În comuna Stănești din județul Vâlcea – locul natal al Patriarhului Justinian – a avut loc marți 21 februarie 2017, o manifestare culturală prilejuită de ziua de naștere a ierarhului: 22 februarie, informează site-ul oficial al Arhiepiscopiei Râmnicului.

Evenimentul Patriarhul Justinian Marina şi locurile natale a avut binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului și a fost organizat cu sprijinul Bibliotecii Judeţene Antim Ivireanul din Vâlcea.

Au participat elevi, cadre didactice, persoanlități, oameni de cultură și oficialități din județ și din localitate. Au fost evocate viața, personalitatea și realizările Patriarhului Justinian și aspecte legate de formarea și educarea lui pe meleagurile vâlcene.

Născut în 22 februarie 1901, în satul vâlcean Suieşti, pe atunci în comuna Cermegeşti (în prezent comuna Stăneşti), copilul Ioan Marina a fost crescut într-o familie credincioasă de buni gospodari.

În cadrul evenimentului a fost amintită descrierea profesorului de istorie Gheorghe Vasilescu privitoare la originile celui omagiat:

Patriarhul Justinian Marina a moştenit de la părinţii săi, Elena şi Marin Ilie Marina, unele însușiri care s-au vădit în împlinirile de mai târziu ale vieţii sale. De la tatăl său, ţăran ştiutor de carte şi cu minte sănătoasă, a luat spiritul gospodăresc şi voinţa de a înfăptui binele obştesc, iar de la mama sa, care se trăgea dintr-o veche familie de preoţi, pe lângă cele dintâi cunoștințe religioase, a primit şi a păstrat în suflet deprinderea de a trăi cu evlavie şi îndemnul de a nu se abate niciodată de la omenie şi dreptate.

Prin cuvintele aceluiași profesor, au fost redate mărturisirile Patriarhului referitoare la familia sa:

Preoţia mea a fost visul sfânt al mamei mele şi primii paşi pe drumul înţelegerii slujirii lui Dumnezeu printre oameni i-am făcut sub călăuzirea ei curată şi evlavioasă. Am avut privilegiul să respir în casa părinţilor mei duhul unui creştinism autentic, întemeiat pe faptele iubirii lui Dumnezeu şi aproapele.

Patriarhul Justinian a trecut la cele veșnice în data de 26 martie 1977, la vârsta de 76 ani, rămânând o figură reprezentativă a Ortodoxiei Românești.

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a acordat vineri, 24 februarie 2017, Ordinul „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul” Domnului regizor Marian Ciripan, reprezentantul Companiei de Teatru „Civic Art CvM” – Bucureşti.

Acest Ordin a fost acordat artistului Marian Ciripan în cadrul unei întâlniri, care a avut loc la Reședința patriarhală, ca semn de apreciere pentru activitatea deosebită de promovare a artei, culturii creştine şi spiritualității româneşti, în mod special în anul comemorativ 2016, închinat Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul.

Compania de Teatru „Civic Art CvM” – Bucureşti, prin proiectul „Artă şi Spiritualitate în dramaturgia românească contemporană”, completează în mod fericit seria anilor omagiali-comemorativi proclamați de Patriarhia Română.

Astfel, cele mai recente creații artistice ale domnului Marian Ciripan: „Plecare fără întoarcere” (2014), dedicată Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu, şi „Calea Adevărului” (2016), dedicată Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, s-au bucurat de un succes deosebit în rândul publicului care iubeşte valorile spirituale ale credinţei şi identităţii româneşti.

Arhiepiscopia Bucureștilor organizează în luna martie o nouă sesiune a examenului de capacitate preoțească. Înscrierea candidaţilor se va face la Centrul eparhial până în 3 martie 2017.

Examenul are două probe (scris şi oral), fiind precedat de Testul psihologic care se va susţine la Seminarul Teologic Ortodox Nifon Mitropolitul din Bucureşti, în săptămâna premergătoare desfășurării examenului propriu-zis.

Proba scrisă se va desfăţura în 15 martie 2017, orele 09.00, iar proba orală va începe în aceeaşi zi, după afişarea rezultatelor de la proba scrisă, și va continua în dimineața zilei de joi, 16 martie 2017.

Examenul va avea loc la Facultatea de Teologie Justinian Patriarhul din Bucureşti.

Treizeci și patru de absolvenți ai Facultății de Teologie Justinian Patriarhul din București au depus astăzi jurământul de credință față de Biserica Ortodoxă.

Ceremonia a avut loc în 24 feb. 2017 la Paraclisul universitar Sfânta Ecaterina, în prezența Pr. Prof. Dr. Ștefan Buchiu, decanul instituției de învățământ teologic și a părinților slujitori la acest locaș de cult.

În cuvântul rostit la final, Părintele Decan i-a îndemnat pe tinerii teologi să rămână fideli legământului pe care l-au făcut.

Cele pe care le-ați spus și pe care le prestați sub jurământ trebuie să vă însoțească toată viața. Tot ceea ce ați adunat în anii de cursuri la seminarii și aici în Paraclis, să vă însoțească drept hrană spirituală de care aveți nevoie în slujirea preoțească sau în slujirea de la catedră, a spus Pr. Ștefan Buchiu.

După ceremonie, absolvenții au imortalizat momentul prin fotografii în fața bisericii în care s-au rugat pe parcursul anilor de studii.

În Duminica Izgonirii lui Adam din Rai membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române vor sluji după următorul program, transmis de Radio Trinitas:

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va participa la slujba Sfintei Liturghii ce va fi oficiată în Paraclisul Sfântul Grigorie Luminătorul al Reședinței Patriarhale.

Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, va sluji la Mănăstirea Golia din Iași.

Înaltpreasfințitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, va sluji la Biserica Sfinții Trei Ierarhi, Parohia Brașovul Vechi 3 Bartolomeu.

Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului va sluji în Parohia Stolna din Protopopiatul Cluj I.

Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, va sluji la Mănăstirea Popânzăleşti din judeţul Dolj.

Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, va sluji la Catedrala Mitropolitană din Timișoara.

Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, va sluji la biserica Sfinții Martiri Brâncoveni din sectorul Schinoasa, municipiul Chișinău.

Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, va sluji la Catedrala Mitropolitană din Nürnberg, Germania.

Înaltpreasfințitul Părinte Nicolae, Mitropolitul Ortodox Român al celor Două Americi, va sluji la Catedrala Sfinții Împărați din Chicago, Statele Unite ale Americii.

Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh patriarhal, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Târgoviște.

Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va sluji la Mănăstirea Sfântul Ioan Casian din județul Constanța.

Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, va sluji la Mănăstirea Intrarea Maicii Domnului în Biserică din Rădăuți.

Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, va sluji în parohia Naşterea Domnului din cartierul Recea, Alba Iulia.

Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Râmnicu Vâlcea.

Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Roman.

Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, va sluji în Parohia Papucești II – Trivale din Pitești.

Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, va sluji în Parohia Șerbești, Protopopiatul Focșani.

Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Galați.

Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, va sluji în parohia Arad-Grădiște 1 din județul Arad.

Preasfințitul Părinte Corneliu, Episcopul Huşilor, va sluji la Catedrala Episcopală din Huși.

Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, va sluji în Parohia Slatina Timiș, Protopopiatul Caransebeș.

Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, va sluji în Catedrala Adormirea Maicii Domnului – Biserica cu Lună din Oradea.

Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, va sluji în Catedrala Episcopală din Baia Mare.

Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, va sluji în Catedrala Episcopală din Drobeta Turnu Severin.

Preasfințitul Părinte Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor, va sluji în Parohia Fetești Gară I, Protopopiatul Fetești.

Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, va sluji la Mănăstirea Mărcuș din județul Covasna.

Preasfințitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, va sluji la Biserica Sfinții Împărați din Alexandria.

Preasfințitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, va sluji în Parohia Sfinții Martiri Brâncoveni din Giurgiu.

Preasfințitul Părinte Sebastian, Episcopul Slatinei și Romanaților, va sluji în Parohia Zănoaga, Protopopiatul Caracal, judeţul Olt.

Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, va sluji la Capela Seminarului Teologic Sfântul Ioan Casian din Tulcea.

Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, va sluji în Parohia Subcetate, Protopopiatul Șimleu Silvaniei.

Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Românilor Ortodocși din Ungaria, va sluji la Catedrala Episcopală din Gyula, Ungaria.

Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei, va sluji la Paraclisul Adormirea Maicii Domnului de la Sediul Eparhial din Roma.

Preasfințitul Părinte Timotei, Episcopul Ortodox Român al Spaniei și Portugaliei, va sluji la Mănăstirea Nașterea Domnului din Cenicientos, Spania.

Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, va sluji în Parohia românească din Copenhaga, Danemarca.

Preasfințitul Părinte Mihail, Episcopul Ortodox Român al Australiei și Noii Zeelande, va sluji la Mănăstirea Izvorul Tămăduirii din Melbourne, Australia.

Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop vicar patriarhal, va sluji la Catedrala Patriarhală din București.

Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop vicar patriarhal, va sluji la Biserica Domnița Bălașa din Capitală.

Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, va sluji la Mănăstirea Radu Vodă din Capitală.

Preasfințitul Părinte Ilarion Făgărășanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, va sluji în Parohia Scoreiu, Protopopiatul Avrig.

Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, va sluji în Parohia Iecea Mică din Protopopiatul Sânnicolau Mare.

Preasfințitul Părinte Antonie de Orhei, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului, va sluji în Parohia Peresecina, raionul Orhei, Republica Moldova.

Preasfințitul Părinte Marc Nemțeanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale, va sluji în parohia românească Sfântul Iosif din Bordeaux, Franța.

Preasfințitul Părinte Sofian Brașoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului, va sluji în Parohia românească Sfânta Treime din Düsseldorf, Germania.

Preasfințitul Părinte Emilian Lovișteanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, va sluji la Paraclisul Arhiepiscopal Buna Vestire din Râmnicu Vâlcea.

Preasfințitul Părinte Ignatie Mureșanul, Arhiereu vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei, va sluji în Parohia „Sfântul Ioan Casian Românul” din Oxford, Marea Britanie.

Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor a oficiat sâmbătă, 25 februarie 2017, Sfânta Liturghie la Mănăstirea Radu Vodă din Capitală, informează Radio Trinitas.

În cuvântul rostit după citirea textului evanghelic, ierarhul a îndemnat pe cei prezenți să facă fapte de milostenie și să se roage, nu pentru a fi apreciați și răsplătiți de cei din jur, ci de Dumnezeu.

Dacă cineva vrea să se roage, trebuie să o facă în liniște și smerenie, pentru a fi răsplătit de Dumnezeu. Rugăciunea și cuvintele multe, spuse uneori chiar în locuri publice, nu din trăiri interioare profunde, ci din dorința de laudă lumească, sunt urâciune înaintea lui Dumnezeu, a subliniat Preasfinția Sa.

