nici chiar în viaţa aceasta, decât aceea de a fi în graţia lui Dumnezeu. Iar Dumnezeu le dă fericire nu acelora care spun "Doamne, Doamne", ci acelora care urmează voia Lui. Adică legea Lui. El, şi numai El, ne potoleşte setea, El este aducătorul apei vii.

Viaţa este o luptă, în care aveţi următorii trei duşmani: diavolul, dv înşivă şi lumea. Diavolul lăsaţi-l în plata lui Dumnezeu: ştim că are s-o termine prost. Lumea, deocamdată, nu o puteţi schimba. Începeţi cu dv.

AMIN!+
Excelenta sinteza, impecabila.

Cu riscul de a repeta ce au spus ceilalti deja, dar cu speranta de a intari cele deja spuse: rugati-va, rugati-va din inima(luati o carte de rugaciuni si cititi rugaciunile dimineata,seara,paraclisul Maicii Domnului care se citeste la intristarea sufletului si la vreme de nevoi si de grija), mergeti la Sf Liturghie, spovediti-va sincer(un indreptar v-ar fi de ajutor).
Cred ca de mare folos v-ar fi daca ati merge si la Sf Maslu.
"Bucurati-va neincetat!Rugati-va neincetat!"(I Tesaloniceni 5,16-17)
Doamne Ajuta!