Intrebari habarniste
 

1. Cum vine asta "a da slava sau marire lui Dumnezeu"? Inteleg sa-I multumesc, sa-L laud sau sa-I cer ceva, dar cum se potriveste aceasta slava sau marire sau binecuvantare sau glorie care pleaca de la noi spre El ca lauda adusa Lui?

2. Este "Aliluia" singurul cuvant pe care il stim ca apartinand limbii ingerilor?

Din cate stiu ingerii folosesc si alte cuvinte "Sfant, Sfant este Domnul Savaot", cuvinte pe care le rostim si noi in cadrul Sfintei Liturghii. Asa avem o liturghie cosmica, dupa cum spune Sfantul Maxim Marturisitorul.

Nu stiu sa-ti raspund la intrebari, insa ce te face sa crezi ca ingerii folosesc o forma de comunicare ca a noastra, cu cuvinte formate prin expirarea aerului din plamani, miscarile limbii - stii tu, tot mecanismul?

Sunt lingvista si ma intereseza teoriile despre 'limba ingerilor' deci am sa raspund numai la asta.
Scrabble, nu cred ca este vorba in Teoriile astea de o limba chiar vorbita prin plamani ca ale noastre, ci este vorba despre ceva simbolic, de o limba ca mod de comuniune cu Dumnezeu Cuvantul. Mai exista si ideea ca limba primordiala dinainte de cadere era legata de limba ingerilor in sensul ca il ducea pe om in comuniune cu Dumnezeu si prin cuvant, mai direct decat pot face limbile dupa Cadere. Tot asa cum mancarea era un fel de Euhariustie la inceput.
N-am mai auzit de ideea ca Alleluia ar veni din limba ingerilor; de unde ai citit-o, Florin-Ionut?
Eu stiu ca este un cuvant care vine din ebraica si inseamna 'slavit este Dumnezeu' sau 'lauda lui Dumnezeu' si ca e cuprinsa in viziunea lui Ezechiel cu ingerii.

E vorba de pogoramant scrabble. Ingerii nu sunt asemenea noua, asa ca nici intalnirile lor si nici limbajul lor nu seamana cu al nostru. Ei ajung sa graiasca pe graiul nostru doar cand randuieste Dumnezeu acest lucru.

Este evident ca ingerii nu au trupuri ca ale noastre si ca nu depind de stihiile obisnuite ca sa comunice intre ei sau cu Creatorul lor. Dar oricum s-ar transmite informatia, aceasta s-ar putea imparti in cuvinte, de ce nu? Telepatic sau prin forta gandului, ideile transmise trebuie sa se manifeste in timp (chiar daca ar putea fi aproape instantaneu), fluent si inteligibil.

Pai de asta am creat un topic habarnist, ca sa clarificam niste intrebari eventual stupide, de incepator... :)

Din cate stiu, acest cuvant nu are traducere clara in nici o limba (pamanteasca). Asa ca am presupus ca provine din sferele ceresti... Expertii sa ne lamureasca.

Traducerile de genul slava sau marire sau lauda sunt aproximatii ca sa intelegem ca este vorba despre o lauda adusa Lui Dumnezeu (iarasi, asa stiu eu).

La dogmatica Sfantul Ioan Damaschinul zice despre cuvantul mental si cuvantul vorbit.
Prin cuvantul mental omul se aseamana cu ingerii.
Iar corect nu este "Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh" vedeti ca zice parintele Rafail Noica mai corect este "Marire Tatalui si Fiului si Sfantului Duh".
Pentru ca slava in romana se foloseste pentru a arata slava necreata a Sfintei Treimi.
Pe care au vazut-o Sfintii Apostoli pe muntele Tabor la schimbarea la fata.
Aceasta o zice Sfantul Apostol Pavel ca zice cand cineva e bucuros sa cante imne de marire Domnului.
Cantarea "Sfinte Dumnezeu,Sfinte tare,Sfinte fara de moarte miluieste-ne pe noi" a fost descoperita unui copil de la Dumnezeu.
Da cuvintele se folosesc de om pentru a exprima ceva in legatura cu cele ce intelege cu mintea.
Adica este foarte important sa intelegi ce zici si intelegerea asta e fara sfarsit.
Nu trebuie gandit asa despre Dumnezeu ca si cum Dumnezeu ar vrea sa il laudam noi.
Abia cand omul intelege un pic adevarul si aceasta e spre binele lui, atunci se poate zice ca a adus marire in adevar lui Dumnezeu.
Rugaciunea abia atunci e rugaciune cat de cat cand se face si cu mintea (spiritul) cea mai curata putere a sufletului.
Acest fel de marire trebuie sa il aducem lui Dumnezeu.
Iar "Marire Tatalui si Fiului si Sfantului Duh" e o rugaciune.
Domnul nostru Iisus Hristos a fost un pic caustic pentru ca asa era nevoie ca sa ne arate ca Lui nu ii place asemenea lauda , zicand:
"Slava de la oameni nu primesc".
Dar aceasta pentru ca Domnul nostru sa ne vindeca de gandirile gresite despre Dansul care ne aduc mare paguba sufleteasca.
(adica de a nu intelege sa ii aducem lauda ca la imparatii pamantesti.)

Eu vin din Botosani, unde mai rar am intalnit "marire" in loc de "slava". In Iasi la fel. Pentru ca acolo este influenta ruseasca, provenind din Biserica "Pravoslavnica". Aici in Timisoara numai "marire" se foloseste si asta nu-mi suna bine...

Eu credeam ca cele doua cuvinte sunt sinonime si ca este o chestiune de preferinte daca in zone diferite (indepartate) se foloseste unul sau celalalt. Si mai cred si acum... :)

Oricum ai spune, eu inca nu inteleg bine cum vine ca "cel mai mic sa binecuvanteze pe cel mai mare" sau cum ce inseamna a da marire sau slava lui Dumnezeu, desi zilnic o fac.

La una din predicile de anul trecut, cam prin toamnă, ni s-a spus de către părintele nostru, că ambele forme sunt corecte şi reprezintâ acelaşi lucru. Deci, mărire sau slavă sunt perfect valabile.