În cadrul Sfintei Liturghii, ierarhul a oficiat hirotonia în preot a diaconului Iulian Mircea Toma, reporter al postului Radio Trinitas, pe seama parohiei Pogorârea Sfântului Duh și Sfântul Ierarh Nicolae din cartierul bucureștean Militari. De asemenea, tânărul teolog Iulian Costache a fost hirotonit diacon pentru parohia Sfântul Ilie din localitatea prahoveană Prăjani.

În Duminica premergătoare Postului Sfintelor Paști, Patriarhul Daniel ne îndeamnă să aducem efortul postirii ca ofrandă a iubirii noastre față de Dumnezeu.

În omilia rostită în această duminică, Părintele Patriarh a explicat de ce este necesară și cum trebuie împlinită jertfa postului, ca urcuș duhovnicesc spre Înviere.

Preafericirea Sa a participat în Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, 26 februarie 2017, la Sfânta Liturghie oficiată în Paraclisul Sfântul Grigorie Luminătorul din Reședința Patriarhală.

Evanghelia Duminicii Izgonirii lui Adam din Rai este adâncă în înțelesurile ei, deși cuvintele ei sunt simple și puține, a spus ⁠⁠⁠Patriarhul în primele cuvinte ale predicii de astăzi, punctând în cele ce au urmat măreția tainică a postului extrasă din cuvintele textului biblic.

Iertarea este prima faptă ce trebuie împlinită pentru a putea posti așa cum se cuvine. Patriarhul Daniel a atras atenția că nimeni nu poate intra în post fără iertare, deoarece relația omului cu Dumnezeu depinde de relația lui cu semenii săi.

Iertarea greșelilor aproapelui implică adesea o răstignire a propriului egoism și deschide sufletul spre înviere, spre o nouă stare de comunicare și comuniune a omului cu Dumnezeu și cu semenii, a adăugat Părintele Patriarh.

Determinarea de a posti implică, conform Patriarhului nostru, iubirea lui Dumnezeu.

Postim pentru că Îl iubim pe Dumnezeu mai mult decât darurile Lui materiale pe care le consumăm. Viața omului în trup se menține din darurile Lui: aerul, apa, lumina și roadele pământului, în timp ce viața sufletului se hrănește din iubirea lui Dumnezeu, pe care omul o simte prin rugăciune și prin împărtășirea cu Sfintele Taine ale Bisericii, a evidențiat Patriarhul.

Rugăciunea este un alt lucru ce face parte din ansamblul urcușului prin post spre înviere. De aceea conducătorul Bisericii noastre a amintit faptul că cine postește dar nu se roagă, nu adună lumină spirituală în suflet, ci realizează doar un exercițiu biologic și psihologic, motivat igienic sau estetic.

Preafericirea Sa a citat pe Sfântul Ioan Gură de Aur, spunând că toate membrele corpului nostru trebuie să postească prin înfrânare de la priviri păcătoase, cuvinte păcătoase, gesturi și fapte păcătoase.

Smerenia reprezintă o altă stare definitorie a celui ce postește, asupra căreia a reflectat Părintele Patriarh:

Postul este o lucrare spirituală bineplăcută lui Dumnezeu, când se practică din iubire pentru El. de aceea, nu trebuie să postim ca să fim lăudați sau admirați de oameni pentru asprimea și lungimea postului pe care îl practicăm, a subliniat Părintele Patriarh.

În a doua parte a cuvântului său, Patriarhul românilor a făcut o paralelă între Adam și Mântuitorul Iisus Hristos.

Adam a fost izgonit din Rai pentru trei mari greșeli, spune ⁠⁠⁠Patriarhul, pentru că nu a ascultat de Dumnezeu, nu a postit și nu s-a pocăit după ce a greșit, ci a dat vina pe femeia dăruită lui de Dumnezeu, iar femeia a dat vina pe șarpe. De aceea, Mântuitorul a postit în pustie patruzeci de zile, ca să îndrepteze greșeala lui Adam.

La final, Părintele Patriarh a chemat pe credincioși să participe tainic la postul Mântuitorului din pustie pentru că nimeni nu se poate lupta cu duhurile rele și cu patimile întunecate, egoiste, dacă nu a dobândit mai întâi lumina harului divin prin post și rugăciune.

Zece cuvinte ale Patriarhului despre post

Patriarhul Daniel - citate despre post

Postul este ofrandă a iubirii omului față de Dumnezeu.
Iertarea este începutul bun al perioadei de post. Nimeni nu poate intra în post, ca luptă duhovnicească pentru curățirea de păcate și de luminare a sufletului, fără iertare.
Postul are la bază evlavia și iubirea față de Dumnezeu. Postim pentru că Îl iubim pe Dumnezeu mai mult decât darurile Lui materiale pe care le consumăm.
Postul este semnul dorinței omului credincios de a se elibera de lăcomia după bunuri materiale limitate și trecătoare, spre a se uni prin rugăciune mai intensă cu Dumnezeu Cel Nelimitat și Netrecător, Izvorul Vieții și al Bucuriei veșnice.
Postul susţine rugăciunea omului credincios care consideră legătura sa cu Dumnezeu ca fiind centrul, lumina şi hrana sufletului său.
Cine postește, dar nu se roagă, nu adună lumină spirituală în suflet, ci realizează doar un exercițiu biologic și psihologic, motivat igienic sau estetic.
Postul adevărat nu este numai abținere de la bucate de origine animală, ci și înfrânare de la orice lăcomie materială și poftă de stăpânire egoistă asupra altora, înfrânare de la orice gând, cuvânt sau fapte care diminuează iubirea față de Dumnezeu și față de aproapele.
Postul adevărat trebuie să fie unit cu smerenia și cu bucuria, spre a fi o lucrare interioară, intimă, sufletească, de comuniune personală a omului cu Dumnezeu, care vede tainic și tăcut sufletul și faptele omului credincios și jertfelnic, rugător și postitor.
Prin post participăm tainic la postul de patruzeci de zile al Mântuitorul în pustie. Nimeni nu se poate lupta cu duhurile rele și cu patimile întunecate, egoiste, dacă nu a dobândit mai întâi lumina harului divin prin post și rugăciune.
Mai ales în această perioadă a Postului Sfintelor Paști suntem chemați să îndreptăm comportamentul sau atitudinea lui Adam cel vechi din noi, nu dând vina pe alții pentru păcatele noastre, ci recunoscând și plângând propriile noastre păcate, judecându-ne pe noi înșine în Taina Pocăinței sau a Spovedaniei, pentru a primi iertarea păcatelor și a ne împărtăși de iubirea sfântă a lui Hristos, dăruită nouă în Sfânta Euharistie.

În prima săptămână din Postul Sfintelor Paşti, în toate locaşurile de rugăciune din Patriarhia Română vor fi săvârşite slujbe speciale, specifice perioadei Triodului. La Catedrala Patriarhală, în primele patru zile ale postului este oficiat Canonul de pocăinţă al Sfântului Andrei Criteanul, iar în zilele de miercuri şi vineri, Liturghia Darurilor înainte-sfinţite. Programul liturgic pentru prima săptămână din Postul Mare a debutat duminică, 26 februarie, cu slujba Vecerniei, numită şi „Vecernia iertării”. La stihoavna Vecerniei a avut loc momentul iertării, când slujitorii Catedralei Patriarhale şi-au cerut iertare unul de la celălalt, pentru a începe cu inima împăcată perioada Postului Sfintelor Paşti. „În prima săptămână din Postul Mare vor fi oficiate slujbe specifice perioadei Triodului. Astfel, la Catedrala Patriarhală, în primele patru zile ale postului este săvârşită, de la ora 16:00, slujba Pavecerniţei Mari, în cadrul căreia va fi citit Canonul cel Mare. În zilele de miercuri şi vineri, de la ora 7:00, vor fi oficiate Miezonoptica, Utrenia şi Ceasurile, iar în continuare se va săvârşi Liturghia Darurilor înainte-sfinţite. Sâmbătă va fi săvârşită Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar Duminică, Liturghia Sfântului Vasile cel Mare”, ne-a declarat arhim. Clement Haralam, Mare Eclesiarh al *Cate*dralei Patriarhale.

În Catedrala Patriarhală din București numeroși credincioși s-au rugat în timpul slujbei Canonului cel Mare al Sf. Andrei Criteanul, săvârșită de Patriarhul nostru.

La final, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a rostit un cuvânt în care a vorbit despre însemnătatea şi binefacerile postului.

Pentru început, Preafericirea Sa evidenţiază că postul este semn de pocăinţă pentru iertarea păcatelor, dar şi semn de regret pentru o viaţă care a fost trăită în mod dezordonat împotriva voinţei lui Dumnezeu.

Oamenii deseori postesc şi pentru a obţine un ajutor de la Dumnezeu, iar prin post şi rugăciune omul se sfinţeşte, accentuează Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Dacă este însoţit de fapte plăcute lui Dumnezeu, postul face din omul postitor lumină între oameni şi vas ales al slavei lui Dumnezeu.

În continuare, Primatul Bisericii Ortodoxe Române a făcut referire şi la triada rugăciune – post – milostenie. Aceasta este preluată din Vechiul Testament în Noul Testament, unde însă postul are o semnificaţie mai profundă şi anume, el contribuie la înnoirea şi îmbogăţirea spirituală a vieţii.

Însuşi Mântuitorul Iisus Hristos a recomandat postul ca mijloc de intensificare a legăturii omului cu Dumnezeu şi ca luptă împotriva ispitelor şi a puterii diavolului.

Postul ca dăruire de sine lui Dumnezeu este semn de recunoştinţă pentru darul vieţii primit de la Dumnezeu, dar şi dorinţă de sfinţire a vieţii, insistă Patriarhul Daniel.

Hristos Domnul este pentru noi lumina Postului Sfintelor Paşti pentru că El este Paştele nostru Care S-a jertfit. Deci, ţinta postului este întâlnirea cu Hristos. Postim pentru că iubim pe Dumnezeu mai mult decât darurile materiale limitate şi trecătoare pe care El ni le dăruieşte, subliniază Patriarhul nostru.

Când postim noi arătăm mai întâi iubire faţă de Dumnezeu şi înmulţim rugăciunea, iar hrana cea mai importantă în timpul postului este iubirea milostivă a lui Hristos pe care o căutăm prin rugăciune.

De aceea, postul susţine rugăciunea, iar postul fără rugăciune nu este o lucrare duhovnicească, ci este mai mult un exerciţiu biologic, concluzionează Preafericirea Sa.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corala Nicolae Lungu a Patriarhiei Române și Grupul Psaltic Tronos al Catedralei Patriarhale.

Slujba, oficiată în cadrul Pavecerniței Mari,a fost transmisă în direct de TRINITAS TV.

