o verisoara de-a mea are un prieten musulman.nici una din familii nu e de acord cu relatia lor deoarece ea e crestina.totusi ei par sa nu tina seama de aceste bariere religioase.cat e de riscanta aceasta relatie?ce s-ar putea face in cazul lor? cine se pricepe il rog sa ma sfatuiasca.

Citeste articolul ASTA , poate gasesti raspunsul.

[size=1][color=green]Mesaj editat la Augu 26th, 9:39 AM[/color][/size]

crestinii trebuie sa inteleaga existenta unor dimensiuni aflate intr-un conflict lung si cu sfarsit cunoscut... de aici vin Cuvintele Mantuitorului ..."nimeni nu poate sluji la doi stapani..." mie mi se pare extrem de simpla problema

Daca se iubesc nu este bine sa-i desparti, nici sa-i lasi sa pacatuiasca!
De ce nu intrebati un preot sau chiar preotul Duhovnic!
Si inca ceva in dreptul canonic exista solutii in sensul acesta!

si eu iubesc un baiat musulman care ma iubeste si el... depinde si din ce regiune si ce familie provine. Eu am avut norocul ca mama lui sa ma placa dar daca verisoara ta il iubeste si vre sa fie acceptata de familia baiatului va trebui sa-si schimbe religia........asa poate va fi acceptata.

Ce ar fi sa o lasati mai moale pana mai cresteti?:):)
Ca pana aici iubire nu-i!!!!!!!!!! E mai degraba imaginatie............!
Pana mai cresteit, va formati o personalitate, pana incepeti sa aveti, o religie..................! Si poate va da Dumnezeu si iubire, nu pseudo-iubire inchipuita!???

"si eu iubesc un baiat musulman care ma iubeste si el... depinde si din ce regiune si ce familie provine. Eu am avut norocul ca mama lui sa ma placa dar daca verisoara ta il iubeste si vre sa fie acceptata de familia baiatului va trebui sa-si schimbe religia........asa poate va fi acceptata." - erika

Relatiile astea nu sunt bune...Nu prea se convertesc barbatii musulmani la crestinism, chiar daca este religia celei iubite.
Asa e. Daca vrea sa fie acceptata trebuie sa se converteasca la islam, dar castiga acceptul familiei lui si pierde cel mai important lucru...
Trebuie ca in fiecare zi sa multumim Domnului pentru ca ne-am nascut in Ortodoxie. Acesta este unul dintre cele mai bune daruri pe care ni le-a facut Dumnezeu. Avem un avantaj imens in fata celorlati, care trebuie sa lupte pentru a ajunge la dreapta credinta...Sa nu dam cu piciorul la un astfel de dar pentru o relatie care poate sa nu fie iubirea vietii...Nu cred ca merita...

"Pana mai cresteit, va formati o personalitate, pana incepeti sa aveti, o religie..................! Si poate va da Dumnezeu si iubire, nu pseudo-iubire inchipuita! " -Alecsndru

Ei! Da cum...e iubirea mare...nu vezi peste tot :D O sa ajungem sa ne iubim cu 15-20 de persoane in viata, daca incepi de la 12-13 ani chiar mai multe, iubire adevarata...Nu inteleg de ce ne vaitam ca nu mai exista iubire in lume...:D

Pai nu-i Mikhael-e, nu-i! Si-i de plans, nu numai de vaitat!:|:(

Da, adevarat! Scuzati entuziasmul. Aseara eram mai vesel decat era cazul...

draga mea eu am intrat mai tarziu pe acest site dar tu poate mai treci pe aici si vei citi si mesajul meu.eu sant casatorita cu musulman de 10 ani de zile si sincer nu regret nici o clipa acest lucru .cine e inpotriva casatoriilor intre doi oameni de diferite religii nu cunoaste ce e mai inportant in religie ,nu -l cunoaste pe dumnezeu .asa ca daca ei se iubesc nu ar trebui sa renunte unul la celalalt nici in ruptul capului .cat despre convertire eu o sfatuiesc pe verisoara ta sa se converteasca ea .caci dumnezeu a dat ca femeia sa mearga dupa barbatul ei nu i8nvers .si oricum de un dumnezeu santem facuti toti si la un dumnezeu ne intoarcem toti eu nu vad o piedica religia ci mai degraba un motiv .de zis ar mai fi multe dar .........mult succes