În această perioadă de post, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel poartă, în chip excepțional, rasă neagră păstrând însă camilafca albă, cunoscutul însemn al demnității patriarhale.

Postul Mare este un timp de rugăciune mai intensă, o perioadă în care trebuie să unim rugăciunea smerită şi pocăinţa sinceră cu iubirea milostivă.

În acest răstimp, cântările liturgice îndeamnă la mai multă căinţă şi la întristarea cea după Dumnezeu, deoarece aceste lacrimi ard păcatul și spală sufletul păcătos, precum focul curăță fierul de rugină.

Cântările bisericești din timpul Postului Mare, spune Patriarhul Daniel, ne antrenează în interioritatea pocăinței.

Ele ne cheamă să privim nu atât la solemnitatea slujbelor exterioare, cât la sărăcia sufletului nostru slăbit de păcate pentru a aduna, prin smerită rugăciune, comori de lumină în inimă, aminteşte Preafericirea Sa.

O astfel de cântare, specifică Postului Mare, este Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române evidenţiază faptul că acest imn liturgic se cântă în timpul Postului Păresimilor pentru a se arăta că toți oamenii au nevoie de pocăință și de iertare a păcatelor pentru a ajunge la mântuire.

Canonul este citit în patru părţi în primele patru zile ale Postului Mare, în cadrul Pavecerniţei Mari, şi integral în Joia din săptămâna a cincea a Postului Sfintelor Paşti.

Despre acest imn liturgic, Patriarhul Daniel spune că este un dialog al omului păcătos cu propria conștiință, luminată de citirea Sfintei Scripturi. El numeşte canonul drept medi*tație biblică și rugăciune de pocăință.

Potrivit cuvintelor Patriarhului nostru, Canonul cel Mare ne arată durerea și puterea pocăinței – leac și lumină a învierii sufletu*lui din moartea păcatului.

Păcatul pe care îl descrie Canonul cel Mare nu este al unui singur om, ci al firii omenești căzute, începând cu Adam și Eva. De aceea, Canonul cel Mare îmbină pocăința cu meditația la căderile în păcat sau biruința asupra păcatului, așa cum se văd acestea în Sfânta Scriptură.

Sufletul care se pocăiește plânge pentru că nu a urmat pilda luminoasă a drepților virtuoși, ci robia patimilor arătate în mulți păcătoși, dintre care unii nu s-au pocăit, iar alții s-au mântuit tocmai fiindcă s-au pocăit, spune Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Referitor la conţinutul canonului, Patriarhul României ne învaţă că marii păcătoși care s-au pocăit și s-au ridicat din păcat și patimi devin nu numai dascăli ai pocăinței pentru întreaga Biserică, ci și rugători pentru cei ce se luptă cu păcatul sau se curăță de el prin pocăință.

Să Îl rugăm pe Hristos Domnul și pe toți sfinții Lui, ne îndeamnă Patriarhul nostru, să ne ajute cu rugăciunile lor și să ne dăruiască puterea de a simți în suflet roadele pocăinței din Postul Mare, adică sfințirea vieții, după cum spune Sfântul Ioan Gură de Aur: Noi dăruim ceea ce avem, postirea, ca să primim ceea ce nu avem, nepătimirea.

Sute de credincioşi s-au rugat în această seară, la Catedrala Patriarhală, împreună cu Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul. Episcopul Vicar Patriarhal a oficiat Slujba Pavecerniţei Mari în cadrul căreia a fost citită a doua parte a canonului Sfântului Andrei Criteanul.

O particularitate a Canonului cel Mare constă în prezentarea unor persoane biblice, atât din Vechiul, cât şi din Noul Testament. Prin aceste exemple sufletul este atenţionat să-şi amintească de oamenii drepţi care i-au bineplăcut lui Dumnezeu şi să le urmeze pilda, chiar dacă până atunci a făcut contrariul.

În omilia adresată în data de 28 februarie, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul a evidenţiat faptul că personalităţile evocate în acest canon sunt modele de oameni care s-au pocăit pentru păcatele săvârşite şi au dobândit, în acest fel, mântuirea.

Dintre personalităţile pe care le evocă Sfântul Andrei Criteanul vedem că nu toţi oamenii care au păcătuit au rămas în starea de păcătoşenie. Mulţi dintre ei au conşientizat căderea şi s-au pocăit, motiv pentru care Dumnezeu i-a eliberat de povara lor, a spus Ierarhul.

Bucureştenii vor putea aduce, începând de mâine, cinstire icoanei Maicii Domnului Iordăniţa. În prezent, aceasta se află în clădirea Reprezentanţei Patriarhiei Române din Ierusalim.

Icoana va fi aşezată spre închinare credincioşilor miercuri, 1 martie 2017, la Biserica Icoanei din Bucureşti, începând cu ora 08:00. Aceasta va rămâne în Capitală până luni, 6 martie 2017, ora 19.00.

Icoana s-a aflat timp de peste 30 de ani în biserica Schitului Românesc de pe malul Râului Iordan, ridicat de Patriarhia Română în anul 1935 în regiunea Qasr al Yahud, la locul istoric al Botezului Domnului Iisus Hristos.

În anii 1967-1970 din cauza războiului declanșat în zonă, biserica românească a fost bombardată şi grav avariată.

Icoana a fost salvată de Arhiepiscopul Lucian Florea, în timpul slujirii sale ca Reprezentant al Patriarhiei Române pe lângă Patriarhia Ierusalimului, în anii când schitul de la Iordan fusese închis.

Când au început bombardamentele în zonă, icoana Iordăniţa a fost scoasă şi adusă la Așezământul Românesc de la Ierusalim, unde se află în prezent așezată într-un baldachin de lemn din pridvor.

Părintele prof. Constantin Necula de la Facultatea de Teologie Sf. Andrei Şaguna din Sibiu a conferenţiat, în această seară, la Biserica Icoanei din Bucureşti.

Evenimentul a avut loc după slujba Canonului Sfântului Andrei Criteanul şi a avut ca subiect tocmai conţinutul acestui imn liturgic. Pocăinţa în textele Canonului Mare a fost tematica comunicării susţinută de profesorul sibian.

Părintele Necula a precizat că alocuţiunea sa nu aduce nimic nou, ci prezintă un text extrem de valoros al Bisericii Ortodoxe (Canonul cel mare) în încercarea de a-i redescoperi valenţele din punctul de vedere al lecturii cu pocăinţă şi cu bucurie.

Făcând referire la Canonul cel Mare, părintele Necula a spus că este extrem de important să readucem înaintea credincioşilor acest adevăr legat de pocăinţa sufletului care se îndreaptă către Dumnezeu prin exemplificări multiple, prin fragilizări, dar şi prin întăriri cu harul lui Dumnezeu.

Cred că este şi un dar pe care Dumnezeu ni-l face, să redescoperim conţinutul textelor liturgice din Biserică, a transmis părintele profesor, evidenţiind că în ultima vreme nu am acordat suficientă atenţie acestor valori.

Comunicarea a avut loc în cadrul manifestărilor religioase şi culturale desfăşurate, în perioada 27 februarie – 5 martie 2017, sub numele Icoana – fereastră spre Dumnezeu.

Bucureștenii pot aduce cinstire de astăzi, 1 martie 2017, icoanei Maicii Domnului Iordăniţa, așezată spre închinare la Biserica Icoanei din Capitală.

Icoana a fost adusă din Ierusalim de Arhim. Teofil Anăstăsoaie, reprezentantul Patriarhiei Române în Ţara Sfântă şi superiorul Aşezămintelor româneşti de la Ieruaslim, Iordan și Ierihon.

Evenimentul face parte din seria manifestărilor organizate de Parohia Icoanei, cu prilejul Duminicii Ortodoxiei.

Pr. Paroh Ioan Popescu invită credincioșii bucureșteni să primească icoana Maicii Domnului ca pe un oaspete drag venit de departe.

Această icoană a făcut drum lung de la Ierusalim până aici. Considerăm că Însăși Maica Domnului a venit la noi. Să facem și noi un drum scurt ca să o întâmpinăm, a declarat părintele paroh pentru Radio Trinitas.

Iordăniţa este așezată spre închinare într-un baldachin special amenajat în curtea locașului de cult din capitală, unde va rămâne până luni, 6 martie 2017.

În Biserica Ortodoxă a fost oficiată astăzi, 1 martie 2017, prima Sfântă Liturghie a Darurilor înainte sfințite din acest an. Această Liturghie este specifică numai Postul Mare.

La început, Liturghia Darurilor era săvârșită seara, la vremea obișnuită a Vecerniei. În felul acesta, credincioșii ajunau în ziua respectivă, iar Liturghia era o priveghere sau o slujbă nocturnă.

Astăzi, Liturghia Darurilor se săvârșește dimineața. Slujba se poate oficia în orice zi a Postului Mare, cu excepția zilelor de sâmbătă și duminică și a celor aliturgice.

Potrivit tradiţiei, autor al Liturghiei Darurilor înainte sfințite este considerat Sfântul Grigore Dialogul, care a trăit în a doua jumătate a secolului al VI-lea.

Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul le-a vorbit în aseară credincioşilor prezenţi pe Colina Bucuriei despre importanţa Sfintei Spovedanii în dobândirea mântuirii.

Numai prin Taina Pocăinţei ne putem vindeca sufletul de căderile în păcat, a transmis ierarhul în cuvântul rostit astăzi, 1 martie 2017.

Omilia a fost adresată după Slujba Pavecerniţei celei Mari, în cadrul căreia a fost citită a treia parte a Canonului Sfântului Andrei Criteanul. Celor prezenţi în Catedrala Patriarhală, ierarhul le-a explicat că trebuie să avem în minte exemplul Mântuitorului Hristos şi să iertăm greşelile aproapelui nostru pentru a dobândi fericirea veşnică.

Să fim în împăcare şi în iertare şi să ţinem postul cel plăcut Domnului, nu cel văzut şi apreciat doar de oameni, a spus Episcopul Vicar Patriarhal conform Radio Trinitas.

Referindu-se la darurile pe care Hristos Domnul ni le-a oferit, Preasfinţia Sa a îndemnat să căutăm şi noi să dăruim din ele altora, atât sufleteşte, cât şi trupeşte, fiecare după putinţa sa.

La Spovedanie ne apropiem de Mântuitorul Hristos ca de un prieten, a precizat Preasfinţitul Părinte Ieronim, iar preotul duhovnic este cel care ne mijlocește această legătură.

Spovedania este mai mult decât o confesare pentru că nu schimbăm impresii despre cele materiale, ci venim să ne descoperim frământările, să ne spunem gândurile, să ne arătăm căderile pentru că numai în felul acesta ne putem vindeca, a spus ierarhul.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române, dirijată de pr. lect. dr. Stelian Ionașcu, şi de Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei Patri*arhale, condus de arhid. protopsalt Mihail Bucă.

Canonul este citit în patru părţi în primele patru zile ale Postului Mare, în cadrul Pavecerniţei Mari. Acest imn liturgic va fi citit integral miercuri, 29 martie, în săptămâna a cincea a Postului Mare, când se săvârșește Utrenia zilei de joi.

În contextul anului 2017, proclamat de Patriarhia Română drept Anul omagial al Sfintelor icoane, al iconarilor şi pictorilor bisericeşti, sâmbătă, 04 martie, începând cu orele 18.00, la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului se va oficia slujba Vecerniei unită cu Litia, în cadrul căreia va avea loc o procesiune cu icoana Maicii Domnului Prodromiţa, cea mai importantă icoană a Paraclisului, dar şi cu alte icoane, în jurul sfântului lăcaș aflat în vecinătatea Catedralei Mântuirii Neamului.

Procesiunea cu sfintele icoane se încadrează în manifestările tradiţionale ale Bisericii Ortodoxe, dedicate Duminicii Ortodoxiei, sărbătoare instituită încă din anul 843 în vremea împărătesei bizantine Teodora, ca pomenire a biruinţei Ortodoxiei asupra luptei împotriva sfintelor icoane şi asupra tuturor ereziilor din primele opt secole.

Într-o lume în care predomină imagini de tot felul, icoana este o imagine sfântă purtând cu ea mesajul mântuirii, al sfinţeniei vieţii şi al bucuriei.

Sfintele icoane ortodoxe ne cheamă la rugăciune, ne cheamă să-L urmăm pe Hristos-Domnul Care a făgăduit: „Eu sunt cu voi în toate zilele până la sfâşitul veacurilor“ (Matei 28, 20).

Icoanele ne ajută să biruim ispitele şi păcatele, dacă ne rugăm cu evlavie şi credinţă în faţa sfinţilor reprezentaţi pe ele.

În Duminica Ortodoxiei, Biserica Ortodoxă prăznuiește restabilirea cultului sfintelor icoane în urma Sinodului al șaptelea ecumenic.

Criza iconoclastă din secolul al șaptelea a adus foarte multe dispute și s-a vărsat sânge în confruntările dintre cei ce cinsteau sfintele icoane și cei care le considerau idoli. De aceea, la iniţiativa împărătesei regente Irina, 350 episcopi s-au întrunit în 787 la Niceea, sub conducerea Sfântului Tarasie Mărturisitorul, Patriarhul de atunci al Constantinopolului.

Ultimul dintre cele șapte sinoade ecumenice a formulat învățătura despre sfintele icoane.

Sinodul al șaptelea afirmă că Sfânta Scriptură și sfânta icoană „se arată” și „se explică” reciproc. Imaginea vizuală are aceeași valoare cu imaginea verbală. Așa cum Sfânta Scriptură este o imagine în cuvinte, tot astfel și icoana pictată este un cuvânt în culori, amintește Sfântul Sinod al Bisericii noastre în Pastorala din Duminica Ortodoxiei.

Icoana, precizează același document, transmite conținutul Sfintei Scripturi în chip liturgic, într-un mod integral și concentrat, care se adresează „față către față” persoanelor din biserică aflate în stare de comuniune – rugăciune cu Preasfânta Treime și cu toți sfinţii.

Cu prilejul împlinirii a 1230 ani de la Sinodul al șaptelea, Biserica Ortodoxă Română a declarat anul 2017, ca An omagial al sfintelor icoane, al iconarilor şi al pictorilor bisericeşti.

Icoana arată adevărul și frumusețea Ortodoxiei. Icoana este mărturisirea credinței că Dumnezeu Cel Nevăzut S-a făcut văzut, că Dumnezeu Cel Necuprins S-a făcut cuprins pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire. Icoana nu este o simplă podoabă estetică în Biserică, ci este expresia dreptei sau adevăratei credințe, a spus Patriarhul Daniel.

Contextul omagierii icoanei în anul acesta este, după cum explică Preafericirea Sa, necesitatea unui răspuns la promovarea obsesivă a imaginii eului propriu.

În fața secularismului antireligios, caracterizat printr-o obsesie a promovării publice a imaginii eului individual și o respingere a icoanei sfinților, Biserica Ortodoxă Română reiterează importanța și semnificația spirituală profundă a cinstirii icoanelor Mântuitorului Iisus Hristos, ale Maicii Sale și ale sfinților, afirmă Patriarhul.

Cinstirea icoanelor are și un rol pedagogic în Biserică, reprezentând timp de secole cărțile celor ce nu știau să citească. Icoanele reprezintă o prezență importantă în patrimoniul cultural al unui stat.

Împreună cu sfintele icoane, Biserica omagiază anul acesta iconarii și pictorii bisericești. Lor li se arată recunoștință pentru moștenirea lăsată, deoarece prin credință și talent au realizat adevărate comori, dintre care unele au devenit mai târziu făcătoare de minuni.

Sâmbăta aceasta va avea loc, la Biserica Icoanei din Capitală, tradiţionala procesiune intitulată Lumina Ortodoxiei.

În timpul procesiunii, peste 100 de preoţi şi mii de credincioşi vor purta lumânări aprinse şi vor cânta imne bisericeşti. Un detaşament din cadrul Poliţiei Locale Sector 2, în uniforme de gală, va purta torţe aprinse.

Sâmbătă, 4 martie 2017, de la ora 16.00 va fi oficiată slujba Vecerniei, iar de la ora 18.00 va avea loc procesiunea în jurul parcului Icoanei din apropiere.

Evenimentul se desfăşoară în cadrul manifestărilor religioase şi culturale organizate, în perioada 27 februarie – 5 martie 2017, sub numele Icoana – fereastră spre Dumnezeu.

IPS Pimen împlineşte joi, 03 martie 2017, douăzeci şi şase ani de la întronizarea ca Arhiepiscop. Cu această ocazie, Patriarhul nostru i-a adresat un mesaj de felicitare.

Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen s-a născut în 25 august 1929, în localitatea Greabănu, jud. Buzău, la botez primind numele Vasile.

A urmat cursurile medii ale Liceului din Râmnicu Sărat; între 1948 şi 1951 a studiat la Semi*narul monahal de la mănăstirea Neamţ, ca frate de mănăstire, absolvind în 1951; la 10 martie 1951 a fost tuns în monahism, pri*mind numele Pimen, iar la 29 iunie acelaşi an a fost hirotonit ierodiacon;

În anul şco*lar 1951-1952, a fost numit profesor pen*tru ciclul al ll-lea în cadrul Şcolilor mănăs*tireşti de la Neamţ şi Secu, apoi, pedagog la Seminarul Teologic de la mănăstirea Neamţ (1952-1953); între 1953 şi 1957 a urmat Institutul Teologic Universitar din Bucureşti, unde a obţinut licenţa cu lucra*rea: Personalitatea Fericitului Augustin oglindită în confesiunile sale.

În 1957 a fost hirotonit ieromonah; în perioada 10 octombrie 1976-1 ianuarie 1977 a urmat cursurile de limba germană la Universita*tea din Köln; bun slujitor şi gospodar, a fost numit iconom şi apoi stareţ al mănăstirii Putna (1957-1961).

Apoi, a împlinit diferite ascultări: preot duhovnic la mănăstirea Văratec (1961-1962), preot la mănăstirea Durău (1962-1964), muzeograf la mănăs*tirea Putna (1964-1974); între timp a fost hirotesit protosinghel (1966) şi arhiman*drit (1975); între 1974 şi 1978 este stareţ la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” de la Suceava.

De la 1 februarie 1978 a slujit la Reprezentanţa Patriarhiei Române din Ierusalim; între 1979 şi 1982 a fost exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia laşilor; la recomandarea Arhiepiscopului şi Mitropo*litului Moldovei, Teoctist Arăpaşu, pe 10 ianuarie 1982 a fost ales episcop-vicar al Arhiepiscopiei laşilor, cu titlul de „Sucevea*nul” şi hirotonit la 24 iunie 1982.

În urma reînfiinţării Arhiepiscopiei Sucevei, pe 24 ianuarie 1991 a fost ales arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor şi instalat la Suceava pe 3 martie 1991.

Pe lângă fructuoasa activitate misionar-pastorală şi administrativ gospodărească a publicat şi diverse studii, îndeosebi cu privire la iconogra*fia bisericească, dar şi articole, cronici, recenzii în Mitropolia Moldovei şi Sucevei sau Candela (de la Suceava); a făcut parte din delegaţii care au reprezentat Biserica noastră în străinătate.

Sala Toma Caragiu din incinta Teatrului Bulandra va găzdui în perioada 3 – 5 martie 2017 o expoziție de icoane. În cadrul acesteia vor fi expuse și lucrări semnate de membrii Departamentului pentru copii şi tineret Ateneul Sfântul Pantelimon din Bucureşti.

Prin participarea la expoziţie, membrii departamentului doresc să se alăture campaniei de înlăturare a minelor antipersonal din zona Valea Mănăstirilor (Iordan) şi de refacere a schitului românesc Sfântul Ioan Botezătorul.

Iniţiativa participării este prilejuită de aducerea la Bucureşti în perioada 1-6 martie 2017 a Icoanei Maicii Domnului Iordăniţa.

Expoziția se înscrie în manifestarea cultural-religioasă intitulată Icoana – Fereastră către Dumnezeu.

Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din București va organiza expoziția intitulată „Icoana ortodoxă, chip de sfințenie și lumină”.

Lansarea oficială va avea loc în data de 3 martie în holul central al facultății de teologie, la etajul 1. Expoziția va putea fi vizitată în perioada 3 – 10 martie 2017.

Anul 2017 este declarat de Sfântul Sinod ca An omagial al sfintelor icoane, al iconarilor și pictorilor bisericești în Patriarhia Română

Sâmbăta aceasta va avea loc, la Biserica Icoanei din Capitală, tradiţionala procesiune intitulată Lumina Ortodoxiei.

În timpul procesiunii, peste 100 de preoţi şi mii de credincioşi vor purta lumânări aprinse şi vor cânta imne bisericeşti. Un detaşament din cadrul Poliţiei Locale Sector 2, în uniforme de gală, va purta torţe aprinse.

Sâmbătă, 4 martie 2017, de la ora 16.00 va fi oficiată slujba Vecerniei, iar de la ora 18.00 va avea loc procesiunea în jurul parcului Icoanei din apropiere.

Evenimentul se desfăşoară în cadrul manifestărilor religioase şi culturale organizate, în perioada 27 februarie – 5 martie 2017, sub numele Icoana – fereastră spre Dumnezeu.

Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul este o adevărată Filocalie în miniatură. Aceasta indică chintesență vieții noastre spirituale, a spus Părintele Mitropolit Nifon credincioșilor prezenți la slujba Pavecerniței Mari.

În cadrul slujbei oficiate joi, 2 martie 2017, la Catedrala Înălțarea Domnului, Arhiepiscopul Târgoviștei a citit a patra parte a Canonului Sfântului Andrei Criteanul, notează site-ul oficial al Eparhiei.

La eveniment au fost prezenți elevi ai Seminarului Teologic Sfântul Ioan Gură de Aur, studenţi ai Facultăţii de Teologie şi Ştiinţele Educaţiei din Târgoviște, precum și numeroși credincioși.

Biserica Ortodoxă se află astăzi, 4 martie 2017, în Sâmbăta Sfântului Teodor sau Sâmbăta Colivelor, zi în care sunt pomeniți cei trecuți la Domnul.

Sâmbăta aceasta are un rol special în cadrul Postului Mare. Ea încheie prima săptămână a Păresimilor, una de asceză profundă și nevoință intensă.

Tot astăzi este oficiată, pentru prima oară în Postul Mare, Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur.

Această sâmbătă este închinată Sfântului Mare Mucenic Teodor Tiron din mai multe considerente. Deși martirul este pomenit în fiecare an pe 17 februarie, motivele pentru care cinstirea martirului se face în prima sâmbătă a Postului Mare sunt în principal două. În primul rând, pentru că sfântul era foarte popular și data prăznuirii lui era în preajma Postului sau chiar în Post, prima sâmbătă i-a fost dedicată. Al doilea motiv ține de o minune a mucenicului, care a avut loc în timpul domniei Împăratului Iulian Apostatul (detalii aici)

Cunoscut ca mare făcător de minuni, Sfântul Teodor a trăit la sfârşitul secolului al III-lea şi începutul secolului al IV-lea. El s-a născut în Siria şi a fost ostaş de seamă în armata romană în legiunea Tironilor formată din ostaşi tineri (de aici şi numele de Teodor Tiron ) sub conducerea generalului Vringa.

Fiind descoperit că este creştin, a refuzat să jertfească zeilor, a rămas statornic în credinţă şi de aceea a suferit moarte martirică pentru Hristos. Ilustra Evsevia, o credincioasă creştină din Evhaita a cumpărat moaştele Sfântului şi le-a dus în patria ei. În secolul al XII-lea, moaştele Sfântului Mare Mucenic Teodor Tiron au fost mutate din Evhaita la Brindisi, în Italia. (Mai multe informaţii despre viaţa sfântului aici)

Pomenirea morților în Biserica Ortodoxă

În Postul Mare, credincioșii merg la biserică și fac parastase sâmbăta, începând cu Sâmbăta Sfântului Teodor și până la Sâmbăta lui Lazăr. În această zi, precum în toate sâmbetele în care se face pomenirea celor adormiți, creștinii participă în biserici la slujbe de pomenire a celor plecați la Domnul din neamul lor, aducând jertfe (pâine, vin, colivă, colaci), drept pomană pentru sufletele acestora.

Biserica și-a manifestat întotdeauna grija față de cei care au plecat în veșnicie, consacrându-le ziua de sâmbătă pentru pomenirea generală a morților, rânduind cântări speciale în amintirea acestora.

Dar, în special, sâmbăta dinaintea Înfricoșătoarei Judecăți și Sâmbăta Rusaliilor sunt rânduite pentru pomenirea moșilor și strămoșilor noștri cei din veac adormiți, zile care poartă denumirea de moșii de iarnă și de vară, ori sâmbăta sufletelor.

Pomenirea, un lucru folositor și plăcut lui Dumnezeu

În zilele de pomenire a morților se oficiază Sfânta Liturghie, unde sunt pomeniți cei adormiți, fapt pe care Sfântul Grigorie de Nyssa îl numește folositor și plăcut lui Dumnezeu, iar Sfântul Simeon al Tesalonicului spune în privința aceasta:

Nimic altceva nu este atât de folositor pentru cei adormiți, nici pricinuitor de atâta bucurie, iluminare și unire cu Dumnezeu ca acesta. Deoarece însuși Sângele Domnului este cel care prin această jertfă se varsă pentru noi, netrebnicii.

Slujbele de pomenire a celor adormiți poartă numele de parastas, cuvânt de proveniență greacă, care înseamnă înfățișare înaintea cuiva, mijlocire, deci, prin acest serviciu religios se mijlocește înaintea lui Dumnezeu pentru cei morți. Cu acest prilej se aduc la biserică prinoase (colivă, vin, colaci) care, după ce sunt binecuvântate, se împart pentru sufletele adormiților noștri.

Creştinii ortodocşi se află astăzi în prima sâmbătă din Postul Mare, numită şi Sâmbăta Sfântului Teodor. Această zi are o dublă semnificaţie: începutul pomenirilor celor adormiţi şi comemorarea Sfântului Teodor Tiron, de numele căruia se leagă introducerea binecuvântării colivei în tradiţia liturgică a Bisericii şi, mai târziu, în slujba Panihidei.

Coliva aminteşte de o minune a Sfântului Teodor Tiron, petrecută în vremea împăratului Iulian Apostatul (361-363), care a dat ordin guvernatorului oraşului Constantinopol să stropească toate alimentele din pieţe cu sângele jertfit idolilor, în prima săptămână a Postului Mare, ca astfel să-i oblige pe creştini să întrerupă postul şi să consume jertfe aduse idolilor.

Sfântul Teodor Tiron a apărut în vis arhiepiscopului Eudoxie şi i-a poruncit să-i anunţe pe creştini să nu cumpere nimic din piaţă, ci să mănânce grâu fiert cu miere.

Pentru cinstirea înaintaşilor trecuţi la Domnul, se face colivă din seminţe de grâu şi din alte roade de multe feluri ce sunt aduse ca prinos lui Dumnezeu.

Acestea arată că şi omul este o sămânţă, un rod al pământului care semănându-se acum în pământ precum grâul iarăşi va învia cu puterea lui Dumnezeu, răsărind în viaţa ce va să fie şi aducându-se viu şi desăvârşit lui Hristos. Căci precum această sămânţă se îngroapă în pământ, iar după aceea răsare şi aduce mult rod, tot astfel şi omul fiind dat acum pământului prin moarte, iarăşi va învia. Acelaşi lucru îl spune şi Sfântul Apostol Pavel, arătând învierea prin pilda semănăturilor, spune Sfântul Simeon al Tesalonicului.

Pe lângă colivă, în această zi se împarte mâncare pentru sufletele celor adormiţi, dar şi alte prinoase, lucruri folositoare pentru semenii noştri. De asemenea, în unele locuri, la sate există tradiţia ca în această zi, în casele gospodarilor, să se facă o masă de pomenire la care sunt chemaţi rudele, vecinii, dar şi oameni săraci.

Pomenirile pentru cei adormiţi se vor face în fiecare sâmbătă din Postul Sfintelor Paști, până în sâmbăta lui Lazăr sau a Floriilor.

În Duminica Ortodoxiei membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române slujesc după următorul program pe care îl aflăm de la Radio Trinitas:

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va oficia Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală împreuna cu Preasfințitul Părinte Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop vicar patriarhal, și cu Preasfințitul Părinte Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, va sluji la Catedrala mitropolitană din Iași.

Înaltpreasfințitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, va sluji la biserica Adormirea Maicii Domnului, parohia Brașov-Cetate.

Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, va sluji la Catedrala mitropolitană din Cluj-Napoca.

Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, va sluji la Catedrala mitropolitană din Craiova.

Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, va sluji la Catedrala mitropolitană din Timişoara.

Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, va sluji împreună cu Preasfințitul Părinte Părinte Sofian Brașoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului, în Catedrala rusă din Munchen, Germania.

Înaltpreasfințitul Părinte Nicolae, Mitropolitul Ortodox Român al celor două Americi, va sluji la Catedrala Sf. Împărați, Chicago, SUA.

Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și exarh patriarhal, va sluji la Catedrala din Târgovişte.

Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța.

Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava.

Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, va sluji la Mănăstirea Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel de la Râmeţ.

Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, va sluji la Mănăstirea Stânişoara, judeţul Vâlcea.

Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Roman.

Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, va sluji la Biserica Sfânta Treime din Pitești.

Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Buzau

Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, va sluji în Catedrala Arhiepiscopală din Galati.

Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Arad.

Preasfințitul Părinte Corneliu, Episcopul Huşilor, va sluji la Catedrala Episcopală din Huși.

Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, va sluji la Catedrala Episcopală din Caransebeș.

Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, va sluji la Catedrala Episcopală din Oradea.

Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, va sluji la Catedrala Episcopală din Baia Mare.

Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, va sluji la Catedrala Episcopală din Drobeta Turnu Severin.

Preasfințitul Părinte Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor, va sluji la Catedrala Episcopală din Slobozia.

Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei si Harghitei, va sluji la Catedrala Episcopală din Miercurea Ciuc.

Preasfințitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, va sluji la Mănăstirea Pantocrator-Drăgănești Vlașca, Jud Teleorman.

Preasfințitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, va sluji la Catedrala Episcopală din Giurgiu.

Preasfințitul Părinte Sebastian, Episcopul Slatinei si Romanaților, va sluji la Catedrala Episcopală din Slatina.

Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, va sluji la în Catedrala Episcopală Sf. Nicolae din Tulcea.

Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, va sluji la paraclisul Centrului Eparhial al Episcopiei Sălajului.

Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, va sluji la Catedrala Episcopală din Deva.

Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Ungariei, va sluji la biserica bulgară din Budapesta.

Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei, va sluji în Paraclisul Centrului Eparhial din Roma, Italia.

Preasfințitul Părinte Timotei, Episcopul Ortodox Român al Spaniei și Portugaliei, va sluji în Catedrala Episcopală din Madrid, Spania.

Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, va sluji în parohia ortodoxa română din oraşul Ĺlesund, Norvegia.

Preasfințitul Părinte Mihail, Episcopul Ortodox Român al Australiei și Noii Zeelande, va sluji la Mănăstirea Izvorul Tămăduirii din Melbourne, Australia.

Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop vicar patriarhal, va sluji la Biserica Domnița Bălașa, paraclis patriarhal, din București.

Preasfințitul Părinte Ilarion Făgărășanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, va sluji în parohia Făgărăș-Galați, prot. Făgăraș I.

Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, va sluji la Parohia Fratelia, Protopopiatului Timisoara I.

Preasfințitul Părinte Marc Nemțeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale, va sluji în parohia Sfântul Iosif din Bordeaux, Franța.

Preasfințitul Părinte Emilian Lovișteanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, va sluji la Paraclisul arhiepiscopal Buna Vestire din Râmnicu Vâlcea.

Preasfințitul Părinte Ioan Casian de Vicina, Episcop ales al noii Episcopii ortodoxe române a Canadei, va sluji în parohia Nașterea Maicii Domnului, Gatineau, QC, Canada.

Preasfințitul Părinte Ignatie Mureșanul, Arhiereu vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei, va sluji în parohia Sfântul Iacob din Londra, Marea Britanie.

Ortodoxia nu este numai adevărată, ci este şi frumoasă, a spus Preafericirea Sa credincioşilor prezenţi astăzi în Catedrala Patriarhală.

Patriarhul nostru a evidenţiat că duminica în care ne aflăm, a Ortodoxiei, nu este numai duminica adevăratei credinţe, ci şi a frumuseţii netrecătoare a slavei Preasfintei Treimi, a Maicii Domnului şi a tuturor sfinţilor din Împărăţia Cerurilor.

Este duminica slavei Împărăţiei lui Dumnezeu, duminica bucuriei îngerilor şi sfinţilor a subliniat Preafericirea Sa.

Numind icoanele ferestre deschise spre Împărăţia iubirii veşnice a lui Dumnezeu şi a slavei Preasfintei Treimi, Părintele Patriarh a explicat că procesiunile din această zi se desfăşoară cu multă bucurie, fiind o mărturisire a credinţei.

Când mărturisim dreapta credinţă ni se deschid Cerurile şi pregustăm bucurie din bucuria Împărăţiei lui Dumnezeu, lumină din lumina cea netrecătoare, fericire din fericirea veşnică a Împărăţiei Cerurilor. Aceasta este Ortodoxia, a spus Preafericirea Sa.

Cuvântul a fost rostit astăzi, 5 martie 2017, în timpul Sfintei Liturghii oficiată pe Colina Bucuriei. Alături de Întâistătătorul Bisericii noastre au slujit: Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop Vicar Patriarhal, şi Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Făcând referire la sărbătoarea de astăzi, Patriarhul Daniel a subliniat că în această zi noi prăznuim biruinţa Bisericii asupra tuturor ereziilor şi mai ales cinstirea sfintelor icoane.

O mare parte a omiliei sale a fost dedicată icoanelor şi însemnătăţii acestora pentru viaţa credincioşilor. Preafericirea Sa a explicat că reprezentările iconografice nu sunt o simplă podoabă estetică de înfrumuseţare, un decor. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a insistat asupra faptului că icoanele sunt o necesitate, un mod liturgic de a mărturisi Adevărul, o formă de mărturisire a dreptei credinţe.

Icoana, a spus Patriarhul nostru, este mărturisirea adevărului Întrupării, morţii, Învierii Lui Hristos şi proclamarea slavei Lui veşnice pe care o împărtăşeşte apoi celor care cred în El.

Icoanele sunt o formă liturgică de mărturisire permanentă, tăcută, dar permanentă a adevărului că Fiul lui Dumnezeu Cel Nevăzut S-a făcut văzut; Cel Veşnic S-a făcut om muritor pentru ca trecând prin moarte şi Înviere să ne dăruiască nouă viaţa veşnică. Prin icoană mărturisim adevărul întrupării sau al înomenirii Fiului Veşnic al Lui Dumnezeu pentru ca pe oameni să îi îndumneziască prin har.

Icoanele au şi un rol pedagogic. Acestea ne îndrumă către Împărăţia lui Dumnezeu, scopul ultim al vieţii noastre.

Icoanele ne arată slava Împărăţiei Cerurilor ca fiind ţinta noastră ultimă, a continuat Patriarhul României şi a explicat că omul nu este făcut pentru mormânt, ci pentru viaţă veşnică cerească în Împărăţia lui Dumnezeu spre care trebuie să se îndrepte.

În icoane vedem Cerul unit cu pământul. În icoană nu este pictat doar chipul trupului omului, ci şi slava din Împărăţia Cerurilor, fie prin fondul auriu al icoanei, fie prin nimbul de lumină care înconjoară chipul sfinţilor. Astfel, nu este suficient să spunem că icoana este o fereastră către cer, trebuie să subliniem că icoana este fereastră către Împărăţia Cerurilor, o icoană spre slava neapusă, necreată, veşnică a Împărăţiei lui Dumnezeu.









Duminica Ortodoxiei reprezintă un moment aniversar pentru Patriarhul Bisericii noastre. Acum 27 ani, în data de 4 martie 1990, Preafericirea Sa a primit hirotonia ca arhiereu în Catedrala din Timişoara. La aproape trei decenii de la acel eveniment, Patriarhul Daniel a marcat momentul prin rugăciune, oficiind Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală.

Icoana Maicii Domnului Iordănița va fi adusă și așezată spre închinare mâine, 7 martie 2017, în Biserica Parohiei Acoperământul Maicii Domnului – Titan, din Capitală.

Iordănița va rămâne în Titan doar mâine, urmând ca joi să fie dusă în Parohia Sfânta Vineri – Drumul Taberei, Protoieria Sector 6 din Capitală, informează Sectorul Cultural și Comunicații Media al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

***

Icoana Iordănița de la Așezământul Românesc de la Iordan, a fost adusă miercuri, 1 martie, la Parohia Icoanei, din București, cu prilejului organizării celei de-a zecea ediții a procesiunii Icoana – fereastră către Dumnezeu.

Sfinții 40 de mucenici de la Sevastia vor fi prăznuiți în mod deosebit la Mănăstirea Antim din Capitală, aici aflându-se părticele din cinstitele moaște ale acestor mucenici. De aceea, mâine, 8 martie, începând cu ora 17:00 va avea loc o procesiune în jurul bisericii cu racla cu sfinte moaște, iar apoi vor fi așezate spre închinarea credin*cioșilor în pridvorul bise*ricii, timp în care va fi săvârșită slujba Pri*vegherii. A doua zi, pe 9 martie, se vor săvârşi Acatistul, Ceasurile şi Liturghia darurilor înainte sfinţite, iar la sfârşitul Sfin*tei Liturghii, credincioşii pre*zenți vor primi `mucenici” pre*gătiţi în prescurăria Mănăstirii Antim. `Sfintele moaşte se află în locaşul de cult de multă vreme, ele fiind așezate într-o raclă nouă ce a fost sfinţită de către Preaferi*citul Părinte Patriarh Daniel anul trecut”, a spus părintele protosin*ghel Chiril Lovin, de la Mănăs*tirea Antim.

Patriarhul Teofil al Ierusalimului a sărbătorit Duminica Ortodoxiei prin celebrare liturgică în Biserica Învierii Domnului.

Duminică, 5 martie 2017, Preafericitul Părinte Teofil al III-lea a prezidat Sfânta Liturghie oficiată în cinstea primei Duminici din Postul Mare. Alături de Preafericirea Sa, în Biserica Sfântului Mormânt, au coliturghisit mai mulți arhierei ai Patriarhiei Ierusalimului.

La finalul Sfintei Liturghii, a urmat o procesiune cu sfintele icoane în jurul ediculului (baldachinului) Sfântului Mormânt. După procesiune, a fost oficiată o slujbă de pomenire a apărătorilor sfintelor icoane și a tuturor celor care au luptat pentru păstrarea dreptei credințe.

Icoana Maicii Domnului Iordăniţa va mai rămâne câteva zile în Bucureşti.

De la Biserica „Acoperământul Maicii Domnului” din Titan va fi dusă miercuri, 8 martie 2017, la Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Drumul Taberei, Protoieria Sector 6 Capitală.

Icoana va fi aşezată spre închinare credincioşilor, în interiorul lăcaşului de cult, în jurul orei 10:00. Va rămâne la parohia bucureşteană până după slujba Paraclisului Macii Domnului (oficiată începând cu ora 17:00).

Biserica Ortodoxă cinsteşte mâine, 9 martie 2017, pe sfinţii 40 de mucenici din Sevastia. În Capitală, un fragment din cinstitele moaşte ale acestor mucenici se află în Biserica Mănăstirii Antim.

Cu acest prilej, aşezământul monastic din Bucureşti va avea un program liturgic special.

Sărbătoarea închinată sfinţilor mucenici din Sevastia va începe încă din seara aceasta când, începând cu ora 17:00, va avea loc o procesiune cu sfintele moaște în jurul lăcaşului de cult.

După procesiune, racla cu moaştele sfinţilor va fi aşezată spre închinare credincioşilor în pridvorul lăcaşului de cult şi va fi oficiată Slujba Privegherii.

În ziua sărbătorii sfinţilor 40 de martiri, 9 martie 2017, va fi săvârşită Liturghia Darurilor înainte sfinţite, precedată de slujba acatistului şi rânduiala ceasurilor.

În București, fragmente din moaștele Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia se mai află la Schitul Darvari și la bisericile „Icoanei”, „Mihai Vodă”, „Dichiu” și „Sfântul Alexie”.

Mulţimea mărturisitorilor şi martirilor credinţei din ţara noastră în timpul comunismului ne îndeamnă mereu să nu uităm cât de mare este puterea jertfei şi cât de necesară este lucrarea de vindecare şi înnoire a umanităţii, rănită de ură şi violenţă, de discriminare şi dominaţie, de intoleranţă şi indiferenţă, de multe forme ale morţii fizice şi spirituale, transmite Patriarhul Daniel în această zi în care sunt comemoraţi deținuții politici anticomuniști din perioada 1944-1989.

În timpul regimului comunist numeroşi ierarhi, clerici, profesori de teologie, studenţi, monahi, intelectuali creştini au suferit detenţie pentru credinţa noastră strămoşească pe care au apărat-o, unii dintre ei, chiar cu preţul vieţii. S-au împotrivit regimului, au apărat valorile seculare ale poporului român şi nu au cedat torturilor la care au fost supuşi.

Potrivit legii nr. 247 anul 2011, ziua de cinstire a sfinţilor 40 de mucenici, 9 martie, a devenit şi Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din Perioada 1944-1989 în România.

Patriarhul nostru nu a lăsat în uitare suferinţele prin care au trecut cei din închisorile comuniste pentru idealurile ortodoxe şi îndeamnă să îi omagiem cu preţuire.

Lumina mărturiei mărturisitorilor trebuie comemorată cu recunoștință şi venerație, ea fiind izvor de putere spirituală în viaţa şi misiunea Bisericii astăzi, subliniază Preafericirea Sa.

Despre suferințele martirilor, dăruirea de sine a mărturisitorilor şi curajul apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului Patriarhul Daniel spune că sunt dovezi şi valori ale credinţei şi jertfelniciei poporului român, pe care trebuie să le preţuim şi să le transmitem mai departe.

Astfel, vom arăta că, pentru poporul român, rezistența anticomunistă prin credință creștină statornică, în fața tuturor răutăţilor, este un factor de continuitate creștină şi de demnitate națională, într-un context istoric dificil, în care puterea Învierii este ascunsă în Cruce, evidenţiază Preafericirea Sa.

Astăzi au loc slujbe de pomenire în toată țara pentru cei care au pătimit în timpul regimului comunist ateu, apărând credinţa în Dumnezeu şi demnitatea poporului român.

Apărătorii Ortodoxiei în timpul regimului comunist sunt omagiaţi de Biserica noastră nu numai astăzi, ci pe parcursul întregului an 2017. La propunerea Preafericirii Sale, anul acesta a fost dedicat, ca an comemorativ, Patriarhului Justinian şi celor care au apărat credinţa ortodoxă în temniţele comuniste

Patriarhul României s-a rugat astăzi în faţa icoanei Maicii Domnului Iordăniţa.

Icoana salvată de la Schitul românesc din Valea Iordanului a fost adusă la Reşedinţa Patriarhală de părintele arhim. Teofil Anăstăsoaie, reprezentantul Patriarhiei Române în Ţara Sfântă şi superiorul Aşezămintelor româneşti de la Ierusalim, Iordan și Ierihon.

Părintele Teofil a venit la Patriarhul Daniel pentru a-i mulţumi pentru grija părintească şi pentru a primi binecuvântarea patriarhală înainte de întoarcerea în Ţara Sfântă.

În cuvântul rostit cu acest prilej, Preafericirea Sa a făcut referire la schitul românesc de pe Valea Iordanului, locaş de cult în care a slujit şi Sfântul Ioan Iacob de la Neamţ.

În urma conflictului armat din anul 1967, aşezământul a fost avariat grav devenind nelocuibil, iar începând cu anul 1970 accesul persoanelor în zonă a fost interzis, terenul fiind minat de autorităţile israeliene.


Patriarhul Daniel a evidenţiat necesitatea restaurării schitului şi aşezării icoanei în lăcaşul de cult în care Sfântul Ioan Iacob îi aducea cinstire şi se ruga fierbinte.

Maica Domnului vorbeşte, prin prezenţa ei în România, despre necesitatea revenirii în Biserica în care timp de cinci ani a slujit Sfântul Ioan Iacob Românul, a spus Patriarhul României şi a explicat că aceasta este o datorie deosebită pe care trebuie să o îndeplinim.

Este o lucrare a Maicii Domnului şi a Sfântului Ioan Iacob prin care ei ne cheamă să revenim la biserica respectivă, să o scoatem din părăsire, din uitare şi din rănile pe care războiul le-a produs în corpul acestei frumoase biserici româneşti de pe Valea Iordanului.

După ce a prezentat periplul icoanei în Capitală, părintele Teofil Anăstăsoaie a mulţumit Preafericirii Sale pentru binecuvântarea şi sprijinul acordat proiectului de deminare a Văii Iordanului.

Sperăm, cu ajutorul lui Dumnezeu să auzim din nou toaca şi clopotul pe malul Iordanului la biserica românească unde s-a rugat Sfântul Ioan Iacob. În semn de mulţumire, vă rugăm să primiţi o copie, în miniatură, a Icoanei Maicii Domnului Iordăniţa pe care să o păstraţi în Reşedinţa Patriarhală şi să ne pomeniţi în continuare pentru a duce la bun sfârşit acest proiect.

Terenul de 10.000 metri de pe Valea Iordanului a fost achiziţionat în anul 1933 de Patriarhia Română.

În Duminica a doua din Post (a Sfântului Grigorie Palama) membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române vor sluji după următorul program, transmis de Radio Trinitas:

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va participa la Sfânta Liturghie săvârșită la Paraclisul Sfântul Grigorie Luminătorul din Reședința Patriarhală;

Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, va sluji în Parohia Vlădeni Deal, Protopopiatul Hârlău;

Înaltpreasfințitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, va sluji la Catedrala Mitropolitană din Sibiu;

Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, va sluji în Parohia Tioltiur, Protopopiatul Gherla;

Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, va sluji la Mănăstirea Dealu Mare, judeţul Gorj;

Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, va sluji la Catedrala Mitropolitană din Timișoara;

Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, va sluji la Paraclisul Mitropolitan Sfântul Ioan Teologul din Chișinău;

Înaltpreasfințitul Părinte Iosif, Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale și Meridionale, va sluji în Parohia Adormirea Maicii Domnului din Winterthur, Elveția;

Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, va sluji în Parohia Salzgitter, Germania;

Înaltpreasfințitul Părinte Nicolae, Mitropolitul Ortodox Român al celor două Americi, va sluji la Catedrala Sfinții Împărați din Chicago, SUA;

Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh Patriarhal, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Târgoviște;

Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va sluji la Biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Mangalia;

Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală Sfântul Ioan cel Nou din Suceava;

Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, va sluji în Parohia Buna Vestire – Catedrala mică din municipiul Târgu-Mureş;

Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, va sluji la Mănăstirea Arnota, judeţul Vâlcea, împreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului și cu Preasfințitul Părinte Timotei, Episcopul Ortodox Român al Spaniei și Portugaliei;

Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, va sluji la Biserica Sfântul Simeon Noul Teolog, Protopopiatul Onești;

Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, va sluji în Parohia Dulbanu, Protopopiatul Buzău II;

Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Galați;

Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, va sluji în Parohia Arad-Centru;

Preasfințitul Părinte Corneliu, Episcopul Huşilor, va sluji la Catedrala Episcopală din Huși;

Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, va sluji la Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Caransebeș;

Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, va sluji la Mănăstirea Izbuc, județul Bihor;

Preasfințitul Părinte Iustin, Episcop al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, va sluji la Catedrala Episcopală Sfânta Treime din Baia Mare;

Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, va sluji la Catedrala Episcopală din Drobeta Turnu Severin;

Preasfințitul Părinte Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor, va sluji la Mănăstirea Sfinții Voievozi din Slobozia;

Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, va sluji în Parohia Zăbala, Protopopiatul Sfântu Gheorghe;

Preasfințitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, va sluji la Mănăstirea Sfântul Fanurie din Siliștea Gumești;

Preasfințitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, va sluji la Schitul Sfântul Nicolae din municipiul Giurgiu;

Preasfințitul Părinte Sebastian, Episcopul Slatinei și Romanaților, va sluji în Parohia Cucuieţi, Protoieria Slatina 2;

Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, va sluji la Seminarul Teologic Sfântul Ioan Casian din Tulcea;

Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, va sluji la Paraclisul Sfântul Evanghelist Luca, de la Centrul Eparhial al Episcopiei Sălajului;

Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, va sluji la Mănăstirea Crișan, județul Hunedoara;

Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei, va sluji în Paraclisul Adormirea Maicii Domnului de la Sediul Eparhial din Roma, Italia;

Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, va sluji în Parohia Ortodoxa Română din orașul norvegian Stavanger;

Preasfințitul Părinte Mihail, Episcopul Ortodox Român al Australiei și Noii Zeelande, va sluji la Mănăstirea Izvorul Tămăduirii din Melbourne, Australia;

Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop vicar patriarhal, va sluji la Mănăstirea Antim din Capitală;

Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop vicar patriarhal, va sluji la Biserica Domnița Bălașa-paraclis patriarhal, din București;

Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, va sluji la Catedrala Patriarhală;

Preasfințitul Părinte Ilarion Făgărășanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, va sluji în Parohia Lazaret, Sibiu;

Preasfințitul Părinte Marc Nemțeanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale, va sluji în Parohia Sfântul Serafim de Sarov şi Sfântul Isaac Sirul din Saint – Lizier (Ariège), Franţa;

Preasfințitul Părinte Sofian Brașoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului, va sluji în Parohia Ortodoxă Românească din Gumersbach, Germania;

Preasfințitul Părinte Emilian Lovișteanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, va sluji la Mănăstirea Frăsinei, judeţul Vâlcea;

Preasfințitul Părinte Ioan Casian de Vicina, Episcop ales al noii Episcopii Ortodoxe Române a Canadei, va sluji în Parohia Sfântul Gheorghe din St-Hubert, Quebec, Canada;

Preasfințitul Părinte Ignatie Mureșanul, Arhiereu vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei, va sluji în Parohia Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica şi Sfântul Patrick din Cork, Irlanda.

9 cărți care sunt indicate de a fi citite in această perioadă a Postului :
 

În această perioadă a Postului Sfintelor Paști suntem chemați să îndreptăm comportamentul sau atitudinea lui Adam cel vechi din noi.

Putem face acest lucru dacă evităm să dăm vina pe alții pentru greşelile noastre, dacă recunoaştem și ne plângem propriile păcate, dacă ne judecăm pe noi înșine în Taina Pocăinței sau a Spovedaniei, pentru a primi iertarea păcatelor și a ne împărtăși de iubirea sfântă a lui Hristos, dăruită nouă în Sfânta Euharistie.

Având în vedere acest îndemn al Patriarhului Daniel de a înainta duhovniceşte spre bucuria Învieri Domnului, am pregătit o listă de cărţi pe care le recomandăm spre lectură în Postul Mare. Aceste lucrări cu tematică duhovnicească devin mijloace de pregătire pentru parcurgerea cu folos spiritual a Postului Paştelui.

Sfânta Scriptură este prima scriere pe care o recomandăm. Aceasta este fundamentul de la care se porneşte în lucrarea duhovnicească din Postul Mare, fiind, după cuvintele Sfântului Ioan Gură de Aur, scrisoarea solemnă a lui Dumnezeu trimisă pe pământ.

Sunt dumnezeieşti şi duhovniceşti cuvintele Scripturii şi pot să nască în sufletele noastre multă bucurie duhovnicească, spune Sfântul Ioan.

Operele recomandate sunt următoarele:

Foame și sete după Dumnezeu. Înţelesul şi folosul postului (autor: Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României)

Volumul cuprinde, aşa după cum se menţionează în titlu, mai multe învăţături referitoare la post.

Cartea urmărește trei direcții principale:

mai bună cunoaștere a vechimii postului în istoria umanității și în viața Bisericii;
sublinierea importanței postului în pregătirea credincioșilor pentru marile sărbători ale Bisericii, mai ales pentru Sfintele Paști;
redescoperire mai sigură a postului ca izvor de bucurie și de sfințire a vieții creștine.
În același timp, această carte este o călăuză spirituală în urcușul duhovnicesc interior al credincioșilor ortodocși spre lumina Sfintelor Paști, spre bucuria Învierii lui Hristos, întrucât acest urcuș este el însuși înviere sau ridicare a omului din moartea și mormântul păcatului ca existență posesivă și egoistă, pentru a redobândi libertatea de a iubi pe Dumnezeu în rugăciune și pe oameni în fapte bune, notează Patriarhul Daniel în prefaţa lucrării.

Scara raiului (autor: Sfântul Ioan Scărarul)

Opera Sfântului Ioan, egumenul Mănăstirii Sinai, intitulată Scara, este practic un manual duhovnicesc care are drept scop călăuzirea omului spre viaţa veşnică. Chiar dacă au fost redactate pentru a îndrepta monahii spre o îngerească vieţuire, învăţăturile sfântului pot îndruma viaţa oricărui creştin spre Împărăţia cerurilor.

Lucrarea a fost alcătuită la cererea egumenului Ioan al Mănăstirii Raith, aflată la 97 km de Mănăstirea Sinai, lângă Marea Roşie.

Acesta s-a adresat Sfântului Ioan Scărarul rugându-l să aştearnă ca un adevărat mare învăţător, fără preget şi în chip limpede pe hârtie, după o bună rânduială, datoriile vieţii călugăreşti, spre mântuirea celor ce au ales această îngerească vieţuire care să le fie ca o scară rezemată pe porţile cerului, care să-i urce pe cei ce voiesc, nevătămaţi şi fără păgubire, ajutându-i să treacă neîmpiedicaţi peste duhurile răului şi peste stăpânitorii lumeşti ai întunericului şi peste căpeteniile văzduhului.

Opera este alcătuită de smeritul monah în 30 de cuvinte, fiecare cuvânt reprezentând câte o treaptă în dobândirea mântuirii.

În această perioadă a Postului Mare, cuvintele Sfântului Ioan Scărarul pot fi un îndreptar spiritual, pot aduce limpezimea minţii şi deşteptarea sufletului, iar îndemnul următor poate fi purtat în cuget pentru toată perioada postului pentru o bună raportare faţă de Mântuitorul Hristos:

Şezând la masa cu bucate, adu-ţi aminte de moarte şi de judecată. De abia aşa vei împiedeca puţin patima. Bând băutura nu înceta să-ţi aduci aminte de oţetul şi de fierea Stăpânului. Şi, negreşit, sau te vei înfrâna, sau, suspinând, îţi vei face cugetul mai smerit. Nu te amăgi: Nu te vei izbăvi de faraon şi nu vei vedea Paştile de sus, de nu vei mânca neîncetat ierburile amare şi azima, sila şi greaua pătimire a postului.

Opera integrală poate fi găsită în vol. 9 al Filocaliei româneşti, în traducerea Părintelui Dumitru Stăniloae.

《 continuă 》

《 continuare 》
 

Omul cel tainic al inimii (autor: Arhim. Zaharia Zaharou)

Părintele Zaharia se înscrie într-o aleasă școală de spiritualitate monahală ortodoxă fiind fiu duhovnicesc al vrednicului de fericită pomenire Arhi*mandrit Sofronie Saharov (1896-1993), el însuși ucenic al Sfân*tului Siluan Athonitul (1866-1938).

Din râvna misionară a Părintelui Zaharia a rodit și conținutul acestei cărți, care cuprinde cuvântările duhov*nicești rostite de Preacuvioșia Sa în timpul unei vizite pe con*tinentul american, în anul 2007. Și, probabil, nu s-ar greși dacă s-ar spune că „inima”, în calitatea ei de insondabil centru al persoanei umane și al vieții ei duhovnicești, reprezintă pre*ocuparea esențială a cugetării teologice a Părintelui Zaharia. De aceea și titlul acestui volum conține grăitoarea formulare a Sfântului Apostol Petru, Omul tainic al inimii, se menționează în Cuvântul înainte semnat de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Despre viața în Hristos (autor: Sfântului Nicolae Cabasila)

Sfântul Nicolae Cabasila, una dintre personalitățile majore ale teologiei ortodoxe din spațiul cultural bizantin al secolului XIV, este unul dintre cei mai prețuiți autori duhovnicești, a cărui operă teologică a marcat spiritualitatea ortodoxă până în zilele noastre.

Teolog profund și erudit, personalitate cu o bogată și adâncă trăire religioasă, Nicolae Cabasila rămâne unul dintre reperele cele mai luminoase ale Bisericii Ortodoxe de pretutindeni. Diplomat important al Imperiului Bizantin, orator strălucit, tâlcuitor de seamă al Sfintelor Taine ale Bisericii, Nicolae Cabasila este, de asemenea, un exemplu concret de sfințenie în rândul laicilor, cinstirea sa ca sfânt fiind statornicită în anul 1983.

Chiar dacă nu a fost hirotonit niciodată, alegând discreția de a rămâne un simplu laic, Sfântul Nicolae Cabasila și-a împlinit vocația teologică, scriind tratate esențiale, precum Tâlcuirea dumnezeieștii Liturghii sau Despre viața în Hristos, opere ce au cunoscut ulterior o largă răspândire, atât în Răsărit, cât și în Apus.

Cartea Despre viața în Hristos, apărută într-o nouă ediție la Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă și tipărită cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, ne arată cum putem înlătura distanța dintre noi și Dumnezeu.

Pe de o parte, Sfântul Nicolae Cabasila ne deschide în fața ochilor minții un izvor de daruri dumnezeiești, în stare de a naște, întări și hrăni pe om în chip nepieritor, iar pe de alta, ne îndeamnă să primim și să păstrăm aceste daruri. Prima condiție o împlinește Dumnezeu prin harul Sfintelor Taine, a doua o realizăm noi prin întoarcerea minții și voii, întruchipată în faptele noastre bune.

Iubirea mai tare decât moartea. Înțelesul și folosul pomenirii morților (autor : Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, Patriarhul României)

Lucrarea, însumând 64 de pagini, face mai accesibile semnificația și folosul rugăciunilor și slujbelor de pomenire a celor decedați.

Volumul cuprinde o serie de reflecții teologice (o cuvântare pastorală și un studiu biblico-patristic) ale Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, precum și un extras din Învățătura de credință creștină ortodoxă, text care a fost diortosit recent de Întâistătătorul Bisericii noastre.

Cultul morților, mai precis cinstirea cu evlavie și respect a celor adormiți în Domnul nostru Iisus Hristos, adică în nădejdea învierii și a vieții veșnice, face parte din manifestarea credinței creștin-ortodoxe și exprimă dragostea și respectul pentru cei care au murit cu trupul, dar sunt vii cu sufletul, potrivit cuvintelor Mântuitorului: „Eu sunt învierea și viața; cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi. Și oricine trăiește și crede în Mine nu va muri în veac” (Ioan 11, 25-26).

Repere spirituale pentru omul de azi (autor: Olivier Clement)

Această lucrare, născută în urma unor prelegeri susținute de Olivier Clement se dorește a fi un fel de îndreptar pentru creștinii de astăzi, în special pentru cei care trăiesc în această lume urbanizată, profund marcată de secularism și afectată de ideologii născute din nihilism, ateism și mercantilism exacerbat.

Puternic ancorat în credința Sfinților Părinți, autorul, prin cuvintele și reflecțiile sale, ne invită la a ne orienta într-o epocă complexă, în lumina Evangheliei, și a redescoperi sensul rugăciunii și al Sfintei Liturghii.

Pe lângă eseul teologic central care oferă un răspuns edificator întrebării „Cum să fim creștini astăzi?”, cele 124 de pagini ale cărții mai prezintă și alte contribuții ale sale, scrise sau rostite cu diferite prilejuri, între care și trei meditații.

Abordarea unor teme de actualitate, cum ar fi: ospitalitatea față de aproapele, iubirea absolută a lui Dumnezeu în vremurile noastre și misiunea comună a creștinilor în orașul de azi, atrag în mod cert atenția și interesul tuturor.

Colecţie de studii dedicate Spovedaniei şi Euharistiei

În contextul Anului omagial euharistic, Editura BASILICA a Patriarhiei Române a publicat lucrarea „Spovedania şi Euharistia, izvoare ale vieţii creştine“, în două volume care reunesc studii de teologie privitoare la cele două Sfinte Taine. Primul volum este intitulat „Sfânta Spovedanie – Taina pocăinţei şi a iertării păcatelor“, iar volumul al doilea, „Sfânta Euharistie – arvuna vieţii veşnice“.

Lucrarea „Spovedania şi Euharistia, izvoare ale vieţii creştine“ oferă preoţilor, profesorilor de teologie, studenţilor şi credincioşilor interesaţi de viaţa Bisericii Ortodoxe o importantă bază de documentare şi studiu pentru cunoaşterea celor două Sfinte Taine. Cele două volume cuprind studii mai vechi, precum şi unele alcătuite recent, reprezentative pentru teologia ortodoxă românească.

În total sunt 52 de studii, alcătuite de 34 de autori şi structurate în două volume, de câte 26 de studii fiecare. Lucrarea doreşte să prezinte Sfintele Taine ale Spovedaniei şi Euharistiei din mai multe perspective: dogmatică, istorică, liturgică, pastoral-misionară, canonică, biblică, patristică. Ambele volume sunt deschise de studii semnate de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, intitulate: „Luminile pocăinţei şi iertării păcatelor“ şi „Liturghie euharistică şi filantropie socială“.

Cea mai prodigioasă contribuţie la această lucrare revine reputatului teolog român, părintele prof. dr. Dumitru Stăniloae, care semnează 9 studii de teologie privitoare la cele două Taine. Dintre autorii de studii amintim pe: pr. prof. dr. Petre Vintilescu, pr. prof. dr. Ene Branişte, pr. prof. dr. Constantin Galeriu, arhiereul Irineu Crăciunaş. De asemenea, volumele conţin şi studii ale unor cunoscuţi profesori de teologie din spaţiul ortodox: pr. prof. dr. Alexander Schmemann, prof. dr. Olivier Clément, prof. dr. Jean-Claude Larchet.

《 continuă 》

《 continuare 》
 

Despre post (autor: Sfântul Vasile cel Mare)

Perioada Postului Mare este una de înnoire duhovnicească, o perioadă a pocăinței, a curățirii inimii și minții, precum și de reîntoarcere către aproapele nostru. Printre Sfinții Părinți care au scris despre post, Sfântul Vasile cel Mare este cel care a învățat în chip neîntrecut despre nevoia de vindecare și întărire a firii omenești.

La Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă a apărut broșura „Despre post”. Omiliile Sfântului Vasile despre această practică a cumpătării, precum și cele împotriva patimii beției, ne arată numeroasele foloase ale ascezei: împăcarea cu Dumnezeu, tămăduirea de patimi și de suferințe, sfințirea cugetului, a cuvântului și a simțirii și, nu în ultimul rând, restabilirea comuniunii cu semenii.

Volumele pot fi achiziţionate de la Librăria Cărţilor Bisericeşti (Intr. Miron Cristea nr. 6), Magazinul Ortodoxia (Calea Victoriei nr. 45, lângă biserica Kreţulescu), Magazinul Daruri pentru pelerini (Piaţa Gării de Nord, nr. 1-3, ieşire Calea Griviţei), Magazinul Librăria Ortodoxă (B-dul Regina Maria, Nr. 1).

De asemenea, pot fi vizualizate pe site-ul www.colportaj.ro şi comandate la adresele: magazin@colportaj.ro, magazin@editurapatriarhiei.ro sau la numărul de telefon 0737. 145. 184.